Știri
Știri din categoria Apărare
Loviturile ucrainene asupra centrelor de comandă și control ale armatei ruse, inclusiv în Crimeea ocupată, indică o presiune operațională directă pe coordonarea Flotei ruse a Mării Negre, potrivit informațiilor publicate de Adevărul. Ținta menționată este un centru de control al traficului naval din Sevastopol, lovit în cadrul unor operațiuni desfășurate pe 21 aprilie și în noaptea de 21 spre 22 aprilie.
Conform Statului Major al armatei ucrainene, citat de United24 Media, una dintre țintele principale a fost instalația de comandă „Strelețki”, descrisă ca responsabilă de coordonarea navelor Flotei ruse din Marea Neagră în Crimeea. Lovitura ar face parte dintr-o serie mai amplă de atacuri asupra unor obiective pe care partea ucraineană le consideră strategice.
Aceleași operațiuni ar fi vizat și infrastructură de comandă pentru drone în regiunea rusă Kursk, inclusiv în apropierea localităților Koroviakovka și Tyotkino. Totodată, a fost menționat un centru de control pentru vehicule aeriene fără pilot de tip „Molnia”, situat în apropiere de Dobroliubivka, în regiunea Harkov.
În plus, au fost raportate lovituri asupra:
Armata ucraineană a transmis că evaluarea completă a impactului este încă în curs și nu a oferit detalii despre rezultate sau pagube.
În context, Adevărul notează că atacurile ucrainene asupra infrastructurii militare ruse din Crimeea ocupată s-au intensificat. Ca exemplu anterior, publicația amintește că pe 19 martie drone ucrainene ar fi lovit o instalație asociată apărării antiaeriene ruse din Sevastopol, avariind baza de reparații „Granit”, potrivit canalului de Telegram Crimean Wind.
Recomandate
Pentagonul testează roboți tereștri autonomi care pot opera în „haită” fără GPS , o schimbare cu impact operațional direct pentru modul în care armata americană face recunoaștere și supraveghere în zone unde navigația prin satelit și comunicațiile pot fi bruiate, potrivit Digi24 . Tehnologia este dezvoltată în cadrul unui program al Pentagonului, iar decizia de a lovi o țintă rămâne la un operator uman, relatează Business Insider. Ce s-a testat și unde Agenția DARPA (structură a Pentagonului pentru tehnologii militare experimentale) a testat în octombrie patru vehicule terestre autonome în exerciții desfășurate la Fort Knox , în statul Kentucky. Testele au fost parte din programul RACER (Robotic Autonomy in Complex Environments with Resiliency), care urmărește dezvoltarea unor sisteme capabile să funcționeze și când navigația prin satelit sau comunicațiile sunt perturbate. În exerciții, roboții au primit misiuni de explorare a terenului, colectare de informații și identificare de posibile poziții inamice. Vehiculele au putut acționa atât individual, cât și în grup, fără ca un militar să le controleze permanent deplasarea. De ce contează: operare fără GPS, în medii contestate Elementul central al testelor este navigarea autonomă fără GPS. În locul coordonatelor satelitare, vehiculele își construiesc hărți proprii pe măsură ce avansează, folosind senzori la bord și algoritmi de inteligență artificială. Jason Gregory, consilier tehnic în cadrul DARPA, a explicat pentru Business Insider că programul vizează vehicule care pot lua rapid decizii de deplasare pe baza informațiilor culese de propriii senzori. Sistemul a fost testat atât pe platforme cu patru roți, pentru teren accidentat, cât și pe vehicule cu șenile. Miza este adaptarea la conflicte moderne, unde adversarii pot perturba sau bloca semnalele de navigație prin mijloace de război electronic. Cum a arătat scenariul de „lovire” și ce rămâne la om Într-o demonstrație de la Fort Knox, un operator militar a folosit imagini din satelit pentru a seta misiunile roboților, după care vehiculele au explorat zona folosind navigația autonomă. Un robot a identificat un obiect suspect și s-a oprit; ținta era o cutie închisă, în interiorul căreia se afla o dronă. Datele au fost transmise operatorului, care a analizat situația și a decis un atac simulat cu o rachetă. Demonstrația a fost gândită să arate că roboții pot localiza independent ținte potențiale, dar folosirea armamentului rămâne în responsabilitatea militarilor. Context: lecțiile din Ucraina și pașii următori Programul RACER este rezultatul a aproximativ cinci ani de cercetări în inteligență artificială, mobilitate pentru vehicule autonome și utilizarea roboților în operațiuni militare. Dezvoltatorii au analizat și experiențele războiului dintre Rusia și Ucraina, unde vehiculele terestre fără echipaj sunt folosite pentru transport de provizii, evacuarea răniților, recunoaștere și, uneori, operațiuni de luptă. Potrivit DARPA, rezultatele testelor ar urma să fie folosite la dezvoltarea viitoarelor sisteme militare fără echipaj ale SUA, inclusiv pentru misiuni în care comunicațiile sunt întrerupte sau navigația prin satelit nu mai poate fi utilizată. Deocamdată, exercițiile indică „capacități experimentale” de navigație, recunoaștere și identificare a țintelor, nu desfășurarea unor roboți care decid singuri să execute atacuri. [...]
Pentagonul ia în calcul o reducere limitată a trupelor SUA din Europa, ceea ce poate menține și chiar redistribui prezența militară spre flancul estic al NATO. Potrivit Adevărul , Departamentul Apărării al SUA analizează un plan care ar tăia aproximativ 5.000 de militari din totalul de 80.000 staționați în Europa, mult sub scenariul anterior de 25.000–40.000 de militari care îi îngrijora pe aliați. Informația este atribuită unor surse citate de Bloomberg , iar miza pentru regiune este una operațională: Washingtonul ar depinde în continuare de infrastructura și de spațiul aerian aliat din Europa pentru a susține operațiuni în Orientul Mijlociu, inclusiv în contextul războiului împotriva Iranului. De ce se schimbă planul: baze europene și bugete mai mari în NATO Conform aceleiași relatări, schimbarea de direcție ar reflecta două evoluții principale: creșterea cheltuielilor europene pentru apărare, privită favorabil de Administrația Trump; recunoașterea, la nivelul conducerii Pentagonului, a dependenței armatei SUA de bazele europene și de spațiul aerian aliat pentru sprijinirea operațiunilor din Orientul Mijlociu. Unde s-ar face tăierile și ce ar putea însemna pentru România Majoritatea reducerilor ar urma să vizeze Germania, în timp ce flancul estic al NATO ar putea fi consolidat, potrivit surselor citate. În acest scenariu, militari retrași din Germania ar putea fi relocați în: Polonia, țările baltice, România. În paralel, România ar fi transmis liderilor SUA o ofertă privind suportarea cheltuielilor legate de militarii americani din bazele de pe teritoriul românesc, menționează publicația, cu trimitere la un material anterior pe această temă: „o ofertă privind suportarea cheltuielilor”. Calendarul deciziei: recomandări pe 1 decembrie, verdict la Trump Decizia finală nu este încă luată. Șeful Pentagonului, Pete Hegseth , ar urma să prezinte recomandările finale președintelui Donald Trump la 1 decembrie, iar Trump va decide forma finală a planului, potrivit informațiilor citate. [...]
Detectarea unei ținte aeriene lângă granița maritimă a României a declanșat proceduri de alertare și interceptare , după ce două aeronave F-16 au fost ridicate pentru monitorizare, iar populația din estul județului Tulcea a primit mesaj RO-Alert , potrivit Digi24 . Ministerul Apărării Naționale (MApN) a transmis că, în seara de 14 noiembrie, sistemul său de supraveghere radar a detectat o țintă aeriană la est de Insula Șerpilor . În acest context, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești pentru a monitoriza situația. Alertarea populației: RO-Alert pentru estul județului Tulcea Conform MApN, Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din zona de est a județului Tulcea. Mesajul RO-Alert a fost transmis la ora 20:51. Ce înseamnă operațional: activarea serviciului de Poliție Aeriană Ridicarea celor două aeronave F-16 indică activarea procedurilor de reacție rapidă ale Forțelor Aeriene, în cadrul misiunilor de Poliție Aeriană, pentru supraveghere și evaluarea unei posibile amenințări în proximitatea spațiului aerian de interes pentru România. Informațiile publicate nu precizează natura țintei aeriene detectate și nici evoluția ulterioară a incidentului, dincolo de măsurile inițiale de monitorizare și alertare. [...]
Lovirea unei nave comerciale de o dronă în apele teritoriale românești ridică miza de securitate pentru traficul maritim din zona Sulina–Sfântu Gheorghe , într-un context în care autoritățile spun că monitorizează permanent țintele aeriene și maritime și pot interveni inclusiv cu aeronave de Poliție Aeriană, potrivit HotNews . Incidentul a avut loc vineri seară, în jurul orei 21:40, la aproape 7 mile marine (aprox. 12,6 kilometri) nord-est de localitatea Sfântu Gheorghe, județul Tulcea, conform TVR Info. Nava comercială MV Larissa 1 , sub pavilion Palau, se îndrepta spre rada portului Sulina, cu destinația finală Ucraina. În urma impactului cu drona aeriană a fost avariată o macara de marfă de la bord, fără să izbucnească un incendiu. Comandantul navei a informat imediat autoritățile navale române. Ce a transmis Ministerul Apărării și ce capacități invocă Ministrul Apărării, Ștefan-Radu Oprea , a confirmat sâmbătă, în Portul Militar Constanța, că ancheta este în desfășurare și că nu există victime. „Suntem informați tot timpul. Nu sunt răniți sau pierderi de vieți omenești.” Ministrul a mai spus că autoritățile monitorizează permanent obiectele detectate pe apă sau în apropierea spațiului aerian și că vineri au fost emise cel puțin două alerte în județul Tulcea. Pot interveni aeronave românești și spaniole din Poliția Aeriană, precum și elicoptere, care pot inclusiv să doboare ținte, a adăugat el. Totodată, oficialul a afirmat că piloții români au doborât până acum șase drone, ceea ce i-ar plasa „printre cei mai eficienți din NATO”, subliniind însă că astfel de „reușite” nu sunt de dorit, chiar dacă indică nivelul de pregătire. Context: o succesiune de incidente în Marea Neagră Lovirea cargoului MV Larissa 1 vine după alte episoade recente raportate în Marea Neagră. Pe 28 octombrie, o navă comercială care se îndrepta spre portul Constanța a fost lovită de drone în apele teritoriale ale Bulgariei, iar pe 23 octombrie o altă navă comercială a fost lovită de drone la 13 mile marine de Constanța, incident soldat cu un marinar mort și trei dispăruți, potrivit relatărilor anterioare citate de HotNews. Pentru operatorii de transport și pentru lanțurile logistice care folosesc rutele din nord-vestul Mării Negre, repetarea acestor incidente crește riscul operațional în proximitatea apelor românești, chiar dacă, în cazul de față, autoritățile spun că nu au existat victime și avariile au fost limitate. [...]
Lovirea unei nave comerciale de o dronă la circa 13 km de Sfântu Gheorghe a declanșat alertă aeriană și măsuri interinstituționale , inclusiv decolarea preventivă a două F-16 și transmiterea de mesaje RO-Alert în județul Tulcea, potrivit Biziday . Ministrul Apărării, Ștefan-Radu Oprea , a confirmat că nu sunt victime, iar impactul nu a fost urmat de incendiu. Incidentul a avut loc în cursul nopții, iar nava lovită este cargoul „Larissa 1”, sub pavilion Palau. Vasul se îndrepta spre rada portului Sulina, având ca destinație finală Ucraina. Prezent sâmbătă în Portul Militar Constanța, ministrul Apărării a spus că autoritățile au fost informate despre lovirea navei și că nu există răniți sau pierderi de vieți omenești. „Am fost informat despre faptul că a fost lovită de o dronă. Nu sunt răniți sau pierderi de vieți omenești de acolo.” Reacția autorităților: F-16 în aer și RO-Alert în Tulcea În dimineața de sâmbătă, radarele armatei au detectat o țintă aeriană în zona Insulei Șerpilor. Ca măsură preventivă, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă pentru Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești. Centrul Național Militar de Comandă (nucleu) a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru alertarea populației din estul județului Tulcea, fiind transmise două mesaje RO-Alert: la ora 04:45, pentru zona de est a județului Tulcea; la ora 05:39, pentru zona de nord a județului Tulcea. Alerta aeriană a încetat la ora 05:52. Cooperare între instituții și context operațional Ministrul Apărării a precizat că există coordonare cu Marina Militară, Ministerul Afacerilor Interne și Paza de Coastă, în cadrul unei cooperări interinstituționale menite să reducă riscurile și să permită intervenția rapidă, dacă este necesar. „Suntem în contact și cu colegii de la Marina Militară și cu MAI-ul, cu Paza de Coastă. Funcționează această cooperare interinstituțională în România, astfel încât să preîntâmpinăm, în măsura posibilului și, în același timp, să fim aproape și să salvăm viețile omenești, dacă este cazul.” [...]
Sprijinul ridicat din România pentru o armată a UE poate accelera decizii de investiții în apărare la nivel european , într-un context în care guvernele discută consolidarea capacităților militare pe fondul războiului dus de Rusia și al incertitudinilor legate de angajamentul SUA, potrivit Digi24 , care citează un sondaj GLOBSEC consultat de POLITICO . Datele din raportul „GLOBSEC Trends 2026” indică un sprijin larg în statele analizate pentru înființarea unei armate europene și pentru întărirea apărării UE, semnalând o presiune publică în creștere pentru politici de securitate mai integrate. România, în topul susținerii pentru o armată europeană În România, sprijinul pentru crearea unei armate proprii a Uniunii Europene ajunge la 82%, cel mai ridicat nivel dintre țările menționate în material. Urmează Lituania (78%) și Franța (75%). La nivelul eșantionului, „peste șapte din zece” respondenți susțin înființarea unei armate europene, iar „aproape opt din zece” vor consolidarea capacităților de apărare ale Europei, potrivit aceluiași raport. Integrare europeană, dar fără rupere de NATO Sondajul sugerează că sprijinul pentru dezvoltarea capacităților militare europene nu se traduce într-o respingere a NATO. În țările NATO incluse în cercetare, aproximativ 77% dintre respondenți spun că ar vota pentru menținerea apartenenței la Alianță. În paralel, 78% dintre respondenții din statele UE chestionate susțin dezvoltarea capacităților de apărare ale Uniunii „în paralel cu NATO”, ceea ce indică o preferință pentru dublarea instrumentelor de securitate, nu pentru înlocuirea lor. Serviciul militar obligatoriu revine în discuție Raportul notează și un sprijin puternic pentru reintroducerea serviciului militar obligatoriu în țările unde acesta nu mai este în vigoare: 64% dintre respondenți s-au declarat în favoarea acestei măsuri. Cele mai ridicate niveluri de susținere au fost înregistrate în Cehia, Franța, Germania și Slovacia. Contextul care împinge agenda de apărare Cercetarea a fost realizată pe respondenți din 14 țări din spațiul transatlantic: 11 state membre UE, plus Ucraina, Regatul Unit și Statele Unite. Rezultatele sunt plasate de autorii raportului în contextul agresiunii continue a Rusiei și al dezbaterilor din Europa privind întărirea capacităților militare, pe fondul incertitudinilor legate de rolul SUA în securitatea continentului. Pentru decidenți, combinația dintre sprijinul public ridicat (inclusiv în România) și presiunile de securitate poate însemna un spațiu politic mai larg pentru măsuri concrete de consolidare a apărării europene, chiar dacă arhitectura finală (armată comună, capabilități integrate sau proiecte comune) rămâne, deocamdată, la nivel de dezbatere. [...]
