Știri
Știri din categoria Apărare
Șapte avioane-cisternă ale Forțelor Aeriene SUA au aterizat la Sofia, pe fondul unei consolidări militare americane în jurul Iranului, relatează Știrile ProTV. Prezența aeronavelor de realimentare în zbor este relevantă pentru o eventuală campanie aeriană, deoarece extinde autonomia avioanelor de luptă și susține operațiuni la distanță.
O prezență notabilă a aeronavelor militare americane a fost observată la Terminalul 1 al Aeroportului din Sofia, potrivit fostului ministru adjunct de Externe și analist de securitate Milen Keremedchiev, citat de agenția Novinite, menționează publicația. Acesta a scris pe Facebook că cele șapte avioane-cisternă sunt staționate în prezent pe aeroportul din capitala Bulgariei.
În paralel, cresc relatările internaționale despre pregătiri americane pentru o posibilă acțiune militară împotriva Iranului. Potrivit CNN, forțele americane sunt pregătite operațional, însă președintele Donald Trump nu ar fi luat încă o decizie finală privind autorizarea unor atacuri, în timp ce alte instituții media americane descriu consolidarea din Orientul Mijlociu drept cea mai amplă de la invazia Irakului din 2003.
Autoritățile bulgare au confirmat staționarea aeronavelor pe aeroportul „Vasil Levski” din Sofia, după apariția informațiilor în presă. Ministerul Apărării de la Sofia susține că desfășurarea face parte din exerciții de antrenament legate de operațiunile de „vigilență sporită” ale NATO (eVA), iar personalul însoțitor este prezent pentru întreținerea și repararea aeronavelor. În același context, Ambasada SUA în Bulgaria a transmis pentru bTV că Bulgaria susține desfășurarea preliminară a aeronavelor și a echipamentelor de sprijin pentru instruire în cadrul eVA.
Dincolo de explicația oficială, amploarea mișcărilor alimenta speculațiile privind o operațiune în jurul Iranului. New York Post, citându-l pe Alex Plitzas (fost oficial al Pentagonului și membru al Consiliului Atlantic), a relatat că desfășurarea ar indica pregătiri pentru o campanie aeriană potențial prelungită, iar Wall Street Journal a scris că sute de aeronave de vânătoare, sprijin și realimentare au fost deja poziționate în regiune și în jurul ei, în timp ce un al doilea portavion american ar fi în drum. În același timp, Haaretz a citat un înalt oficial militar american care a spus că un atac ar putea avea loc chiar în acest weekend, deși începutul săptămânii viitoare ar fi mai probabil, iar Pentagonul ar urma să relocheze o parte din personal din Orientul Mijlociu ca măsură de precauție, în condițiile în care, potrivit sursei, o decizie politică finală nu ar fi fost încă luată.
Recomandate
NATO rămâne unită în sprijinul Ucrainei după summitul de la Ankara , iar această coeziune poate amplifica presiunea asupra economiei de război a Rusiei, în special prin vulnerabilitatea exporturilor sale energetice, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile fostului comandant al US Army Europe, Ben Hodges . Hodges a spus pentru TVP World că reuniunea de la Ankara a atins „cel mai important obiectiv” – să arate că Alianța rămâne unită, în pofida tensiunilor anterioare dintre președintele SUA, Donald Trump, și aliații europeni. În evaluarea sa, mesajele venite de la Trump la finalul summitului au fost mai bune decât în trecut, iar NATO este „într-o poziție bună”. Ce înseamnă pentru sprijinul militar și pentru industria de apărare În timpul summitului, Trump a declarat că SUA ar urma să acorde Ucrainei o licență pentru a produce sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Hodges a salutat posibilitatea, dar a avertizat că, în cazul lui Trump, acțiunile nu sunt întotdeauna aliniate cu declarațiile publice. Totodată, fostul comandant american a susținut că statele europene nu ar trebui să se bazeze excesiv pe Trump și că ar trebui să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru „succesul Ucrainei”, argumentând că cea mai bună cale de a preveni un atac rusesc asupra unui stat NATO este ca Ucraina să învingă Rusia. Presiune economică: loviturile asupra infrastructurii energetice ruse Unghiul cu impact economic din analiza lui Hodges vizează efectele loviturilor ucrainene cu rază lungă asupra infrastructurii ruse de petrol și gaze. El a afirmat că aceste atacuri ar fi schimbat „momentumul” războiului și că Rusiei i-ar fi „foarte dificil” să susțină efortul militar dacă abilitatea sa de a exporta petrol și gaze către China și India este degradată „în măsura în care pare să fie”. Ce ar putea urma: risc de mobilizare pe scară largă în Rusia În același timp, Hodges a avertizat că schimbarea dinamicii ar putea împinge Moscova către măsuri mai radicale pentru a recâștiga inițiativa pe câmpul de luptă. „Am putea vedea o mobilizare pe scară largă înainte de sfârșitul verii.” Ca posibil indiciu, el a menționat închiderea recentă de către Rusia a mai multor puncte de trecere feroviară la granițele cu Finlanda, Estonia și Letonia, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre motivele oficiale ale acestor decizii. [...]
Forțele Aeriene ale SUA pregătesc o achiziție de circa 130 de piloni noi pentru armament , o modernizare care schimbă practic „coloana vertebrală” a integrării munițiilor pe flota de 75 de bombardiere B-52H și o menține relevantă operațional pentru decenii, potrivit TechRadar . Ce se cumpără și de ce contează operațional Modernizarea vizează înlocuirea pilonilor de armament proiectați inițial la finalul anilor 1950, printr-un „Advanced Wing Weapons Pylon” care aduce două schimbări majore: capacitate pentru arme mult mai grele , inclusiv încărcături (convenționale sau nucleare) de până la 20.000 de livre (aprox. 9.070 kg ), în condițiile în care punctul de prindere de pe aripă rămâne limitat la 28.000 de livre (aprox. 12.700 kg ); conectivitate digitală modernă prin interfața MIL-STD-1760E , cu transfer de date la nivel gigabit și conexiuni pe fibră optică pentru schimb de volume mai mari de informații între armament și sistemele avionului (date de ghidaj, misiune și lansare). Documentele citate în material indică și motivul tehnic al schimbării: proiectanții de atunci nu anticipau arme externe de peste 5.000 de livre (aprox. 2.270 kg ), iar echipamentele actuale se confruntă cu probleme structurale în raport cu cerințele moderne. Calendar și dimensiunea programului Conform unei notificări de business a Forțelor Aeriene, efortul de dezvoltare ar urma să dureze aprox. 36 de luni până la o etapă de „critical design review” (revizuire critică de proiect), însă calendarul poate depinde de feedback-ul industriei. Ca volum, planul pornește de la o producție inițială estimată la 20–24 de piloni , cu cel puțin 12 livrați în primul an de producție, înainte de extinderea către aprox. 130 de unități . Legătura cu conversia B-52H în B-52J și bugetele cerute Înlocuirea pilonilor este prezentată ca parte a modernizării mai ample care transformă B-52H în B-52J , program ce include motoare noi, radar modern, avionică actualizată și integrare extinsă de armament. Pe partea de finanțare, Forțele Aeriene au cerut pentru anul fiscal 2027: 30 milioane dolari (aprox. 138 milioane lei ) pentru cercetare și dezvoltare aferentă noilor piloni; 50 milioane dolari (aprox. 230 milioane lei ) pentru integrarea unor variante mai noi ale rachetei AGM-158 JASSM . În documentele bugetare, pilonul avansat este descris drept: „cheia care deblochează toate capabilitățile viitoare pentru arme grele ale B-52” Tot în această logică, modernizarea crește și încărcarea posibilă: fiecare pilon ar urma să poată transporta opt rachete JASSM, față de șase în configurația anterioară. În paralel: se caută și un succesor pe termen lung Separat de modernizare, Forțele Aeriene au cerut 1 milion dolari (aprox. 4,6 milioane lei ) în anul fiscal 2027 pentru a începe să analizeze posibili succesori pe termen lung ai B-52, potrivit aceleiași surse. Mesajul de fond este dublu: armata investește pentru a împinge utilitatea B-52 către aproape 100 de ani de operare, dar admite implicit că nu toate obiectivele de modernizare sunt garantate ca ritm și calendar, chiar dacă finanțarea indică încredere în relevanța platformei pentru încă multe decenii. [...]
Belarus își extinde infrastructura militară la granița cu Ucraina, fără semne de concentrare de trupe , ceea ce menține riscul operațional al unei presiuni suplimentare pe flancul nordic al Ucrainei, potrivit Kyiv Post , care citează declarații ale Serviciului de Stat al Grănicerilor din Ucraina (DPSU). Pe televiziunea ucraineană, purtătorul de cuvânt al DPSU, Andrii Demcenko , a spus că noile amenajări observate pe teritoriul Belarusului sunt în principal poligoane de instruire și facilități logistice. El a precizat că, în acest moment, nu este detectată o concentrare vizibilă de trupe. Unde se văd lucrările și ce tip de capabilități sugerează Demcenko a indicat că infrastructura este mai pronunțată în zonele din apropierea regiunilor ucrainene Kyiv și Cernihiv, în timp ce în dreptul regiunilor Volîn și Rivne activitatea este „mai puțin vizibilă”. Potrivit declarațiilor sale, lucrările ar include: poligoane și zone de instruire; spații unde personalul sau echipamentele ar putea fi staționate pe viitor; rute logistice. De ce contează: presiune pe apărarea Ucrainei, chiar și fără „al doilea front” Îngrijorările privind posibilitatea deschiderii unui „al doilea front” dinspre Belarus au revenit în ultimele luni, în contextul în care Minsk a permis Rusiei să folosească teritoriul belarus ca platformă de lansare pentru invazia din 2022. În analiza citată, se arată că o astfel de evoluție ar putea obliga Ucraina să își disperseze o parte din resursele defensive. În plan politic, președintele belarus Aleksandr Lukașenko a declarat în mai că Belarus se pregătește de război, iar președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a spus că Ucraina are dovezi că Moscova a încercat să atragă Minsk în invazie. Semnale mixte de la Minsk și evaluarea Kievului Lukașenko și-a nuanțat recent mesajele, spunând pe 6 iulie, în fața absolvenților militari, că Belarus nu va intra în război, după ce Ucraina a intensificat loviturile în adâncimea teritoriului rus. Totuși, Demcenko a afirmat că serviciile de informații ucrainene consideră că presiunile Rusiei asupra Belarusului pentru a se alătura războiului continuă, iar Minsk ar încerca „în toate modurile” să nu cedeze. Separat, articolul notează că, în pofida dificultăților logistice generate de loviturile ucrainene cu rază medie și lungă, Vladimir Putin ar fi refuzat dezescaladarea și ar rămâne hotărât să captureze Donbasul, potrivit unor surse citate de Reuters . [...]
Ucraina pregătește proiectul „Freya ”, un sistem anti-balistice mai ieftin, pe fondul limitărilor Patriot , în condițiile în care președintele Volodîmîr Zelenski susține că singurul avantaj militar rămas al Rusiei este capacitatea de a lovi cu rachete balistice ținte civile, potrivit Kyiv Post . Zelenski a afirmat că Ucraina „a devenit mai puternică” atât pe câmpul de luptă, cât și în aer, iar succesele militare recente ar confirma această evoluție. În acest context, el a susținut că președintele rus Vladimir Putin „nu mai are un avantaj”, cu excepția atacurilor balistice asupra populației civile. „Există rachete balistice, există lovituri cu adevărat tragice și îngrozitoare împotriva populației noastre civile, dar acesta este singurul avantaj care i-a mai rămas. Nu mai există altceva.” „Freya”, alternativa ucraineano-europeană la apărarea anti-balistice Pe fondul presiunii exercitate de atacurile balistice, Zelenski a anunțat planuri pentru „Freya”, descris ca un sistem ucraineano-european de apărare aeriană anti-balistice, conceput să intercepteze rachete balistice într-un rol similar sistemului american Patriot. Potrivit declarațiilor sale, obiectivul proiectului este să ofere o opțiune mai ieftină și mai ușor de extins decât sistemele existente. Prima reuniune internațională dedicată inițiativei ar urma să aibă loc în Franța, „în viitorul apropiat”. Zelenski a spus că miza este mobilizarea rapidă a actorilor relevanți pentru implementare: „Sarcina noastră a fost să reunim lideri, companii și consilieri pe securitate națională și să prezentăm acest proiect țărilor care pot ajuta Ucraina să îl implementeze foarte repede.” Patriot rămâne prioritatea, dar producția este limitată În paralel, Zelenski a insistat că Patriot rămâne principala prioritate a Ucrainei în apărarea aeriană și a mulțumit SUA și partenerilor europeni pentru livrări. El și-a exprimat, totodată, speranța că Ucraina va primi sisteme SAMP/T NG (o generație nouă a sistemului european SAMP/T) din Franța, în baza acordurilor existente. Argumentul operațional invocat pentru dezvoltarea unei alternative proprii este legat de constrângerile industriale: atât Patriot, cât și SAMP/T „au nevoie de timp”, producția este „foarte limitată”, iar listele de așteptare sunt „foarte lungi”, potrivit lui Zelenski. Context diplomatic și mesajul către aliați Zelenski a mai spus că a discutat despre progresele Ucrainei cu președintele SUA, Donald Trump, și cu alți lideri, în marja recentului summit NATO , susținând că evaluarea comună ar fi că Ucraina s-a întărit militar. Pentru aliați, mesajul implicit este că apărarea anti-balistice rămâne un punct critic, iar inițiativa „Freya” ar urmări să reducă dependența de capacități rare și greu de obținut pe termen scurt, într-un moment în care atacurile balistice sunt prezentate de Kiev drept principalul instrument de presiune rămas Moscovei. [...]
Sankt Petersburg încearcă să-și întărească apărarea antidrone prin angajări plătite cu circa 180.000 de ruble pe lună (aprox. 2.351 dolari, adică aproximativ 10.600 lei), după o serie de lovituri asupra infrastructurii petroliere din oraș, potrivit Kyiv Post . Miza este protejarea „infrastructurii critice” locale, într-un context în care atacurile ucrainene au devenit suficient de frecvente încât să genereze recrutări dedicate pentru apărare mobilă. Anunțurile de recrutare, publicate de birouri militare din Sankt Petersburg, vizează formarea unor „grupuri mobile de apărare aeriană”. Conform publicației ruse independente Astra, citată de Kyiv Post , fluturașii promit atât plata lunară menționată, cât și faptul că posturile nu ar implica deplasări pe frontul din Ucraina. Ce posturi se recrutează și ce presupun Astra a relatat că anunțuri ale birourilor de recrutare din districtele Admiralteiski și Kirovski precizează explicit că postul nu presupune serviciu în „zona operațiunii militare speciale”, iar activitatea ar urma să se desfășoare în unități specializate pentru protecția obiectivelor de infrastructură critică din Sankt Petersburg, fără deplasări în afara regiunii. Fluturașii menționează și condițiile de contract: durată: trei ani; eligibilitate: 18–52 de ani; condiții: examen medical și îndeplinirea cerințelor de înrolare. Potrivit materialului, astfel de grupuri mobile operează, de regulă, mitraliere și drone interceptoare pentru doborârea dronelor (UAV – vehicule aeriene fără pilot) care atacă ținte la sol. Context: lovituri repetate asupra rafinăriilor și portului petrolier Sankt Petersburg – orașul natal al președintelui rus Vladimir Putin – a fost vizat în ultimele luni de atacuri ucrainene rare, inclusiv în iunie, în preajma Forumului Economic Internațional de la Sankt Petersburg (SPIEF), când ar fi fost lovite o rafinărie și facilități navale înainte de deschiderea evenimentului. Pe 4 iulie, infrastructura petrolieră din port și o facilitate militară din apropiere, la Kronstadt , au fost lovite din nou, notează Kyiv Post. De ce contează: stimulentele financiare vin cu un risc de „recalificare” pe front Oferta salarială este descrisă ca fiind „în mare parte” la nivelul plăților pentru trupele ruse de pe linia frontului, dar fără trimitere în Ucraina, ceea ce ar putea fi atractiv pentru localnici, în condițiile în care materialul menționează o rată de supraviețuire raportată de 10 zile până la trei săptămâni pentru militarii din prima linie. Totuși, Kyiv Post arată că exemple anterioare ridică semne de întrebare privind cât de fermă este garanția de a rămâne în spatele frontului. Sunt invocate: relatări din august 2024, în timpul ofensivei ucrainene în Kursk, când recruți ruși ar fi fost trimiși la luptă, potrivit declarațiilor a două mame; mărturii ale unor prizonieri de război care au spus publicației că, odată ajuns într-o unitate, un militar poate fi supus presiunilor pentru a semna contract și a deveni eligibil pentru trimitere în Ucraina; afirmații ale unor combatanți străini capturați de Ucraina, care susțin că au fost trimiși pe front după ce inițial li s-ar fi promis roluri în spatele frontului (inclusiv un cetățean chinez, respectiv doi luptători din Camerun, conform materialului). În ansamblu, recrutarea de „mitraliori” pentru apărare mobilă indică o adaptare operațională la riscul dronelor asupra infrastructurii energetice din jurul Sankt Petersburgului, dar și o încercare de a atrage personal printr-un pachet financiar comparabil cu frontul, fără a putea elimina complet riscul de redistribuire ulterioară. [...]
China și Rusia își extind cooperarea militară spre apărare antirachetă și „anti-Starlink” , un semnal cu impact direct asupra echilibrului tehnologic din domeniul apărării și al comunicațiilor militare, potrivit G4Media , care citează o investigație Der Spiegel . Investigația – realizată împreună cu Le Monde și platforma rusă independentă The Insider – se bazează pe documente interne care ar indica faptul că Beijingul și Moscova au convenit să își intensifice cooperarea militară și tehnologică după discuții desfășurate în secret în 2023. Conform documentelor analizate de jurnaliști, în iunie 2023 ar fi avut loc la Moscova o reuniune cu participarea unor reprezentanți ai autorităților ruse, ai armatei chineze și ai industriei de apărare din China, în care s-a discutat dezvoltarea unui sistem comun de apărare antiaeriană și antirachetă. Ce ar include proiectul antirachetă Potrivit investigației, proiectul ar include: construirea unor centre comune de comandă și control pentru sistemele de rachete lansate de la sol; dezvoltarea unei rachete interceptoare cu manevrabilitate ridicată, pentru apărare aeriană integrată. Der Spiegel notează că cele două state analizau încă din 2023 realizarea unui prototip și au creat grupuri de lucru dedicate proiectului. Documentele citate mai indică întâlniri și videoconferințe periodice, precum și schimburi de delegații mai frecvente între Moscova și Beijing. Ținte: hipersonice și balistice Sistemul aflat în dezvoltare ar urma să poată intercepta proiectile hipersonice în faza finală a traiectoriei, la altitudini de până la 40 de kilometri, precum și rachete balistice cu rază de acțiune de până la 4.000 de kilometri, conform investigației. În context, publicația germană arată că Beijingul investește de mai mulți ani în capacități militare avansate, pe fondul tensiunilor strategice cu Statele Unite în regiunea Indo-Pacifică. Componenta „anti-Starlink”: de la perturbare la neutralizare Documentele analizate ar indica și o inițiativă comună îndreptată împotriva rețelei SpaceX Starlink , considerată esențială în conflictele moderne pentru comunicații militare. În discuțiile din 2023, oficiali chinezi ar fi prezentat partenerilor ruși propuneri de măsuri de răspuns, inclusiv: atacuri informatice; tehnici de tip „spoofing” (imitarea identității unui sistem pentru a induce în eroare utilizatorii sau infrastructura digitală). Planurile discutate ar include scenarii de interferare a funcționării rețelei, reducerea performanțelor și, „în cazuri extreme”, neutralizarea sateliților considerați o amenințare. Investigația susține că există indicii că această cooperare a continuat și după întâlnirile din 2023, însă amploarea proiectelor și stadiul actual de dezvoltare „nu sunt cunoscute”, potrivit informațiilor citate. [...]
