Știri
Știri din categoria Apărare
Atacul ucrainean asupra uzinei „Titan-Baricade” din Volgograd mută presiunea direct pe lanțul industrial militar al Rusiei, după ce o întreprindere industrială din oraș a fost avariată în noaptea de 27 iunie, potrivit Meduza.
Guvernatorul regiunii Volgograd, Andrei Bocearov, a declarat că Ministerul Apărării al Rusiei a respins atacul unor „ținte aeriene de mare viteză”, însă un obiectiv industrial din Volgograd a suferit avarii. Incendiile izbucnite au fost stinse, iar clădirile rezidențiale nu au fost afectate. Conform unei actualizări comunicate de șeful regiunii, un angajat al întreprinderii a murit, iar 11 răniți au fost spitalizați.
Canalul de Telegram Astra, care a analizat imagini ale martorilor apărute în comunități ucrainene de monitorizare, a relatat că ținta atacului a fost uzina militară „Titan-Baricade” din Volgograd.
Întreprinderea face parte din corporația de stat „Roskosmos” și produce, între altele, tehnică de artilerie și rachete. Meduza notează că uzina a dezvoltat lansatoare pentru sisteme precum „Topol”, „Iskander”, „Tochka-U”, „Pioner” și „Oka”. De asemenea, potrivit Direcției de Informații Militare a Ucrainei, „Titan-Baricade” este dezvoltatorul lansatorului pentru complexul de rachete „Oresnik”. Întreprinderea se află sub sancțiuni ale țărilor occidentale.
Canale ucrainene de Telegram au susținut că uzina a fost atacată cu rachete de croazieră ucrainene cu rază lungă „Flamingo” și că ar fi fost înregistrate cel puțin două lovituri. Informația a fost confirmată indirect de Denis Știlerman, proiectant-șef al companiei ucrainene Fire Point, care produce rachetele „Flamingo”, într-o postare pe X: link.
Ulterior, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat că în noaptea de 27 iunie rachetele FP-5 „Flamingo” au „lovit cu succes” întreprinderea „Titan-Baricade” din Volgograd, potrivit canalului său oficial de Telegram.
În același material, Meduza amintește că, pe durata războiului la scară largă, Rusia a folosit de trei ori complexele „Oresnik”: în noiembrie 2024 (împotriva uzinei „Iujmaș” din Dnipro), în ianuarie 2026 (împotriva regiunii Liov) și în mai 2026 (împotriva regiunii Kiev).
Recomandate
Doborârea a 660 de drone într-o singură noapte arată presiunea tot mai mare pe apărarea aeriană rusă , într-un val de atacuri ucrainene care a vizat inclusiv regiunea Moscovei și infrastructură din Tula, potrivit HotNews . Ministerul Apărării de la Moscova a prezentat cifra drept una dintre cele mai mari de la începutul războiului. Dronele au fost distruse deasupra a peste zece regiuni, inclusiv în zona Moscovei, dar și în Peninsula Crimeea (anexată ilegal de Rusia în 2014), precum și deasupra Mării Negre și Mării Azov, conform comunicării ministerului rus. Tula, între țintele principale: chimie și energie, potrivit canalelor rusești de Telegram Regiunea Tula, la aproximativ 180 km sud de Moscova, a fost una dintre țintele principale. Potrivit canalului de Telegram Astra, în orașul Novomoskovsk ar fi fost atacate combinatul chimic Azot și centrala electrică locală, unde ar fi izbucnit incendii, relatează Meduza . Tot în Novomoskovsk, canale rusești de Telegram au relatat că exploziile și zgomotul dronelor au fost auzite timp de câteva ore, potrivit Ukrainska Pravda . Guvernatorul regiunii, Dimitri Milaiev, a descris atacul ca fiind „masiv” și a spus că au fost doborâte 157 de drone. El a mai precizat că o casă a fost avariată într-un sat din districtul Șchekino, iar o femeie a fost rănită. Moscova: 47 de drone interceptate, fără detalii despre pagube O altă țintă a fost capitala Rusiei. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin, a afirmat că cel puțin 47 de drone care se îndreptau spre oraș au fost interceptate. „Specialiștii serviciilor de urgență lucrează în locurile unde au căzut resturile.” Sobianin nu a menționat dacă au existat victime sau pagube. Context: Zelenski vorbește despre o campanie de 40 de zile În paralel, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a aprobat o campanie de 40 de zile, după consultări cu șeful Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), menită să „influențeze” Rusia pentru a pune capăt războiului, potrivit Reuters, citat de HotNews . „Am aprobat o operațiune de 40 de zile a Serviciului pentru a influența statul agresor, cu scopul de a exercita presiuni pentru încetarea războiului.” HotNews notează că, în ultimele luni, Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone cu rază lungă, în special asupra infrastructurilor energetice, cu scopul de a reduce veniturile Kremlinului folosite pentru finanțarea războiului. Săptămâna trecută, un atac ucrainean a provocat un incendiu la o rafinărie din sud-estul Moscovei. În aceeași noapte, Rusia a lansat la rândul ei atacuri, iar Ministerul Apărării Naționale din România a ridicat un elicopter IAR 330 Puma pentru monitorizarea unor ținte aeriene la graniță, după un atac rusesc în regiunea Odesa; Kievul a fost bombardat joi seară, însă apărarea ucraineană ar fi respins atacul cu rachete. [...]
NATO pregătește contracte de apărare de zeci de miliarde de dolari la summitul din 7–8 iulie de la Ankara, într-un test al capacității aliaților de a transforma creșterea bugetelor militare în producție efectivă, potrivit Kyiv Post , care citează declarațiile secretarului general Mark Rutte . Rutte a spus, într-o intervenție la Atlantic Council, că la reuniunea din Turcia aliații vor prezenta „zeci de miliarde” de dolari în noi contracte legate de apărare. Miza, în formularea sa, este trecerea de la angajamente de cheltuieli la livrări concrete: extinderea bazei industriale de apărare din Europa, creșterea producției de muniție și armament și reducerea unor „goluri de capabilități” (deficite de echipamente și capacități militare) la nivelul Alianței. Sprijinul pentru Ucraina rămâne pe agendă, cu accent pe apărare aeriană Pe lângă pachetul de contracte, NATO ar urma să își reafirme sprijinul pentru Ucraina la același summit, iar președintele Volodîmîr Zelenski este așteptat să participe, conform lui Rutte. Contextul invocat este presiunea pusă de Kiev pentru mai multe sisteme de apărare aeriană, interceptori și capabilități cu rază lungă, după atacuri repetate ale Rusiei cu rachete și drone asupra orașelor ucrainene, infrastructurii energetice și obiectivelor civile. Rutte a reiterat ideea că securitatea Ucrainei este inseparabilă de securitatea Europei și a avertizat că o victorie a Rusiei ar reprezenta o amenințare directă pentru flancul estic al NATO. Ankara, „momentul livrărilor” și rolul industriei turcești Oficialii NATO descriu summitul drept un moment-cheie pentru a converti creșterea cheltuielilor de apărare în producție industrială. Rutte a indicat că aliații au făcut „progrese bune” înaintea reuniunii, inclusiv prin creșterea investițiilor în forțele și capabilitățile necesare apărării teritoriului Alianței, și a cerut statelor membre să „cheltuiască mai mult și mai bine”, astfel încât producția să țină pasul cu nivelul amenințării pe care o reprezintă Rusia. Turcia, ca stat gazdă, își poziționează industria de apărare ca parte importantă a efortului de reînarmare al NATO, iar oficiali turci au descris producția de apărare drept o temă centrală la Ankara, alături de sprijinul pe termen lung pentru Ucraina. „NATO 3.0”: de la descurajare la mobilizare industrială Rutte a folosit conceptul „NATO 3.0” pentru a descrie o nouă etapă a Alianței, determinată de războiul Rusiei împotriva Ucrainei și de intensificarea amenințărilor globale, în care accentul se mută spre mobilizare industrială. În această logică, aliații europeni ar urma să își asume o responsabilitate mai mare pentru apărarea convențională, prin capacitatea de a produce armament, muniție și sisteme de apărare aeriană la un ritm adecvat noii realități de securitate din Europa. [...]
Belarus testează o mobilizare locală lângă granița NATO, iar mișcarea crește presiunea de securitate pe flancul estic , într-un moment în care Minsk încearcă simultan să transmită semnale de detensionare către Occident, potrivit Focus . Exercițiul, desfășurat în regiunea Grodno, la granița cu Polonia și Lituania, alimentează tensiunile cu cele două state. În cadrul exercițiului sunt convocați recruți și rezerviști pentru actualizarea datelor personale, relatează publicația poloneză fakt.pl, citată de Focus. Ministerul belarus al Apărării a anunțat, într-o declarație scurtă, că din 20 iunie sunt chemați recruți în orașul Oșmiany, aproape de frontiera cu Lituania, iar „se așteaptă ca în total aproximativ 2.000 de locuitori” ai zonei să participe. Verificarea procedurilor de convocare ar urma să dureze până la 2 iulie. Ce semnifică pentru flancul estic al NATO Un expert militar polonez, Juliusz Sabak, a apreciat pentru portalul „Defence 24” că astfel de activități belaruse pot fi tratate ca rutină, dar trebuie urmărite atent, fără a indica în acest moment o amenințare directă. În același timp, el a avertizat că, pe fondul presiunii ruse asupra lui Aleksandr Lukașenko, situația de la granița estică a NATO rămâne un punct care cere atenție constantă. Contextul: presiunea Rusiei și avertismentele Ucrainei „ The Wall Street Journal ” a relatat că Vladimir Putin îl presează pe Lukașenko pentru a putea ataca mai eficient Ucraina. Deși regimul de la Minsk susține oficial că nu este implicat în război, Focus notează că Belarus a sprijinit invazia încă de la început, logistic și politic. Din perspectiva Ucrainei, riscul este mai ridicat. United24 Media a scris că exercițiul are loc într-un moment în care Rusia își intensifică presiunea pentru o utilizare mai amplă a teritoriului belarus în operațiuni militare împotriva Ucrainei și pentru posibile acțiuni hibride împotriva statelor NATO. În același registru, general-maiorul Oleksandr Pivnenko, comandant al Gărzii Naționale a Ucrainei, a spus că pericolul unor operațiuni militare de pe teritoriul belarus ar deveni „real” dacă Rusia ar concentra 70.000 de soldați în Belarus. Separat, pe 19 iunie, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a declarat că pe teritoriul belarus ar funcționa emițătoare pentru ghidarea dronelor rusești și i-a acordat lui Lukașenko o săptămână pentru a le demonta. Semnale mixte: exerciții militare, dar și relaxări punctuale În paralel cu aceste evoluții, Minsk a încercat în ultimele săptămâni să reconstruiască încrederea în dialogul cu Occidentul, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici, între care laureatul Nobel pentru Pace Ales Bialiatski și jurnalistul Andrzej Poczobut. Totodată, SUA au relaxat unele sancțiuni economice împotriva Belarusului, potrivit informațiilor prezentate de Focus. [...]
Imagini satelitare indică avarii la cel puțin două clădiri ale uzinei de dispozitive semiconductoare „Sborca” din Voronej, după un atac cu rachete atribuit Forțelor Armate ale Ucrainei, potrivit Meduza . Informația contează prin prisma impactului operațional: uzina este descrisă de partea ucraineană ca producător de electronice pentru sisteme de armament rusești. Imaginile sunt fotografii din satelit realizate pe 23 iunie, de compania Planet Labs , și publicate de proiectul „Sxemi” al publicației „Radio Svoboda”. Pe acestea se observă deteriorări la cel puțin două clădiri de pe teritoriul uzinei. Ce se știe despre țintă și rolul ei în lanțul militar Atacul a avut loc pe 22 iunie. Guvernatorul regiunii, Aleksandr Gusev, a declarat că au fost avariate „obiective de producție ale uneia dintre întreprinderile din Voronej”. Statul Major General al Forțelor Armate ale Ucrainei a confirmat că armata ucraineană a atacat o uzină care produce electronice pentru: rachetele „Iskander ” și H-101; sistemele de apărare antiaeriană „Pantsir-S1”. Victime și reacția autorităților Potrivit guvernatorului, în urma loviturii au murit cinci persoane. În regiune au fost declarate zile de doliu în perioada 23–25 iunie. Meduza mai notează că posturile federale ruse de televiziune au ignorat atacul în buletinele lor de știri. [...]
Loviturile ucrainene asupra logisticii din Crimeea au agravat penuria de combustibil și blocajele de transport , după ce trei feriboturi auto au fost scoase din funcțiune în zona strâmtorii Kerci , potrivit unei actualizări de informații a apărării britanice publicate de Kyiv Post . Conform evaluării, atacurile din noaptea de 20 iunie au vizat obiective din Crimeea controlată de Rusia și traversarea strâmtorii Kerci, inclusiv sisteme de apărare antiaeriană, facilități de stocare a combustibilului și cele trei feriboturi pentru vehicule. În condițiile în care „coridorul terestru” sudic către Crimeea este contestat, scoaterea din uz a feriboturilor „aproape sigur” a amplificat problemele de aprovizionare: sunt raportate penurii extinse de combustibil și întârzieri la punctele de trecere. De ce feriboturile contează mai mult decât podul Actualizarea notează că, după primul atac ucrainean asupra Podului Crimeei din octombrie 2022, au fost introduse protocoale de securitate care limitează utilizarea podului: camioanele nu îl pot folosi și sunt direcționate către feriboturi. Podul rămâne disponibil pentru mașini, autobuze și anumite tipuri de transport feroviar. În plus, Ucraina ar fi vizat anterior și cele două feriboturi feroviare rămase, care susțin de asemenea logistica militară, în martie și aprilie 2026; acestea sunt „aproape sigur” în reparații, potrivit aceleiași evaluări. Impact operațional: presiune pe rețelele de aprovizionare și pe apărarea antiaeriană Apărarea britanică apreciază că Ucraina își intensifică loviturile asupra rețelelor logistice militare ruse din teritoriile ocupate, sprijinită de disponibilitatea mai multor „efectori” – adică mijloace de lovire – inclusiv drone de atac „one-way” (dronă folosită ca muniție) și muniții cu bătaie mare lansate de la distanță. Amploarea țintelor ar contribui și la degradarea apărării antiaeriene ruse, inclusiv în zone considerate prioritare și bine consolidate, precum strâmtoarea Kerci. În consecință, evaluarea susține că Ucraina își extinde opțiunile pentru a ataca Podul Crimeei, descris ca o țintă strategică și sensibilă politic, inaugurată de președintele Vladimir Putin. [...]
Ucraina a lovit o verigă-cheie din lanțul de atac cu drone Shahed , după ce a distrus un vehicul rusesc folosit ca platformă mobilă de lansare la aeroportul ocupat din Donețk, potrivit Kyiv Post . Ținta este relevantă operațional: eliminarea unor astfel de platforme poate reduce capacitatea Rusiei de a declanșa atacuri în masă asupra orașelor ucrainene. Lovitura a fost revendicată vineri, 26 iunie, de Brigada 28 Mecanizată Separată „Cavalerii Campaniei de Iarnă ”. Batalionul de sisteme fără pilot „Spalakh” al brigăzii a publicat pe Facebook imagini despre care spune că arată identificarea și distrugerea vehiculului în interiorul complexului aeroportuar din Donețk. „Ținta rară de astăzi a fost un vehicul folosit ca platformă de lansare pentru dronele Shahed. La aeroportul din Donețk. Pentru prima dată. Ajutăm la protejarea orașelor ucrainene pașnice de acest flagel.” De ce contează: platformele mobile fac lansările mai greu de oprit Brigada nu a precizat tipul exact al vehiculului și nici dacă au fost distruse și alte echipamente asociate lansării. Totuși, miza este faptul că Rusia a adaptat tot mai des camioane civile și vehicule militare în platforme mobile, care pot fi mutate rapid după lansare. Spre deosebire de punctele fixe, aceste platforme sunt mai greu de detectat și lovit, ceea ce complică efortul Ucrainei de a preveni atacurile înainte ca dronele să fie în aer. Context: Shahed rămâne una dintre principalele arme de lovire la distanță Dronele Shahed, proiectate în Iran și cunoscute în Rusia ca „Geran-2”, sunt prezentate de publicație drept una dintre principalele arme folosite de Moscova pentru lovituri la distanță în războiul la scară largă. Materialul menționează că aceste muniții „kamikaze” au o rază estimată de până la 2.000 km și transportă focoase de aproximativ 40–50 kg. În paralel, Rusia și-a extins semnificativ producția internă și lansează drone în „numere record” în atacuri nocturne asupra orașelor ucrainene, potrivit sursei. Ce urmează: accent pe infrastructura din spatele atacurilor Kyiv Post notează că Ucraina își intensifică loviturile nu doar împotriva dronelor, ci și împotriva infrastructurii care le susține producția, depozitarea și lansarea. În acest cadru, distrugerea vehiculelor de lansare poate perturba atacurile înainte de decolare și poate forța Rusia să înlocuiască echipamente specializate necesare pentru desfășurarea dronelor. [...]
