Știri
Știri din categoria Apărare
Stocurile de rachete sunt „aproape epuizate”, avertizează șeful Rheinmetall, potrivit Mediafax, care citează un interviu acordat CNBC de Armin Papperger, directorul general al celui mai mare producător de armament din Europa.
Papperger susține că rezervele de armament din Europa, SUA și Orientul Mijlociu sunt „aproape goale”, pe fondul consumului accelerat de muniții și interceptori în războiul din Orientul Mijlociu, cu accent pe apărarea antiaeriană.
În interviul citat, șeful Rheinmetall spune că durata conflictului poate împinge rapid piața într-o zonă de deficit sever, în special la rachete și echipamente de apărare antiaeriană.
„Nimeni nu știe cât va mai dura războiul. Dacă mai durează încă o lună, aproape că nu vom mai avea deloc rachete disponibile.”
Papperger explică această presiune prin asimetria de cost și ritm de producție dintre drone și munițiile folosite pentru a le doborî: dronele pot fi produse în volume mari, la costuri relativ reduse, în timp ce rachetele și sistemele de apărare sunt mai scumpe și necesită timp de fabricație.
Directorul Rheinmetall afirmă că statele din Orientul Mijlociu ar fi ajuns la concluzia că apărarea exclusiv cu rachete împotriva dronelor este dificilă, ceea ce împinge cererea către combinații de capabilități.
În acest context, el vorbește despre nevoia unui „mix” de rachete, sisteme modulare de arme și interceptori (muniții sau mijloace dedicate interceptării țintelor aeriene), susținând că această orientare ar putea favoriza vânzările companiei în regiune în următorii ani.
Totodată, Papperger anticipează cereri suplimentare pe termen scurt, afirmând că echipa sa se află în Orientul Mijlociu pentru negocieri și că „toate țările din Orient” ar fi interesate să cumpere mai mult din sistemele Rheinmetall.
Papperger spune că războiul din Ucraina a accelerat lecțiile despre rolul dronelor, dar și despre limitele unei singure soluții tehnice. În evaluarea sa, dronele sunt un factor important, însă nu înlocuiesc restul munițiilor și al sistemelor de protecție.
El compară costurile, indicând că un proiectil de artilerie ar costa 3.000 de dolari, în timp ce o dronă „de categoria a 2-a” ar depăși, în „lumea occidentală”, 14.000–15.000 de dolari, argumentând că diferențele de preț contează în planificarea stocurilor și a producției.
În același timp, șeful Rheinmetall afirmă că ucrainenii ar fi „foarte eficienți” în folosirea muniției aeriene și leagă această eficiență de faptul că, în opinia sa, Rusia nu ar avea „sisteme foarte bune anti-dronă”, concluzionând că pregătirea reală presupune un amestec de muniții și protecție, nu o singură categorie de capabilități.
Recomandate
Contractul pentru 298 de vehicule Lynx împinge costul unitar peste 11 milioane euro și limitează producția locală la 40% , potrivit Antena 3 . Datele prezentate indică o combinație între configurația aleasă (inclusiv rachete antitanc) și faptul că o componentă-cheie – turela – rămâne la producător, cu efect direct în preț și în valoarea adăugată care rămâne în România. Programul este legat de finanțarea SAFE, unde PSD acuză Guvernul Bolojan de lipsă de transparență în atribuirea contractelor finanțate prin acest mecanism, în valoare totală de aproape 17 miliarde euro. Șase din cele 15 contracte ar urma să meargă către Rheinmetall , cu încasări de peste 5,6 miliarde euro, compania fiind producătorul vehiculelor de luptă pentru infanterie Lynx. Cât costă Lynx pentru România și cum se împarte finanțarea Conform unor date oficiale ale guvernului român transmise Parlamentului, România a încheiat un contract de 3,33 miliarde euro pentru 298 de unități Lynx, care include și condițiile de producție. Pentru finanțare, articolul indică două componente: 232 din cele 298 de vehicule sunt finanțate prin împrumutul SAFE , cu un cost total de 2,6 miliarde euro , ceea ce înseamnă aprox. 11,19 milioane euro/unitate (aprox. 56 milioane lei/unitate). 66 de vehicule sunt finanțate direct din bugetul României , la o valoare totală de 738,6 milioane euro . Ministrul Apărării, Radu Miruță, a explicat că o creștere de aproximativ 1 milion de euro per unitate a fost determinată de configurație , după ce Bucureștiul a ales o variantă echipată cu rachete ghidate antitanc Spike . De ce localizarea producției rămâne limitată Informații prezentate ca fiind făcute publice de Defense Romania arată că rata de localizare a producției în România va fi de 40% , sub nivelul de „aproape 100%” anunțat anterior de ministrul Apărării. În practică, uzina din Mediaș ar urma să producă doar șasiul , iar turelele Lance vor fi fabricate în Germania de Rheinmetall și livrate ulterior pentru instalare pe vehiculele din România. Articolul notează că turela Lance reprezintă jumătate din costul întregului vehicul . Miruță a susținut că transferul tehnologiei pentru producția turelei în România a fost considerat „imposibil”: „Tehnica pentru a produce turela nu poate fi adusă în România. Astfel, a rămas obligație pentru ei (pentru Rheinmetall, n.r.) de a face aproape 100% din restul (în România). Per ansamblu, este minim 40%”. Context regional: Ucraina urmărește modelul de localizare Antena 3 mai relatează că scandalul politic din România este urmărit cu atenție în Ucraina, care intenționează să se doteze cu vehicule Lynx. Publicația ucraineană Defense Express (ediția în limba engleză) arată că primul lot de Lynx ar urma să ajungă în Ucraina în cursul acestui an, iar producția ar urma să fie localizată după modelul aplicat în România. În paralel, Defense Express amintește că Rheinmetall produce deja Lynx în Ungaria, unde autoritățile de la Budapesta au comandat în 2020 218 unități pentru 2 miliarde euro , iar industria ungară nu a fost implicată în asamblarea turelei Lance, producând tot șasiul. Ungaria ar urma să primească 46 din cele 218 vehicule complet asamblate din Germania. Pentru Ucraina, Rheinmetall ar anticipa posibilitatea unui contract pentru aproximativ 300 de vehicule, în funcție de asigurarea finanțării, mai notează articolul. [...]
Germania cere accelerarea dezvoltării de drone în Europa pe fondul reducerii prezenței militare americane , argumentând că lecția Ucrainei este capacitatea de a produce și introduce rapid tehnologii de apărare pe câmpul de luptă, potrivit Politico . Ministrul german de externe Johann Wadephul a declarat la Atena, unde a participat la discuții de cooperare militară cu omologii greci, că Europa trebuie să își dezvolte și să își desfășoare „mai repede” propriile capabilități, în contextul în care Washingtonul își reduce prezența militară pe continent. „Trebuie să privim acest lucru ca pe un nou apel de a dezvolta și desfășura propriile noastre capabilități disponibile mai rapid; pur și simplu nu există alternativă.” De ce contează: presiune operațională pentru „timp de livrare” mai scurt în apărare Mesajul Berlinului pune accent pe un aspect operațional: viteza cu care pot fi dezvoltate și puse în utilizare capabilități militare. Wadephul a indicat că „exemplul Ucrainei” arată că astfel de capabilități pot fi create și făcute disponibile mult mai repede decât a practicat Europa în ultimele decenii. În același timp, articolul notează că dronele sunt tot mai des considerate fundamentale pentru securitatea europeană, mai ales în condițiile în care SUA își reduc prezența militară în străinătate. Context: retrageri de trupe SUA și accent pe descurajarea convențională Potrivit informațiilor citate, Pentagonul a anunțat săptămâna trecută că va retrage 5.000 de militari americani din Germania în următorul an. În paralel, președintele SUA Donald Trump a amenințat și cu retrageri din Spania și Italia și a vehiculat în trecut ideea unei ieșiri din NATO . Wadephul a încercat să minimizeze riscul unei retrageri americane la scară largă și a spus că este convins că SUA „apreciază valoarea și importanța NATO”, adăugând că, în opinia sa, capacitatea de descurajare convențională a Alianței în Europa nu ar urma să fie afectată de aceste schimbări. Totodată, a precizat că Berlinul încearcă încă să stabilească ce decizii a luat Washingtonul și ce marjă de influență are Germania. Semnal similar din Franța Wadephul nu este singurul lider european care cere investiții suplimentare în drone: Politico amintește că președintele Franței, Emmanuel Macron, a evidențiat recent importanța tehnologiei dronelor pentru apărarea națională, în timpul unui exercițiu militar desfășurat în regiunea Champagne. În material se mai arată că Ucraina a demonstrat că dronele pot fi fabricate rapid și pot avea performanțe bune împotriva unor tehnologii mai scumpe — un argument relevant în condițiile în care Europa încearcă să își consolideze rapid apărarea în fața Rusiei, pe fondul unei retrageri treptate a SUA. [...]
Președintele Nicușor Dan spune că Europa poate acoperi treptat golul de securitate lăsat de SUA , pe fondul semnalelor de reducere a prezenței militare americane pe continent, potrivit News . Șeful statului afirmă că, în orizontul imediat, „de 1-2-3 ani”, nu vede „niciun fel de pericol”. Declarațiile au fost făcute luni, în Armenia, după ce Nicușor Dan a fost întrebat dacă îl îngrijorează anunțul SUA privind retragerea a 5.000 de militari din Germania și dacă subiectul va fi discutat la Summitul B9 de la București. Președintele a spus că tema summitului este relația transatlantică și că a fost stabilită cu „3-4-5 luni” în urmă, dar că între timp a devenit „foarte actuală”. Retragerea parțială a SUA, tratată ca un pas previzibil Nicușor Dan a arătat că anunțul american nu este o surpriză și a plasat decizia în linia strategiei SUA încă din primul mandat al lui Donald Trump, când Washingtonul a indicat o concentrare mai mare pe Indo-Pacific decât pe Europa și „pași graduali” în această direcție. În acest context, președintele a susținut că Europa a început deja să compenseze „deficitul de securitate” asigurat anterior de Statele Unite și că există un proces în derulare care include „ SAFE și alte instrumente ” pentru recuperarea acestui deficit. Mesajul pentru următorii ani: fără risc imediat, dar cu tranziție în curs Șeful statului a descris perioada actuală drept una cu „tensiuni, emoții, impulsuri”, însă a insistat că este „foarte optimist” că Europa va reuși să compenseze pe măsură ce SUA se vor dezangaja parțial. „În linii mari, sunt foarte optimist că, pe măsură ce Statele Unite se vor dezangaja parţial din Europa, Europa singură va reuşi să compenseze. În orice caz, niciun fel de pericol pentru viitorul imediat, de 1-2-3 ani de acum.” În același cadru, News notează că Donald Trump a avertizat sâmbătă că intenționează să reducă drastic numărul soldaților americani staționați în Germania, după anunțul unei reduceri cu 5.000 de soldați, măsură contestată inclusiv în propria tabără. [...]
Finlanda intră într-un mecanism de achiziții comune de armament pentru Ucraina , o mișcare care poate schimba modul în care statele europene își coordonează comenzile și logistica de apărare, cu efecte directe asupra transparenței și rezilienței lanțurilor de aprovizionare, potrivit G4Media . Forțele de apărare finlandeze au anunțat că țara s-a alăturat Coaliției pentru Achiziții Reziliente și Sprijin Unificat (CORPUS) , o alianță formată din șapte state, axată pe achiziționarea coordonată de echipamente de apărare pentru Ucraina. Informația este transmisă de EFE, citată de Agerpres. Ce este CORPUS și cine participă Coaliția a fost înființată la Kiev pe 30 aprilie, la inițiativa Ucrainei. În prezent, reunește agențiile de achiziții de arme și logistică ale forțelor armate din: Ucraina Danemarca Finlanda Italia Norvegia Regatul Unit Suedia De ce contează: achiziții coordonate și lanțuri de aprovizionare mai robuste Potrivit forțelor de apărare finlandeze, CORPUS funcționează ca o platformă de colaborare care combină experiența Ucrainei în achiziție și întreținere în timp de război cu expertiza partenerilor în dezvoltarea capabilităților de apărare. Obiectivele coaliției vizează: îmbunătățirea transparenței și coordonării în achizițiile de arme; creșterea rezilienței sistemului de aprovizionare; aprofundarea cooperării pe termen lung dintre Ucraina și partenerii săi europeni. Ce urmează CORPUS este deschis și altor state, cu condiția adoptării memorandumului de cooperare semnat la Kiev și a obținerii acordului unanim al partenerilor existenți. În material nu sunt oferite detalii despre calendarul unor noi aderări sau despre volumele de achiziții avute în vedere. [...]
Planul Pentagonului de a retrage 5.000 de militari americani din Germania riscă să nu întărească flancul estic al NATO, ci să ducă la o repoziționare temporară a trupelor în SUA, din cauza limitărilor logistice și legislative , potrivit Adevărul . În acest context, Polonia și România apar ca opțiuni discutate pentru relocare, dar cu constrângeri care pot întârzia sau bloca mutarea. Decizia Washingtonului vine pe fondul unor tensiuni diplomatice între președintele Donald Trump și cancelarul german Friedrich Merz, după ce liderul de la Berlin a criticat implicarea SUA în conflictul din Iran. Deși oficialii americani descriu măsura ca parte a unui proces deliberativ, surse diplomatice citate de analiști sugerează că nivelul retragerii ar fi fost stabilit fără consultări prealabile cu aliații NATO sau cu structurile de comandă militară. Fostul ambasador al SUA la NATO, Ivo Daalder, avertizează că o mișcare percepută ca „pedeapsă” la adresa Berlinului poate submina interesele de securitate ale SUA în Europa. Flancul estic: presiune politică, frână logistică În Congres, senatorul Roger Wicker și reprezentantul Mike Rogers au cerut ca forțele retrase să rămână în Europa și să fie repoziționate spre est, ca măsură de descurajare a Rusiei. Însă mutarea Regimentului 2 Cavalerie (în prezent la Vilseck) se lovește de obstacole operaționale, în special legate de infrastructură. În Polonia, deși există cartierul general al Corpului V al Armatei SUA la Poznań, bazele sunt proiectate pentru trupe rotaționale, nu pentru o prezență permanentă. Infrastructura actuală – inclusiv containere de tip „CHU” (unități de locuire containerizate) și facilități de antrenament limitate – este descrisă ca insuficientă pentru a susține o desfășurare care să includă și familiile militarilor, cu servicii precum școli și spitale. România: investiție mare, calendar prea lung România derulează un proiect de extindere a Bazei Aeriene Mihail Kogălniceanu , cu obiectivul de a depăși dimensiunile bazei Ramstein din Germania. Totuși, proiectul este „la ani distanță” de finalizare și nu poate primi un regiment întreg în intervalul de 6–12 luni indicat de Casa Albă, notează publicația, citând Stars and Stripes. Congresul limitează marja de manevră a Pentagonului Pe lângă logistică, există și constrângeri legislative. Legea privind Autorizarea Apărării Naționale (NDAA) pentru 2026 : interzice folosirea fondurilor pentru schimbări majore în Comandamentul European fără justificare extinsă; menține un prag minim de 76.000 de militari americani în Europa (în prezent ar fi aproximativ 85.000); restricționează transferul de echipamente militare valoroase către statele gazdă fără aprobări speciale. În paralel, Trump a sugerat că reducerile ar putea depăși nivelul de 5.000 de militari. Analiștii citați avertizează că o retragere rapidă, fără o destinație europeană pregătită, poate crea un vid de securitate și poate muta „centrul de greutate” al armatei americane nu spre est, ci înapoi peste Atlantic, amplificând incertitudinea strategică pe flancul estic al NATO. [...]
Propunerea de a muta pe flancul estic cei 5.000 de militari americani retrași din Germania ar putea schimba costurile și logistica prezenței SUA în Europa , prin folosirea investițiilor făcute deja de aliații estici pentru găzduirea trupelor, potrivit Economica , care citează Agerpres. Inițiativa apare într-o declarație comună semnată de senatorul Roger Wicker , președintele Comisiei pentru servicii armate a Senatului SUA, și de Mike Rogers , președintele Comisiei pentru servicii armate a Camerei Reprezentanților. Cei doi republicani spun că sunt „foarte preocupați” de decizia de a retrage o brigadă americană din Germania și susțin că o reducere „prematură” a prezenței avansate a SUA în Europa ar putea afecta descurajarea. De ce contează: costuri mai mici pentru contribuabili și infrastructură deja pregătită Argumentul central al celor doi lideri din Congres este că mutarea celor 5.000 de militari spre Est ar menține un „element puternic de descurajare” în Europa, fără a renunța la avantajele operaționale ale unei prezențe avansate. Ei afirmă că aliații de pe flancul estic au făcut „investiții substanțiale” pentru a găzdui trupe americane, ceea ce ar reduce costurile pentru contribuabilii americani. În aceeași logică, mutarea ar întări „linia frontului NATO” și ar contribui la descurajarea unui conflict care ar fi „mult mai costisitor”, potrivit declarației. Contextul politic și militar invocat de semnatari Wicker și Rogers notează că Germania și-a intensificat acțiunile ca răspuns la apelurile președintelui Donald Trump privind o împărțire mai mare a poverii în NATO, inclusiv prin creșterea cheltuielilor de apărare și prin facilități pentru forțele americane (acces, baze și drept de survol) în sprijinul Operațiunii „Epic Fury”, numele american al operațiunii declanșate de SUA împotriva Iranului împreună cu Israelul. Ei mai susțin că, deși aliații „se îndreaptă” spre cheltuirea a 5% din PIB pentru apărare, transformarea acestor bugete în capabilități militare va dura, iar o reducere a prezenței SUA înainte ca aceste capabilități să fie pe deplin realizate ar putea „submina descurajarea” și ar transmite „un mesaj greșit” președintelui rus Vladimir Putin. Ce urmează: discuții cu Pentagonul și coordonare cu aliații Cei doi oficiali cer un proces „deliberat” de analiză pentru orice schimbare semnificativă a posturii forței americane și o coordonare strânsă cu Congresul și aliații. Ei se așteaptă ca Departamentul Apărării să contacteze comisiile de supraveghere „în zilele și săptămânile viitoare” pentru discuții privind decizia și implicațiile ei pentru descurajarea SUA și securitatea transatlantică. [...]
