Știri
Știri din categoria Apărare
Câștigul de PIB din programul SAFE depinde de câtă producție rămâne în România, iar diferența dintre un scenariu „cu importuri” și unul „cu economie locală mobilizată” poate duce impactul cumulat la între 0,7 și 2,6 puncte procentuale în perioada 2026–2030, potrivit unei analize prezentate de Economica, pe baza unui scenariu ilustrativ al BNR.
BNR pornește de la estimările Ministerului Finanțelor privind bugetele MApN, care ar indica o creștere graduală a cheltuielilor totale de la 2,2% din PIB în 2025 la 3,1% din PIB în 2029, în timp ce cheltuielile cu investițiile ar urca de la 0,9% din PIB în 2025 la 1,8% din PIB în 2029.
În lipsa unor informații publice despre dimensiunea tranșelor SAFE, banca centrală a construit ipoteze tehnice privind ritmul de implementare, într-un scenariu „pur ilustrativ” care presupune absorbția integrală a resurselor disponibile, de circa 16,7 miliarde de euro (aprox. 83,1 miliarde lei) în perioada 2026–2030.
În acest scenariu, volumul proiectelor finanțate prin SAFE ar avea următorul profil anual:
Analiza BNR folosește multiplicatori (raportul dintre cheltuiala publică și efectul asupra PIB) calibrați din literatura de specialitate. Pentru infrastructura duală (de exemplu autostrăzi), este menționat un multiplicator comparabil cu cel asociat fondurilor structurale și de coeziune: un impact contemporan de circa 0,5 puncte procentuale asupra dinamicii PIB la o creștere cu 1 punct procentual din PIB a acestor fonduri, plus efecte de antrenare pe termen mediu.
Pentru cheltuielile de apărare, rezultatele indică faptul că, pe un orizont de doi ani, o majorare cu 1 punct procentual a ponderii cheltuielilor de apărare în PIB este asociată, în medie, cu o creștere economică mai ridicată cu aproximativ 0,7–0,9 puncte procentuale. Totuși, efectele tind să apară cu întârziere: impactul în decurs de un an este descris ca nesemnificativ statistic.
BNR mai notează că începutul implementării SAFE ar putea avea un conținut mai ridicat de importuri (cu efecte mai reduse asupra PIB), concomitent cu un volum mai consistent al cheltuielilor de personal, care au un multiplicator mai mic.
În scenariul ilustrativ, impactul asupra creșterii economice anuale ar putea ajunge la circa 0,3 puncte procentuale în 2027 și la aproximativ 1 punct procentual în jurul anului 2030. La nivel cumulat, aportul SAFE la creșterea economică este estimat între 0,7 și 2,6 puncte procentuale în perioada 2026–2030.
Diferența dintre cele două capete ale intervalului este explicată de:
BNR recomandă prudență în interpretarea impactului, invocând incertitudini legate de rata de absorbție și de gradualitatea implementării proiectelor. În contextul efectului asupra deficitului bugetar și al spațiului fiscal limitat, analiza nu exclude absorbția incompletă a împrumuturilor SAFE.
Pe lista de riscuri intră și incertitudinea privind magnitudinea multiplicatorilor (inclusiv posibilitatea unor efecte mai consistente pe termen scurt) sau șocuri care ar putea atenua impactul. În același timp, pe fondul conflictelor geopolitice persistente, programul SAFE este văzut ca o oportunitate de accelerare a investițiilor în industria de apărare, cu un potențial aport cumulat de peste 2 puncte procentuale la creșterea economică în 2026–2030 dacă proiectele mobilizează capacități locale și nu sunt întârziate.
Recomandate
Posibila ieșire a Franței din comanda integrată a NATO ar pune sub semnul întrebării grupul de luptă francez din România și ar complica planificarea aliată pe flancul estic , pe fondul riscului ca viitorul președinte de la Paris să adopte o linie radicală față de Alianță, potrivit Digi24 , care citează o analiză POLITICO preluată de News.ro. În scenariul în care Franța s-ar retrage din structurile de comandă ale NATO, efectul ar fi unul de „undă de șoc” în interiorul Alianței: ar fi pusă sub semnul întrebării prezența trupelor franceze în România și Estonia, ar fi limitat accesul la echipamente militare considerate esențiale și ar slăbi coordonarea militară între cele 32 de state membre. Momentul ar fi cu atât mai sensibil cu cât, în paralel, SUA își reduc forțele din Europa, iar aliații încearcă să-și consolideze apărarea în fața avertismentelor privind un posibil atac al Rusiei „în acest deceniu”. De ce contează pentru România: 1.200 de militari și capabilități-cheie Cele mai mari temeri vizează direct viitorul grupului de luptă condus de Franța în România, format din 1.200 de soldați, dar și cooperarea informală a Parisului cu NATO în domeniul armelor nucleare și accesul la capabilități specializate, precum sateliții și serviciile de informații, potrivit a trei diplomați NATO citați în analiză. În plus, fără Franța, planificatorii NATO ar pierde accesul la o serie de resurse militare pe care generalul-locotenent Michel Yakovleff le enumeră drept relevante pentru capacitatea de descurajare și proiecție a forței, inclusiv portavionul cu propulsie nucleară (singurul din Europa), o flotă amfibie cu nave din clasa Mistral, sateliții de informații CERES și o marină cu o rată ridicată de disponibilitate operațională. Miza politică: candidați care contestă NATO și un electorat divizat În plan electoral, analiza indică faptul că Marine Le Pen (Rassemblement National) susține retragerea Franței din comanda integrată a NATO, iar Jean-Luc Mélenchon (La France Insoumise) a mers mai departe, vorbind despre ieșirea completă din Alianță. Conform unui sondaj intern al NATO citat de POLITICO, 54% dintre alegătorii francezi ar vota pentru rămânerea în NATO, al doilea cel mai scăzut procent dintre statele membre, după Muntenegru. În același timp, rezultatul alegerilor este descris ca incert, iar sursa notează și posibilitatea ca, odată ajunși la putere, candidații să-și modereze pozițiile, așa cum s-a întâmplat în Italia în 2022. Impact bugetar și operațional în NATO, dar și costuri pentru Paris Pe lângă efectele asupra posturii de apărare pe flancul estic, retragerea Franței din structurile de comandă ar avea și consecințe bugetare pentru Alianță: Franța contribuie cu 10% la bugetul operațional anual al NATO, indicat la 5,3 miliarde de euro (aprox. 26,5 miliarde lei). Pentru Franța, ieșirea din comanda integrată ar însemna reducerea influenței în negocierea propunerilor militare (care sunt pregătite în prealabil în structurile NATO), pierderea unor funcții de nivel înalt în Alianță și, potențial, un acces mai dificil la informații dacă schimbul de informații s-ar diminua. „Părăsirea alianţei ar însemna cu siguranţă pierderea influenţei. Aceasta ar costa foarte mult - din punct de vedere politic, tehnic, operaţional şi structural.” Ce urmează: un risc pe care NATO ar încerca să-l gestioneze „în culise” Analiza mai arată că, pentru a evita scenariul cel mai pesimist, oficialii NATO ar putea intensifica demersurile informale către parlamentari din RN și LFI și ar putea încerca să ofere Franței mai multe posturi de comandă, pentru a-i întări interesul de a rămâne integrată în structurile militare ale Alianței. În ansamblu, perspectiva ca un lider sceptic față de NATO să ajungă la Palatul Élysée este descrisă drept o îngrijorare în creștere în interiorul Alianței, cu implicații directe pentru statele de pe flancul estic, inclusiv România. [...]
O nouă pătrundere neautorizată a unei drone în spațiul aerian românesc a declanșat, în noaptea de miercuri spre joi, procedurile de alertare și monitorizare în zona de graniță, după ce aparatul s-a prăbușit într-o zonă nelocuită din județul Tulcea, potrivit HotNews , care citează informațiile Ministerului Apărării Naționale . Potrivit comunicatului MApN, radarele militare au detectat la ora 02.23 un grup de ținte aeriene în apropierea frontierei cu Ucraina. Pentru monitorizarea situației au fost ridicate două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, iar un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române a decolat într-o misiune de cercetare aeriană. Inspectoratul General pentru Situații de Urgență a fost informat, iar la ora 03.20 a fost emis un mesaj RO-Alert . Conform MApN, la 03.21 o dronă a pătruns în spațiul aerian național, la aproximativ 13 kilometri est de municipiul Galați, iar la 03.24 echipajul elicopterului a raportat că ținta a căzut la circa 4 kilometri nord-est de localitatea Grindu (județul Tulcea), într-o zonă nepopulată. Alerta aeriană a încetat la 03.52. Impact operațional: incendiu minor și securizarea zonei Drona prăbușită a provocat un incendiu care s-a stins de la sine, fără victime sau pagube materiale, a transmis MApN. O echipă de militari a fost trimisă la locul impactului pentru securizarea zonei. Context: a treia dronă identificată în zonă din noiembrie Prefectul județului Tulcea, Eugen Terente, a recomandat populației să sune la 112 dacă observă o dronă deasupra localităților sau dacă una se prăbușește în apropiere și să nu se apropie de zona de impact, potrivit Agerpres. MApN indică faptul că drona căzută în comuna Grindu este a treia identificată în zonă din luna noiembrie a anului trecut până în prezent. În același timp, Tulcea este menționat ca unul dintre județele cu cele mai multe cazuri de pătrunderi neautorizate ale dronelor rusești în spațiul aerian NATO, pe fondul proximității și configurației frontierei româno-ucrainene, fără ca în cazurile anterioare să fi fost raportate victime. [...]
Identificarea unei drone rusești în apropierea litoralului românesc ridică miza operațională a monitorizării Mării Negre , după ce autoritățile au confirmat că un obiect plutitor semnalat duminică dimineață, în zona Costinești , era corpul unei drone de tip Gerbera, potrivit Adevărul . Ministerul Apărării Naționale a fost informat duminică, 23 august, în cursul dimineții, după un apel la 112, iar în zonă a fost trimis un elicopter Puma Naval al Forțelor Navale Române, care a participat la acțiunile de cercetare și verificare alături de mijloace ale Ministerului Afacerilor Interne. În urma verificărilor, autoritățile au observat un obiect cu aspect de dronă. Pentru identificare, o echipă de scafandri de luptă EOD (specializați în neutralizarea munițiilor explozive) din cadrul Forțelor Navale Române s-a deplasat la fața locului, la bordul unei nave a Gărzii de Coastă. Scafandrii au stabilit că este vorba despre corpul unei drone de tip Gerbera, iar evaluarea pirotehnică a indicat că obiectul nu avea încărcătură explozivă. Ulterior, obiectul a fost preluat de Garda de Coastă. De ce contează: tipul de dronă și utilizarea ei Conform informațiilor prezentate, dronele Gerbera sunt vehicule aeriene fără pilot de concepție rusă, introduse recent în conflictul din Ucraina ca o variantă mai mică, mai ușoară și mai ieftină decât dronele de atac Shahed. Deși sunt folosite în majoritate ca „momeli”, aceeași platformă poate fi adaptată și pentru misiuni de recunoaștere și supraveghere, ceea ce pune accent pe componenta de monitorizare și reacție rapidă în proximitatea litoralului. Context: alte semnalări recente în zonă Cazul de la Costinești vine după ce, vineri, 21 august, un alt obiect plutitor — descris ca fragment al unei drone aeriene — a fost semnalat în Marea Neagră, în apropierea Portului Midia, județul Constanța, într-un incident relatat într-un material anterior al Adevărul . Tot vineri seară, autoritățile au emis un mesaj RO-Alert pentru județele Tulcea și Galați, avertizând populația asupra posibilității căderii unor obiecte din spațiul aerian. Pentru incidentul de la Costinești, MApN a transmis informațiile printr-un comunicat publicat pe site-ul instituției, disponibil aici . [...]
Finlanda intră în producția de drone pentru Ucraina și piața europeană , prin acorduri semnate între companii de apărare ucrainene și finlandeze, într-un demers care mută o parte din capacitățile industriale în afara razei loviturilor rusești și deschide perspectiva unor livrări și exporturi mai stabile. Informațiile apar în Kyiv Post , care citează anunțul făcut de președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski pe 23 august, după o întâlnire la Kiev cu președintele Finlandei, Alexander Stubb , axată pe cooperarea din industria de apărare. Acordurile vizează dezvoltarea și fabricarea de drone în Finlanda pentru a acoperi atât nevoile armatei ucrainene, cât și cererea din Europa. Zelenski a prezentat parteneriatul ca o combinație între experiența de luptă acumulată de Ucraina și tehnologiile finlandeze. Ce include pachetul de cooperare Potrivit președintelui ucrainean, documentele semnate acoperă trei direcții operaționale: producție comună de vehicule aeriene fără pilot (drone); extinderea capabilităților pentru sisteme maritime fără echipaj; înființarea unei societăți mixte pentru producția de complexe robotice terestre (platforme fără echipaj pentru operațiuni la sol). Zelenski a legat momentul semnării de Ziua Drapelului Național al Ucrainei și de ajunul Zilei Independenței, mulțumind Finlandei pentru sprijinul acordat de la începutul invaziei la scară largă a Rusiei. „Drone Deal”, un format pentru producție și export pe termen lung Acordurile cu Finlanda se înscriu într-un efort diplomatic mai amplu al Kievului de a obține pacte de cooperare pe termen lung în industria de apărare, sub ceea ce Ucraina numește formatul „Drone Deal”. Publicația amintește că, pe 7 iulie, la summitul NATO de la Ankara, Ucraina a semnat acorduri similare cu Estonia și Țările de Jos. În același context, Zelenski a descris aceste înțelegeri drept acorduri „depline”, care ar include producție comună de drone, dezvoltare tehnologică și exporturi sistematice de armament. De ce contează: reducerea riscului operațional și creșterea capacității industriale Miza principală a inițiativei, așa cum este descrisă în articol, este scalarea producției internaționale de echipamente fără echipaj, folosind expertiza ucraineană testată în luptă și, în același timp, diminuarea riscului ca fabricile din Ucraina să fie lovite de atacuri rusești, prin relocarea unor proiecte comune în state aliate. Materialul nu oferă detalii despre volume de producție, investiții, termene de livrare sau companiile implicate, astfel că impactul cantitativ și calendarul rămân, deocamdată, neprecizate. [...]
Grecia își întărește apărarea aeriană în Creta prin mutarea unei baterii Patriot lângă baza militară Souda, pe fondul riscului unor eventuale atacuri iraniene care ar putea viza și echipamente americane din estul Mediteranei, potrivit Agerpres . Sistemul Patriot a fost desfășurat în apropierea bazei Souda, în nord-vestul insulei, conform mai multor publicații grecești care citează surse militare, inclusiv ziarul Kathimerini. Bateria mutată acum în Creta era amplasată anterior pe insula Karpathos. Creta, cea mai mare insulă a Greciei, are o poziție strategică în estul Mediteranei, iar în golful Souda se află instalații militare folosite de armata greacă și de aliați din NATO, inclusiv de Statele Unite. Contextul deciziei: scenarii de escaladare și ținte americane în Europa Consolidarea apărării aeriene a Cretei vine după ce Financial Times a scris că Iranul ar lua în calcul atacarea unor obiective americane din Europa dacă președintele SUA, Donald Trump, intensifică războiul. Publicația britanică a citat două surse „apropiate regimului” de la Teheran și a menționat active americane din sud-estul Europei, inclusiv în Bulgaria, unde parlamentul a autorizat luna trecută desfășurarea a până la opt avioane-cisternă americane la baza aeriană Bezmer . Potrivit Kathimerini, Iranul ar deține în continuare un număr semnificativ de rachete balistice cu rază de acțiune de peste 2.000 de kilometri, care ar putea lovi ținte în sud-estul Europei. Ce urmează: coordonare cu aliații și posibil sprijin pentru Bulgaria Aceeași sursă greacă mai notează că Atena este în contact cu SUA și Israel în legătură cu potențiale amenințări iraniene asupra instalațiilor militare grecești și cipriote și ia în calcul acordarea de asistență Bulgariei, dacă guvernul de la Sofia va solicita sprijin pentru apărarea aeriană. [...]
Plecarea celor două avioane-cisternă americane KC-135 din Bulgaria reduce presiunea de securitate și riscul de escaladare regională după ce desfășurarea lor temporară a generat reacții dure din partea Iranului și temeri locale privind posibile atacuri, potrivit HotNews . Ministrul bulgar al apărării, Dimitar Stoyanov, a anunțat că aeronavele au părăsit baza aeriană Bezmer vineri, la aproximativ o lună după ce parlamentul de la Sofia aprobase, pe 22 iulie, desfășurarea lor. Statele Unite solicitaseră prezența temporară în baza unui acord privind utilizarea comună a facilităților militare, în contextul în care Washingtonul se află „în război cu Iranul” din 28 februarie, conform informațiilor citate de Reuters. De ce a contat desfășurarea: reacția Iranului și tensiunea locală Teheranul a susținut atunci că desfășurarea ar însemna complicitate la „agresiune și crime de război”, acuzație respinsă de autoritățile bulgare. În plan intern, prezența avioanelor a alimentat proteste ale localnicilor din zonă, care se temeau că baza ar putea deveni țintă pentru rachete și drone iraniene. Stoyanov a afirmat că zborurile efectuate în perioada desfășurării au fost misiuni de antrenament deasupra țărilor aliate și că Bulgaria nu are „nicio informație despre amenințări directe la adresa securității naționale”. „Lucrăm în deplină coordonare cu guvernul SUA și aveam informații prealabile, motiv pentru care toate deciziile noastre au fost bine întemeiate”, a declarat ministrul bulgar al apărării. Context NATO: garanții de apărare colectivă Pe 20 august, secretarul general al NATO l-a asigurat pe premierul bulgar Rumen Radev că un eventual atac al Iranului asupra Bulgariei ar fi tratat ca un atac împotriva întregii Alianțe, în baza articolului 5, potrivit agenției spaniole EFE. Mesajul a venit după ce Financial Times a scris că Teheranul ar examina posibile atacuri de ripostă împotriva SUA în sud-estul Europei. Guvernul de la Sofia a transmis ulterior, într-un comunicat citat în material (prin Agerpres), că Mark Rutte „i-a confirmat personal” lui Radev sprijinul deplin și disponibilitatea forțelor NATO din regiune de a reacționa și neutraliza orice amenințare. Pentru context, HotNews a relatat separat aceste asigurări aici: HotNews . [...]
