Știri
Știri din categoria Apărare
Loviturile ucrainene asupra centrelor de comandă și control ale armatei ruse, inclusiv în Crimeea ocupată, indică o presiune operațională directă pe coordonarea Flotei ruse a Mării Negre, potrivit informațiilor publicate de Adevărul. Ținta menționată este un centru de control al traficului naval din Sevastopol, lovit în cadrul unor operațiuni desfășurate pe 21 aprilie și în noaptea de 21 spre 22 aprilie.
Conform Statului Major al armatei ucrainene, citat de United24 Media, una dintre țintele principale a fost instalația de comandă „Strelețki”, descrisă ca responsabilă de coordonarea navelor Flotei ruse din Marea Neagră în Crimeea. Lovitura ar face parte dintr-o serie mai amplă de atacuri asupra unor obiective pe care partea ucraineană le consideră strategice.
Aceleași operațiuni ar fi vizat și infrastructură de comandă pentru drone în regiunea rusă Kursk, inclusiv în apropierea localităților Koroviakovka și Tyotkino. Totodată, a fost menționat un centru de control pentru vehicule aeriene fără pilot de tip „Molnia”, situat în apropiere de Dobroliubivka, în regiunea Harkov.
În plus, au fost raportate lovituri asupra:
Armata ucraineană a transmis că evaluarea completă a impactului este încă în curs și nu a oferit detalii despre rezultate sau pagube.
În context, Adevărul notează că atacurile ucrainene asupra infrastructurii militare ruse din Crimeea ocupată s-au intensificat. Ca exemplu anterior, publicația amintește că pe 19 martie drone ucrainene ar fi lovit o instalație asociată apărării antiaeriene ruse din Sevastopol, avariind baza de reparații „Granit”, potrivit canalului de Telegram Crimean Wind.
Recomandate
Ucraina are un interceptor testat aerodinamic, dar „scutul” anti-balistic depinde încă de integrarea cu radare și comandă-control – proiectul Fire Point a trecut de etapa de testare a zborului, însă nu poate fi folosit în luptă fără componente critice de detecție, ghidaj și comunicații, potrivit Kyiv Post . Dezvoltatorul descrie inițiativa ca pe o arhitectură completă de apărare, nu ca pe „o singură armă”. Denys Shtilerman, proiectant-șef și co-proprietar al Fire Point, a transmis pe X că elementul de rachetă este „gata” din perspectiva aerodinamicii și poate executa manevrele necesare interceptării rachetelor balistice, dar, singur, nu reprezintă un sistem operațional de apărare antiaeriană. „O rachetă e o rachetă – e gata. Din punct de vedere aerodinamic, execută complet toate comenzile de control, rigid și agresiv – exact cum e nevoie pentru a intercepta balistice. Am reușit asta.” Ce lipsește pentru utilizare în luptă Shtilerman spune că, pentru ca „scutul anti-balistic” să devină capabil de interceptare în condiții reale, sunt necesare încă patru componente, aflate în lucru împreună cu parteneri europeni: un cap de căutare (seeker) dezvoltat de un partener european; integrarea cu sisteme de comandă și control (C2 – rețeaua care coordonează detectarea și angajarea țintelor); o legătură de date securizată, rezistentă la război electronic, pentru desemnarea țintei și corecții în zbor; sisteme radar integrate pentru detecție și urmărire. Miza, potrivit dezvoltatorului, este construirea unei rețele coordonate care să poată detecta, urmări și intercepta amenințări balistice „în timp real”, adică un sistem stratificat, nu doar o rachetă performantă. Context: FREYJA și presiunea pe stocurile de interceptori Materialul plasează proiectul în contextul deficitului persistent de interceptori străini pentru apărarea aeriană a Ucrainei și al intensității atacurilor rusești cu rachete și drone. Kyiv Post notează că subiectul întăririi apărării aeriene a fost discutat și la summitul G7 din Franța, unde aliații occidentali au promis sprijin suplimentar, inclusiv sisteme de apărare aeriană și arme cu rază lungă. Fire Point a prezentat recent detalii despre FREYJA, un proiect comun ucraineano-european de apărare antirachetă. Conform dezvoltatorului, interceptorul FP-7.X ar putea atinge viteze de până la 2.000 metri pe secundă (aprox. 7.200 km/h) și ar urmări ținte cu ghidaj în infraroșu. Compania a anunțat că a testat cu succes o rachetă care ar putea deveni „coloana vertebrală” a viitorului sistem FREYJA și a publicat imagini cu un zbor de test, descris de CTO Iryna Terekh ca fiind un zbor manevrat complet controlat. Pentru cititorii din zona de apărare și industrie, concluzia operațională este că progresul rachetei nu se traduce automat în capabilitate de luptă: calendarul de implementare depinde de ritmul integrării cu producători europeni de radare și sisteme de comandă-control, iar fără aceste verigi „scutul” rămâne incomplet. [...]
Polonia condiționează transferul MiG-29 către Ucraina de un acord de schimb de tehnologie pentru drone , ceea ce poate amâna livrarea unor aeronave considerate importante pentru capacitatea aeriană a Kievului, potrivit Mediafax . Ministrul polonez Cezary Tomczyk a declarat că avioanele de vânătoare MiG-29 „vor zbura la Kiev” doar după semnarea unui acord privind transferul tehnologiei dronelor din Ucraina către Polonia. Varșovia vrea să folosească experiența armatei ucrainene în acest domeniu, iar negocierile sunt în desfășurare. Potrivit informațiilor citate de presa din Varșovia, primele date despre transferul altor MiG-29 poloneze către Ucraina au apărut la sfârșitul lui 2025, însă aeronavele „se află încă în Polonia”, iar în acest moment nu este cunoscut când ar putea ajunge la Kiev. Ce cere Varșovia, concret Condiția enunțată de Tomczyk este legată de un acord de cooperare tehnologică pe segmentul dronelor, înainte ca Polonia să trimită avioanele: semnarea unui acord de transfer de tehnologie pentru drone din Ucraina către Polonia; finalizarea negocierilor aflate în curs, înainte de livrarea echipamentului. Într-un interviu pentru Radio ZET, Tomczyk a spus: „Dialogul dintre Polonia și Ucraina este în desfășurare. Polonezii au spus clar: pe măsură ce ne construim propriile capabilități de drone, am dori să putem folosi și acele capabilități ucrainene. Desigur, vom transfera echipamentul către Ucraina dacă această chestiune se va finaliza. Nimic nu s-a schimbat în această chestiune; problema nu a fost finalizată.” De ce contează pentru efortul de război al Ucrainei În material se arată că MiG-29 este unul dintre cele mai importante avioane ale Ucrainei în războiul cu Rusia. Aeronava, proiectată în anii 1970, este descrisă ca având manevrabilitate ridicată și fiind folosită atât în lupta aeriană, cât și în misiuni de atac la sol, în funcție de echipare. Mediafax notează că MiG-29 a primit sprijin occidental, iar în ultimele luni a devenit o țintă vizată în mod regulat. În acest context, condiționarea livrării de către Polonia introduce un element de incertitudine privind calendarul întăririi flotei ucrainene cu aceste aeronave. [...]
Ucraina își extinde capacitatea de lovire și logistică pe mare cu o dronă subacvatică grea, cu autonomie de până la 3.700 km , odată cu prezentarea sistemului Sea Trident la expoziția de armament Eurosatory de la Paris, potrivit Adevărul . Miza operațională este creșterea razei de acțiune și a încărcăturii transportate în misiuni maritime autonome, inclusiv în zone contestate. Sea Trident a fost dezvăluită de compania ucraineană Global Mark, iar informația despre prezentare este atribuită United24. Sistemul este descris ca având un profil redus de detectare, pentru a diminua vizibilitatea în spații maritime disputate, și este proiectat pentru operațiuni autonome. Ce poate face Sea Trident și de ce contează Conform datelor din material, drona poate transporta încărcături de până la 1.000 kg și este gândită pentru mai multe tipuri de misiuni: atac; operațiuni logistice și livrare de marfă; contracararea altor vehicule subacvatice fără pilot. Platforma are sisteme de navigație autonomă și este destinată operării în medii maritime contestate. Specificații: rază, dimensiuni, viteză, adâncime Potrivit publicației Militarnyi, Sea Trident are o rază maximă de acțiune de 2.000 de mile marine (aprox. 3.700 km) și o greutate totală de 10.000 kg. Dimensiunile vehiculului sunt de 10 metri lungime, 2 metri lățime și 1,5 metri înălțime. Specificațiile prezentate la expoziție indică o viteză maximă de 10 noduri (18,5 km/h) și o viteză de croazieră de 6 noduri (11 km/h). Drona poate opera la adâncimi de până la 60 de metri, iar designul cu profil redus îi permite să se deplaseze aproape de suprafață atunci când este necesar. Context: alte programe ucrainene de drone subacvatice În același context, Adevărul amintește că Ucraina a prezentat anterior detalii despre drona subacvatică Marichka, un sistem fără pilot dezvoltat local, cu o rază de acțiune de până la 1.000 km și o capacitate de încărcare de o tonă, conceput pentru a lovi nave militare, infrastructura portuară și alte ținte maritime, inclusiv în medii fără semnal GPS. Totodată, anul trecut Ucraina a prezentat public pentru prima dată drona subacvatică TOLOKA, descrisă drept una dintre cele mai ambițioase arme din arsenalul naval. [...]
Danemarca își crește contribuția militară pe flancul estic al NATO , urmând să desfășoare în această toamnă un batalion de până la 850 de soldați în Letonia, într-o mișcare care întărește postura operațională de descurajare în regiunea baltică, potrivit Digi24 . Contingentul danez va înlocui trupele suedeze aflate în prezent în Letonia și va participa la misiuni de apărare și descurajare, pe fondul preocupărilor de securitate generate de războiul din Ucraina. Informația este relatată de Digi24, care citează Agerpres, la rândul său pe EFE. Ministrul danez al Apărării, Jeppe Bruus , a legat explicit desfășurarea de logica apărării colective a alianței. „Soldaţii danezi contribuie la apărarea şi descurajarea colectivă a NATO. Vor arăta că Danemarca şi NATO sunt pregătite şi capabile să apere teritoriul alianţei dacă va fi nevoie. Securitatea noastră nu începe la graniţa daneză, ci în Letonia, alături de aliaţii noştri.” Ce înseamnă operațional: rotații, integrare în brigada condusă de Canada Din 2024, Danemarca a trimis anual în țările baltice un batalion de 700 până la 1.200 de soldați, pentru perioade de patru până la șase luni. Următorul batalion va fi integrat în brigada multinațională condusă de Canada. Potrivit Ministerului danez al Apărării, unitatea va fi staționată în Letonia ca punct de plecare, dar poate participa și la exerciții în celelalte țări baltice. Extinderea prezenței: și o unitate de deminare maritimă Separat de batalionul terestru, Danemarca a decis să trimită și o unitate de deminare maritimă, care poate fi folosită în situații de criză sau tensionate și pentru supravegherea și protecția infrastructurii critice. [...]
România și Ucraina discută măsuri pentru creșterea monitorizării și avertizării în Marea Neagră , pe fondul riscurilor de securitate din zonă, potrivit Antena 3 . Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad , spune că a avut o videoconferință cu omologul său ucrainean, generalul Oleksandr Syrskyi , în care au analizat evoluțiile recente și implicațiile asupra stabilității regionale. Discuția a vizat, în principal, componenta operațională: evaluarea mediului de securitate, măsuri de creștere a capacității de monitorizare și avertizare, precum și consolidarea coordonării între structurile militare. Generalul Vlad a indicat că schimbul de informații și menținerea unor canale permanente de comunicare sunt necesare pentru „o înțelegere cât mai clară a situației operative”, astfel încât deciziile să răspundă „eficient” evoluțiilor din regiune. Coordonare militară mai strânsă în regiunea Mării Negre Șeful Apărării precizează că această convorbire face parte dintr-o serie de contacte periodice la nivel militar, în contextul „provocărilor de securitate generate de războiul din Ucraina” și al nevoii de coordonare în regiunea Mării Negre. „Am abordat aspecte referitoare la evaluarea mediului de securitate, măsurile de creștere a capacității de monitorizare și avertizare, precum și modalitățile de consolidare a coordonării între structurile militare.” În același mesaj, generalul Vlad afirmă că România „rămâne un aliat responsabil și un partener de încredere”, preocupat de consolidarea securității și stabilității regionale. Context: incidentul cu drona din Portul Constanța Materialul amintește și că Ucraina a recunoscut că drona maritimă care a explodat pe 5 iunie în Portul Constanța îi aparținea. Potrivit autorităților ucrainene, drona ar fi fost perturbată de sistemele electronice rusești, iar România ar fi fost avertizată asupra pericolului; Forțele Navale ucrainene au transmis că aparatul a deviat de la traiectorie și a ajuns în derivă către coasta României. [...]
China își extinde controlul „de facto” în jurul Taiwanului printr-un exercițiu de cinci zile în care nave ale pazei de coastă și de cercetare au interceptat vase comerciale străine și au cartografiat fundul mării la est de insulă, potrivit Digi24 . Miza operațională este dublă: Beijingul testează o „nouă normalitate” pentru traficul maritim și își pregătește avantajul în eventuale operațiuni submarine într-o zonă-cheie pentru o posibilă intervenție americană. Autoritățile din Taipei au raportat inițial că o navă chineză de patrulare a contactat prin radio nave comerciale străine aflate în zona de excluziune economică a Taiwanului , cerând informații despre origine, destinație și numărul echipajului. Navele vizate erau înregistrate în Singapore, Liberia și Benin. În paralel, o navă de cercetare a derulat activități de cartografiere a fundului mării în aceeași zonă. La est de Taiwan, platoul continental coboară rapid, iar relieful submarin devine relevant pentru operațiuni cu submarine, inclusiv pentru detectare, care se bazează de regulă pe reflexiile undelor sonar. De ce contează: presiune „de zonă gri” și control gradual al apelor China revendică Taiwanul și, potrivit materialului, a dezvoltat o strategie care folosește nu doar garda de coastă, ci și nave civile – inclusiv o „miliție” de bărci de pescuit și nave de cercetare – pentru a testa reacțiile Taiwanului la incursiuni. Exercițiul descris este prezentat drept cel mai ambițios proiect non-militar de până acum ca distanță față de continent și a fost relatat de Yuyuan Tantian, un cont de socializare al statului chinez folosit frecvent pentru teme militare. Guvernul Taiwanului a reacționat afirmând că interceptarea navelor de marfă din estul insulei „a încălcat dreptul internațional și a subminat pacea regională”. China a susținut că exercițiul, desfășurat cu nave nemilitare, a fost determinat de un summit Japonia–Filipine din luna mai, în care cele două țări au convenit să își delimiteze apele teritoriale (care se suprapun tehnic). Beijingul a criticat summitul, afirmând că ignoră interesele Chinei în Pacificul de Vest. Avantajul submarin: date pentru ascundere și pentru vânătoare Thomas Shugart, fost comandant american de submarine și analist la Centrul pentru o Nouă Securitate Americană, a spus că cinci zile de cartografiere nu ar aduce mult peste ceea ce China știe deja, dar transmit un mesaj simbolic de suveranitate. În schimb, hărțuirea transportului maritim ar fi mai semnificativă, ca încercare de a stabili o „nouă normalitate”. Raymond Powell, directorul Fundației Sealight, a explicat că datele de cartografiere sunt utile atât pentru a ascunde submarinele proprii, cât și pentru a le găsi pe cele ale adversarilor. „Aș pune accentul pe găsirea submarinelor tuturor celorlalți.” În scenariul unei crize în jurul Taiwanului, Powell a indicat că submarinele de atac americane și aliate care operează din apele adânci la est de insulă ar fi printre cele mai greu de contracarat, iar cartografierea ar urmări să reducă acest avantaj. Context: blocada, temerea SUA și extinderea flotei chineze Materialul notează că strategia preferată a Beijingului ar fi presiunea prin exerciții militare repetate și control treptat asupra apelor din jurul insulei, iar o blocadă este o preocupare majoră pentru SUA, inclusiv din cauza importanței Taiwanului și a industriei sale de cipuri pentru lanțurile globale de aprovizionare. În același timp, cartografierea mai amplă a fundurilor oceanice este pusă în legătură cu extinderea flotei chineze de submarine nucleare. Potrivit informațiilor citate, China ar fi lansat în secret două noi clase de submarine în acest an, inclusiv submarinul nuclear Tip 095 și un submarin „fără vele” (fără turn de comandă), observat într-un șantier naval din Shanghai în imagini din satelit. În ansamblu, exercițiul descris combină instrumente civile și paramilitare pentru a împinge, pas cu pas, limita jurisdicției revendicate de Beijing în jurul Taiwanului, cu efect direct asupra libertății de navigație și asupra echilibrului operațional într-o eventuală confruntare submarină. [...]
