Știri
Știri din categoria Apărare
Descoperirea unei drone cu exploziv lângă un avion cargo încărcat cu muniție ridică miza de securitate pentru transporturile militare prin Leipzig, un nod logistic folosit atât de NATO, cât și de companii civile, potrivit HotNews.
Incidentul a avut loc în noaptea de marți spre miercuri, când pe aeroportul Leipzig/Halle a fost găsită o dronă cu un dispozitiv exploziv atașat. Analizele criminalistice au indicat că era vorba de un exploziv puternic, de tipul celor folosite de armată.
Conform informațiilor publicate de Süddeutsche Zeitung și preluate de HotNews, unul dintre avioanele cargo Antonov aflate în apropierea dronei era încărcat cu muniție militară. Muniția ar fi venit recent din Franța și, „probabil”, urma să fie transportată mai departe, pe baza unui raport confidențial al poliției citat de publicația germană.
Drona se afla în zona unor avioane cargo ale Antonov Airlines, companie ucraineană care are bază pe aeroportul din Leipzig.
Traficul aerian a fost întrerupt timp de două ore, după ce a fost descoperită drona care transporta un „dispozitiv exploziv neidentificat”, ulterior dezamorsat, notează HotNews, care trimite la analiza despre „o escaladare fără precedent în Europa”.
Aeroportul Leipzig este descris ca un centru logistic pentru armata germană și NATO, dar și ca bază pentru DHL și Antonov Airlines, ceea ce amplifică riscul operațional: un incident într-o zonă cu trafic mixt (militar și civil) poate produce blocaje și costuri în lanț, inclusiv prin oprirea temporară a zborurilor.
Ministrul german de interne a avertizat că s-a intrat într-o „nouă dimensiune de pericol”, în contextul în care Leipzig/Halle este un nod logistic-cheie militar și civil, potrivit articolului HotNews despre „o nouă dimensiune a pericolului”.
Ministrul Alexander Dobrindt a calificat incidentul drept „atac hibrid” și a spus că ar putea implica „puteri străine”, conform relatării HotNews din materialul despre prima reacție a unui ministru german.
Germania este menționată ca fiind cel mai mare furnizor național de ajutor militar pentru Ucraina, iar faptul că prin Leipzig se fac și transporturi militare pentru NATO explică de ce incidentul este tratat ca o problemă de securitate cu implicații mai largi decât un simplu eveniment de ordine publică.
Recomandate
Bulgaria, România și Spania își coordonează operațional poliția aeriană transfrontalieră în NATO , după semnarea unui acord tehnic trilateral care permite desfășurarea de misiuni comune și, la nevoie, extinderea patrulărilor spaniole din România în spațiul aerian bulgar, potrivit Agerpres . Acordul a fost încheiat pe baza înțelegerii bilaterale România–Bulgaria din 2021, care prevede posibilitatea implicării unei țări terțe în operațiuni de poliție aeriană. În acest caz, Spania este statul care participă la misiuni, conform comunicatului Ministerului bulgar al Apărării, citat în material. Ce se schimbă în practică: misiuni spaniole și peste graniță În cadrul Sistemului integrat de apărare aeriană și antirachetă al NATO (NATINAMDS) , forțele aeriene spaniole vor efectua misiuni de patrulare aeriană în spațiul aerian al României, unde sunt deja desfășurate, iar „dacă va fi necesar” și în spațiul aerian al Bulgariei, a precizat Ministerul Apărării de la Sofia. De ce contează: întărirea apărării aeriene pe flancul estic Misiunile comune de supraveghere aeriană cu alte state membre NATO sunt parte din mecanismele Alianței pentru securizarea spațiului aerian al țărilor de pe flancul estic, în proximitatea Ucrainei. Ministerul bulgar al Apărării susține că această cooperare consolidează coordonarea în apărarea aeriană și antirachetă între aliați și întărește capacitățile de apărare colectivă. Informația a fost relatată de Agerpres, care citează un comunicat al Ministerului bulgar al Apărării și menționează că știrea este transmisă în contextul relatării agenției EFE. Pentru context suplimentar, aceeași informație apare și în Antena 3 . [...]
Un exercițiu militar în care o echipă ucraineană de 10 oameni a „distrus” o brigadă britanică ridică semne de întrebare despre cât de repede pot armatele NATO să se adapteze la războiul dominat de drone și sisteme digitale, potrivit Daily Mail . Episodul este folosit ca argument de Valerii Zalujnîi , fost comandant-șef al Ucrainei și în prezent ambasador la Londra, care avertizează că NATO ar fi „cu peste un deceniu” în urma Rusiei pe câmpul de luptă. În simularea desfășurată anul trecut în Estonia, la care au participat peste 16.000 de militari din 12 țări NATO, o brigadă britanică a fost „distrusă” într-o înfrângere descrisă drept „horribilă”. Exercițiul a reprodus un câmp de luptă „contestat și aglomerat” de drone, un tip de mediu operațional asociat direct cu lecțiile din războiul din Ucraina. De ce contează: dronele și managementul digital al luptei schimbă raportul de forțe Într-un scenariu din exercițiul Hedgehog 2025, echipa ucraineană a folosit Delta , un sistem de management al câmpului de luptă care permite colectarea de informații în timp real și utilizarea inteligenței artificiale pentru coordonarea loviturilor, identificarea țintelor și analiza datelor. Potrivit relatării, un grup de zece ucraineni, jucând rolul forței adverse, a executat 30 de „lovituri” simulate în jumătate de zi și a „distrus” 17 vehicule blindate. Un participant citat de publicație a descris vulnerabilități elementare în comportamentul trupelor din scenariu, susținând că grupul de luptă „umbla pur și simplu”, fără camuflaj, și își parca corturile și vehiculele blindate la vedere. Avertismentul lui Zalujnîi: „doctrine” vechi și un decalaj de 12 ani Zalujnîi afirmă că NATO ar continua să se comporte ca și cum viitoarele conflicte ar semăna cu al Doilea Război Mondial și că alianța ar avea nevoie de peste un deceniu pentru a ajunge măcar la jumătate din capacitățile militare ale Rusiei. În articol este redată și o declarație atribuită ambasadorului Ucrainei la Londra: „Cel mai probabil, NATO va rămâne în aceeași formă ca acum și va petrece 12 ani, ca Ucraina, trecând la standardele care trebuie atinse pentru a ajunge cel puțin la jumătate din nivelul Federației Ruse.” În același timp, Zalujnîi ar fi admis că forțele ucrainene au nevoie de sisteme de apărare antiaeriană și de alte tehnologii pe care statele NATO le dețin. Implicații pentru Marea Britanie: costuri mari, planuri contestate, presiune de timp Materialul leagă discuția despre adaptarea la războiul cu drone de constrângerile bugetare din Regatul Unit. Un plan de apărare elaborat de generalul Sir Richard Barrons și Lord Robertson ar fi fost respins de Trezorerie ca fiind prea scump, decizie calificată drept „profund periculoasă”. Cei doi au avertizat, într-o audiere parlamentară, că Marea Britanie se află „confortabil” în raza rachetelor balistice rusești și că apărarea ar fi aproape inexistentă. Publicația notează și un exemplu de cost: un plan de tip „Iron Dome” pentru protejarea marilor orașe ar fi fost evaluat la 80 de miliarde de lire sterline, în timp ce Partidul Laburist ar fi oferit 1 miliard de lire sterline în cadrul unui plan de investiții în apărare. În acest context, Sir Richard Barrons este citat avertizând asupra urgenței: „Lumea arde acum. Regatul Unit nu deține ceasul în privința momentului până la care trebuie să fim pregătiți. Este setat de Rusia și probabil în funcție de un rezultat în Ucraina. De aceea oamenii vorbesc credibil despre 2030 sau mai devreme.” Context regional: infrastructură militară și exerciții rusești În final, articolul menționează imagini satelitare care ar arăta extinderea a zeci de baze militare de-a lungul granițelor Rusiei cu țări NATO și faptul că Moscova a organizat recent exerciții majore în Marea Barents, inclusiv cu rachete cu capacitate nucleară. [...]
NATO preia coordonarea ajutorului militar pentru Ucraina, iar SUA își reduc rolul direct , după ce Pentagonul renunță la conducerea Grupului de Asistență pentru Securitate pentru Ucraina (SAG-U) din Germania, potrivit Adevărul . Miza este una operațională: cine gestionează fluxul de sprijin militar către Kiev și cât de repede se iau deciziile într-un moment în care livrările depind de coordonare și capacități logistice. Conducerea SAG-U, structură cu sediul la Wiesbaden, ar urma să fie preluată de un stat european sau de Canada, iar tranziția ar putea dura până la un an. Activitatea grupului nu ar urma să fie întreruptă, iar Comandamentul European al SUA va rămâne implicat printr-un adjunct american. Un oficial NATO, sub protecția anonimatului, a descris mutarea ca pe un semn că aliații își asumă mai multe responsabilități: „Preluarea conducerii de către un ofițer european sau canadian ar fi încă un exemplu al faptului că aliații își asumă mai multe responsabilități.” Ce spune Pentagonul și cum se leagă de repoziționarea SUA în NATO Pentagonul susține că SAG-U a fost conceput „încă de la început ca o structură temporară”, iar transferul urmărește ca aliații să preia o parte mai mare din sprijinul pentru Ucraina, în timp ce resursele americane sunt alocate în linie cu Strategia Națională de Apărare. Decizia este prezentată în contextul unei reorganizări mai ample a rolului SUA în NATO: administrația Trump a redus numărul ofițerilor americani din Europa, a retras unele rotații de trupe și a cerut repetat creșterea cheltuielilor europene pentru apărare. În paralel, mai multe comandamente NATO ar urma să fie conduse de state europene: Marea Britanie la Norfolk, Italia la Napoli, iar Germania și Polonia la Brunssum (Țările de Jos). Tranziția de comandă și riscurile pentru ritmul livrărilor General-locotenentul american Curtis Buzzard, care conduce SAG-U din 2024, își încheie mandatul luni, iar atribuțiile vor fi preluate temporar de general-locotenentul Guillaume Beaurpere, care va coordona finalizarea transferului. La Kiev, reacțiile sunt împărțite. Un oficial ucrainean a spus că schimbarea ar putea reduce riscurile generate de fluctuațiile politice de la Washington și ar putea simplifica logistica militară. În același timp, există temeri că integrarea completă în structurile NATO ar putea încetini livrările de armament și că aliații europeni nu pot înlocui capacități americane-cheie, precum transportul strategic, recunoașterea prin satelit și identificarea țintelor. Luna trecută, secretarul american al Apărării, Pete Hegseth , le-a transmis aliaților reuniți la Bruxelles că Europa trebuie să își asume mai mult din responsabilitatea propriei securități, afirmând că NATO nu mai poate funcționa ca „o stradă cu sens unic”. [...]
Arabia Saudită își ridică nivelul de alertă pentru infrastructura economică după ce un oficial saudit a declarat pentru CNN că există indicii privind „atacuri multiple coordonate” pregătite de facțiuni ale milițiilor irakiene, în cooperare cu houthi susținuți de Iran, pe fondul riscului de extindere a conflictului regional. Potrivit oficialului, „mai multe rapoarte de informații” din Arabia Saudită, SUA și alte state din regiune ar indica faptul că membri ai unor miliții irakiene, „în coordonare cu houthi”, ar plănui să lovească „în viitorul foarte apropiat”, sub îndrumarea Gardienilor Revoluției din Iran (IRGC) . Informațiile vin la o zi după ce houthi au revendicat un atac asupra unui petrolier saudit în Golful Aden, rută maritimă importantă. În ultimele săptămâni, Arabia Saudită a fost vizată de atacuri cu rachete lansate de houthi din Yemen și de atacuri cu drone atribuite milițiilor irakiene sprijinite de Iran, mai notează publicația. Oficialul saudit a spus că au fost detectate întâlniri care ar implica irakieni, houthi și membri ai IRGC, precum și mișcări de drone și rachete. Ținte potențiale: porturi, aeroporturi și facilități energetice Oficialul a indicat că țintele vizate ar fi „în principal instalații civile și economice”, menționând: facilități energetice, porturi, aeroporturi, fără a oferi detalii suplimentare. Acesta a sugerat că eventualele atacuri ar urmări să deraieză progresele în negocieri și ar putea semnala inclusiv o posibilă luptă de putere în interiorul Iranului. Reacția Riadului și escaladarea de la frontieră În același timp, oficialul a spus că Arabia Saudită va continua eforturile de detensionare și contactele cu autoritățile irakiene, fără să detalieze răspunsul pregătit. Totuși, a avertizat că Riadul va reacționa la orice agresiune. „Arabia Saudită va lua toate măsurile necesare pentru a face față oricărei agresiuni.” La scurt timp după declarațiile oficialului, coaliția condusă de Arabia Saudită a anunțat că 11 civili au fost răniți joi într-un atac houthi în sudul țării, aproape de granița cu Yemen. Dintre răniți, șapte ar fi cetățeni saudiți, inclusiv o femeie și un copil de 4 ani cu arsuri de gradul doi; au mai fost răniți un cetățean yemenit, doi egipteni și un pakistanez. „Miliția teroristă houthi a desfășurat aceste atacuri teroriste folosind bombardamente nediscriminatorii împotriva obiectivelor civile.” Ce urmează: summit la Mecca și posibil acord de apărare Pentru vineri, Arabia Saudită, Turcia și Pakistan sunt așteptate la un summit la Mecca, unde, potrivit unor surse regionale citate de CNN, ar urma să fie anunțat un acord comun de apărare. Contextul rămâne tensionat: Arabia Saudită a condus o coaliție militară care a intervenit în Yemen în 2015 împotriva houthi, fără să reușească să îi înlăture din nordul țării, iar conflictul a alimentat o criză umanitară majoră. [...]
Ucraina spune că este aproape de un scut antirachetă propriu , o mișcare care ar putea reduce pe termen mediu dependența de sistemele occidentale și presiunea asupra stocurilor de interceptoare, potrivit Agerpres , care citează dpa. Președintele Volodimir Zelenski a afirmat că Ucraina face progrese în dezvoltarea unui sistem de apărare împotriva rachetelor balistice, în condițiile în care țara se confruntă cu atacuri aeriene zilnice din partea Rusiei. Mesajul a fost publicat pe Telegram după o întâlnire cu experți din domeniul apărării și securității. „Pot să confirm că producătorii noștri de arme au ajuns deja la standardele cerute.” Zelenski a indicat că autoritățile de la Kiev se așteaptă la „rezultatele dorite” în intervalul 2026–2027. Alternativă la Patriot, dar vulnerabilitate pe termen scurt Kievul urmărește ca sistemul emergent FREYJA să devină o alternativă „eficientă din punctul de vedere al costurilor” și cu „performanțe ridicate” la sistemul american Patriot, livrat Ucrainei de SUA și de alte state NATO după invazia rusă din 2022. Totuși, Ucraina rămâne „foarte vulnerabilă” din cauza unei crize de interceptoare, iar Zelenski le-a cerut în mod repetat aliaților să trimită rachete interceptoare din propriile stocuri până când sistemul ucrainean va fi operațional. [...]
Planul administrației Trump de a construi 15 cuirasate nucleare ar putea ajunge la 275 de miliarde de dolari (aprox. 1.265 miliarde lei) , iar șantierele navale americane s-ar putea să nu aibă capacitatea necesară pentru un asemenea volum, potrivit unui raport al Biroului pentru Buget al Congresului (CBO), relatat de HotNews . Costul total estimat vizează 15 nave de luptă de suprafață cu propulsie nucleară, cu un preț „în jur de” 18 miliarde de dolari (aprox. 83 miliarde lei) pe unitate, ceea ce le plasează în aceeași categorie de cost cu portavioanele din „clasa Ford”, cele mai scumpe nave militare construite până acum. Cât ar costa, concret, programul și cum se compară cu alte nave În planul de construcții navale pentru 2027, publicat în mai, Marina SUA a indicat că intenționează să achiziționeze 15 cuirasate cu un deplasament de 35.000 de tone în perioada 2028–2056. CBO estimează că prima navă ar costa 23,4 miliarde de dolari (aprox. 108 miliarde lei), iar cele construite ulterior aproximativ 18 miliarde de dolari (aprox. 83 miliarde lei) fiecare. Raportul notează că aceste valori sunt peste estimările anterioare: 15,1 miliarde de dolari pentru prima unitate și 10,2 miliarde de dolari pentru a doua și a treia. Diferența este pusă, în raport, pe faptul că estimarea inițială viza o navă cu propulsie convențională, nu una cu propulsie nucleară. Ca repere de comparație, CBO indică: portavionul „USS Gerald R. Ford”, intrat în serviciu în 2017, a costat 13,3 miliarde de dolari (aprox. 61 miliarde lei), iar versiunile mai noi din „clasa Ford” sunt estimate la circa 22 de miliarde de dolari (aprox. 101 miliarde lei) fiecare; viitoarele submarine purtătoare de rachete balistice din „clasa Columbia” sunt estimate la aproximativ 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei) bucata. Capacitatea industrială, a doua constrângere majoră Dincolo de finanțare, CBO avertizează că șantierele navale din SUA ar putea să nu poată susține volumul de muncă necesar. Noile cuirasate ar urma să fie de peste trei ori și jumătate mai mari decât distrugătoarele cu rachete ghidate din „clasa Arleigh Burke”, care domină în prezent construcția navelor de luptă de suprafață pentru Marina SUA. „Până în 2035, planul Marinei (…) ar urma să crească mai mult decât dublu volumul total, exprimat în tonaj, al navelor mari de luptă de suprafață pe care constructorii navali ar trebui să le producă (…). Adaptarea la o asemenea creștere semnificativă a producției de nave mari de luptă de suprafață ar putea reprezenta o provocare pentru industria construcțiilor navale”, se arată în raportul CBO. Raportul plasează această problemă într-un context mai larg al industriei, descrisă ca fiind afectată frecvent de întârzieri și depășiri de costuri. În acest sens, este citată o declarație din anul precedent a fostului secretar al Marinei, John Phelan, potrivit căreia cel mai performant program de construcții navale avea o întârziere de șase luni și depășise bugetul cu 57%. „Toate programele noastre sunt un dezastru”, a declarat el în fața Congresului. Context: ce ar urma să includă noile cuirasate Administrația de la Washington a anunțat proiectul în decembrie anul trecut, președintele SUA afirmând că navele vor fi echipate cu „tunuri și rachete la cel mai înalt nivel”, arme hipersonice, tunuri electromagnetice, rachete de croazieră și „cele mai sofisticate lasere din lume”. Ulterior, Marina SUA a precizat că aceste cuirasate vor transporta rachete de croazieră cu focoase nucleare, ceea ce le-ar transforma în cele mai puternice nave din arsenalul american, după submarinele cu rachete balistice. [...]
