Știri
Știri din categoria Transport și logistică
Noile troleibuze Yutong U12 intră în circulație în București din 30 aprilie 2026, potrivit Economedia, care citează un anunț al Primăriei Municipiului București.
Vehiculele vor circula pe liniile 86, 93 și 97 și sunt introduse în contextul unor lucrări de infrastructură din oraș, inclusiv la magistrala 6 de metrou și la modernizarea infrastructurii de tramvai. În același timp, sunt operate modificări în rețeaua de transport public: se suspendă liniile navetă 685 și 686, iar traseul liniei 86 este schimbat.
„Începând de luni, 30 aprilie 2026, bucureștenii vor putea circula cu cele mai noi troleibuze din dotarea municipalității: Yutong U12, cu autonomie 100% și capacitate de 93 de pasageri.”
Troleibuzele au fost cumpărate cu fonduri din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență), iar valoarea contractului este de 70,4 milioane de lei, fără TVA, fonduri nerambursabile, conform informațiilor din articol.
Primăria mai indică faptul că autonomia permite rularea pe distanțe de minimum 20 km fără alimentare de la rețeaua electrică, ceea ce ar urma să ajute la menținerea circulației pe segmente afectate de șantiere. În total, sunt menționate 22 de troleibuze noi, iar pentru linia 86 ar urma să fie folosite 13 vehicule cu autonomie.
Pe lângă schimbările de pe linia 86 și suspendarea liniilor 685 și 686, linia 85 este prelungită de la stația „Aura Buzescu” la „Arena Națională”, pentru a facilita legătura între Piața Romană, Calea Griviței și zona stadionului, notează Economedia, cu mențiunea că informațiile sunt atribuite Mediafax.
Recomandate
CFR Călători a introdus în exploatare 19 locomotive modernizate prin PNRR , un pas cu impact operațional direct asupra capacității și fiabilității tracțiunii electrice, într-un context în care operatorul se bazează încă pe material rulant vechi. Informațiile apar în Antena 3 , care notează că proiectul a fost finalizat odată cu livrarea ultimei locomotive din contract. Locomotivele sunt unități produse inițial la Electroputere Craiova și au fost modernizate de Softronic , finanțarea fiind asigurată integral prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Potrivit materialului, modernizarea le transformă în locomotive „mai eficiente, mai fiabile și mai sigure” pentru pasageri, iar fiecare poartă numele unei personalități din cultura și istoria României; ultimele două livrate se numesc „Ecaterina Teodoroiu” și „Hariclea Darclée”. Ce s-a schimbat tehnic și de ce contează pentru operare Modernizarea a fost construită pe o soluție de reconstrucție majoră: s-a păstrat o secțiune din șasiul metalic al vechii locomotive, iar restul a fost refăcut. Sebastian Ghiță, director comercial Softronic, a descris astfel intervenția: „Modernizarea a presupus că s-a păstrat o secțiune din șasiul metalic al vechii locomotive, după care s-a reconstruit totul pe acea secțiune din șasiul metalic al locomotivei.” Același oficial a adăugat că „95% este totul nou pe locomotivă”, ceea ce sugerează o reînnoire substanțială a echipamentelor, cu efecte așteptate în disponibilitate și mentenanță, chiar dacă materialul nu oferă indicatori operaționali (costuri, timpi de imobilizare, consumuri). Kilometrajul raportat și finalizarea contractului Antena 3 precizează că cele 19 locomotive livrate către CFR Călători au parcurs împreună „aproximativ 2 milioane”, iar cifra exactă menționată în declarație este 2.923.000 km, prezentată ca argument pentru eficiența și fiabilitatea lor. Proiectul este descris ca fiind încheiat odată cu livrarea ultimei locomotive din contract, ceea ce înseamnă că flota CFR Călători a primit integral cele 19 unități modernizate prevăzute în acest program. Ce urmează pentru Softronic: discuții pentru piețe externe În aceeași intervenție, Sebastian Ghiță a spus că Softronic Craiova – prezentată drept singurul producător de locomotive electrice din sud-estul Europei – este în discuții pentru continuarea proiectelor externe și pentru certificarea locomotivei în țări balcanice, menționând Serbia, Muntenegru și Macedonia de Nord. Publicația notează și existența unor discuții cu companii din „țările nordice”, fără a detalia statele sau stadiul negocierilor. [...]
Iașul încheie livrările PNRR pentru tramvaie, iar flota Bozankaya ajunge la 34 de vehicule , ceea ce crește capacitatea operațională a transportului public local și consolidează rolul finanțărilor europene în modernizarea mobilității urbane, potrivit Economedia . Bozankaya a finalizat contractul pentru livrarea a 18 tramvaie de 20 de metri, cu 3 module, destinate Municipiului Iași. Contractul a fost implementat în cadrul proiectului „Achiziție de mijloace de transport public – tramvaie de 22 m la nivelul Municipiului Iași”, finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) . Noile tramvaie au o capacitate de transport de până la 200 de pasageri fiecare, iar odată cu această tranșă numărul vehiculelor Bozankaya aflate în exploatare în Iași a ajuns la 34. Ce include flota livrată și calendarul Dezvoltarea flotei s-a făcut în două etape, conform datelor prezentate: 16 tramvaie cu 5 module, livrate în perioada 2019–2023; 18 tramvaie de 20 de metri, cu 3 module, finanțate prin PNRR, cu livrări finalizate în aprilie 2026. Bozankaya este prezentă oficial în Iași din 11 noiembrie 2019, odată cu semnarea contractului inițial, iar primele vehicule au început să fie livrate din septembrie 2021. Context: România, piață „strategică” pentru producător În comunicarea companiei, președintele Consiliului de Administrație al Bozankaya, Aytunç Günay, a pus accentul pe importanța pieței locale și pe direcția investițiilor în transport public: „România este o piață strategică pentru Bozankaya și una dintre țările în care observăm un angajament tot mai puternic pentru dezvoltarea unor sisteme moderne și sustenabile de transport public. Proiectele implementate la Iași demonstrează că investițiile în mobilitate urbană generează beneficii reale pentru comunități și contribuie la construirea unor orașe mai eficiente și mai prietenoase cu mediul.” [...]
Ministerul Transporturilor pune presiune pe CFR Călători după ce 86% dintre respondenți spun că nu ar recomanda trenul , potrivit datelor dintr-un formular online lansat recent și prezentate de ministrul interimar Radu Miruță , relatează G4Media . În urma rezultatelor, ministrul l-a invitat la minister pe directorul CFR Călători, iar compania trebuie să răspundă punctual sesizărilor în termen de două zile. Ce arată datele din formular și de ce contează operațional Miruță spune că, la o săptămână de la lansarea formularului, acesta a fost completat de 1.091 de călători, iar „numărul crește”. Pe baza răspunsurilor, principalele probleme reclamate sunt legate de condițiile din tren: 65% dintre respondenți indică aer condiționat nefuncțional; 29% indică drept a doua cea mai mare problemă curățenia în toalete și vagoane; 86% spun că nu ar recomanda altcuiva călătoria pe care au făcut-o; 70% dintre respondenți au călătorit cu trenuri IR (InterRegio), unde aerul condiționat este „standard obligatoriu”, potrivit ministrului. Măsura anunțată: răspuns obligatoriu la fiecare sesizare, în două zile Ministrul afirmă că a fost adăugată în tabelul de centralizare a sesizărilor o rubrică în care CFR trebuie să completeze, în maximum două zile de la primirea sesizării, explicațiile aferente. „Fiecare sesizare trebuie să aibă un răspuns. Iar acolo unde există vinovaţi, trebuie să existe şi consecinţe.” Formularul rămâne deschis, iar informațiile urmează să fie centralizate „timp de cel puțin două săptămâni” pentru identificarea disfuncționalităților și stabilirea măsurilor necesare. Context: ministrul invocă inclusiv posibile sancțiuni dacă mentenanța e plătită, dar nu se face Într-o altă postare citată, Miruță spune că a testat call center-ul CFR și nu a primit răspuns timp de 15 minute, după care a închis. El susține că „pe hârtie stăm aproape bine”, dar că realitatea din teren diferă și că vor fi aplicate prevederile legale „inclusiv sancțiuni” în situațiile în care „se plătește mentenanță care, în practică, nu se face”. Întâlnirea cu directorul CFR Călători a fost programată pentru luni, la ora 10:00, la Ministerul Transporturilor. [...]
Piața logisticii a trecut de 8,2 mld. lei în 2025, dar marjele s-au comprimat vizibil , iar tot mai multe companii au ajuns pe pierdere, pe fondul scumpirii energiei, combustibililor și forței de muncă, potrivit Ziarul Financiar . În acest context, creșterea de volum și cererea din comerțul online, FMCG și industria alimentară nu au fost suficiente pentru a proteja profitabilitatea. Primii zece jucători din logistică au depășit 8,2 miliarde de lei cifră de afaceri cumulată , cu peste 7% peste nivelul din 2024. Avansul a fost susținut de cererea pentru distribuție, depozitare și servicii integrate, însă presiunea pe preț din partea clienților a redus spațiul de manevră pentru companii. Liderul crește, dar profitul se înjumătățește Aquila Part Prod Com , companie românească listată la bursă, rămâne lider detașat al clasamentului, cu 3,08 miliarde de lei cifră de afaceri în 2025 (aproape +17% ). Totuși, profitul net a scăzut cu 47% , la 39 milioane de lei , în pofida poziției dominante și a unui efectiv de peste 3.000 de angajați . Pe locul al doilea, Havi Logistics a urcat la 1,46 miliarde de lei (plus 12,5% ), dar a rămas pe o pierdere ușoară , compania fiind unul dintre furnizorii importanți pentru lanțurile de restaurante internaționale. Schimbări în top și semnale de stres financiar Podiumul s-a modificat față de anul trecut prin ieșirea din analiză a Schenker Logistics România, pe fondul reorganizărilor la nivelul grupului DB Schenker. În restul clasamentului, evoluțiile au fost mixte, cu scăderi de venituri la unii jucători și cu profituri în retragere sau treceri pe pierdere: Kuehne + Nagel: -8,5% la 631 milioane de lei , profit -18% la 23,4 milioane de lei . Transmec RO: avans ușor la 563 milioane de lei , cu profit în creștere (valoarea nu este precizată în textul sursă). Yusen Logistics: +13% la 528 milioane de lei , profit în urcare cu o treime . Gebruder Weiss: -7% la 518 milioane de lei , pierdere de 1,1 milioane de lei . IB Cargo: creștere marginală la 432 milioane de lei , dar cu profit mai mic (valoarea nu este precizată). Food Point Distribution (intrare nouă în top): +12% la 403,7 milioane de lei , profit de 6,3 milioane de lei . NX Cargo Partner (fostul Cargo-Partner): -6% la 327,9 milioane de lei , profit +aproape 20% . Quehenberger Logistics: -12,6% și trecere pe pierdere, după un profit de 15,7 milioane de lei în 2024. De ce contează: investițiile devin condiție de competitivitate Imaginea de ansamblu este a unui sector care crește nominal, dar cu profitabilitate tot mai fragilă . Publicația indică drept factori principali costurile mai mari cu energia, combustibilii și forța de muncă, plus sensibilitatea în creștere a clienților la preț, care comprimă marjele. În acest cadru, direcțiile de investiții care „devin critice” pentru competitivitate sunt: automatizarea, digitalizarea, decarbonizarea flotelor (reducerea emisiilor). România rămâne, totodată, un hub logistic regional atractiv, însă presiunea pe costuri și pe preț sugerează că diferența între câștigători și restul pieței va fi făcută tot mai mult de eficiență și capacitatea de a finanța modernizarea operațiunilor. [...]
Bugetul de autostradă în Grecia în 2026 depinde de rută și se plătește „la barieră”, nu prin vinietă , ceea ce poate schimba semnificativ costul total al unei vacanțe cu mașina, mai ales pentru destinațiile din sudul țării, potrivit Antena 3 . Tarifele din articol sunt cele valabile în vara lui 2026 și se referă la autoturisme obișnuite. De ce contează: nu există tarif unic, plătești pe sectoare Grecia nu are vinietă națională pentru autoturisme (ca în România sau Bulgaria). Taxarea se face pe traseu, la stațiile de taxare de pe autostrăzi, iar costul final depinde de punctul de intrare, destinație, ieșirile folosite și categoria vehiculului. Pentru românii care intră frecvent prin Kulata–Promachonas , diferențele de buget sunt mari: o vacanță în nordul Greciei poate însemna câțiva euro pe sens, în timp ce un drum până la Atena urcă la peste 40 de euro pe sens. Cât plătești pe principalele rute (vara 2026) Promachonas – Salonic / Halkidiki Pe traseul spre Salonic se achită, de regulă, două taxe: Promachonas: 2,35 euro Strymoniko: 2,35 euro În funcție de drumul ales în zona Salonicului, se poate adăuga: Thessaloniki: 0,65 euro Total orientativ: aprox. 4,70–5,35 euro pe sens . După ieșirea spre stațiunile din Halkidiki nu există vinietă sau taxă generală pentru peninsulă. Promachonas – Riviera Olimpului (Katerini, Paralia Katerini, Olympic Beach) Taxele menționate pentru 2026 (în funcție de rută) sunt: Promachonas: 2,35 euro Strymoniko: 2,35 euro Thessaloniki: 0,65 euro (dacă se trece pe aici) Malgara: 1,15 euro Kleidi: 2,60 euro Total orientativ: aprox. 8,45–9,10 euro pe sens până în zona Katerini. Pentru continuarea spre sud (Nei Pori, Platamonas) se poate trece și prin: Leptokarya: 3,80 euro (taxa principală) Promachonas – Atena Cost total orientativ pentru un autoturism: aprox. 41–42 euro pe sens , în funcție de traseul din zona Salonicului și de ieșirea aleasă la apropierea de Atena. Dacă se folosește și Attiki Odos (centura cu taxă a Atenei), se mai plătesc: Attiki Odos: 2,55 euro (o singură dată la intrare, indiferent de distanța parcursă) Atena – Patras (Olympia Odos) și Podul Rio–Antirrio Între Elefsina și Rio, dacă sunt traversate toate stațiile principale, taxele ajung la: 13,80 euro pe sens (autoturism) Suma rezultă din taxele de la Elefsina, Isthmos, Kiato, Eleonas și Rio. Dacă se folosește Attiki Odos pentru ieșirea din zona Atenei, se adaugă încă 2,55 euro. Separat, podul Rio–Antirrio (care nu trebuie inclus automat în calculul Atena–Patras) costă: 15,90 euro pentru o traversare cu autoturism Lefkada / Preveza: tunelul Aktio–Preveza Pentru accesul dinspre Preveza spre Lefkada se traversează tunelul subacvatic Aktio–Preveza: 3 euro pe sens (autoturism), peste celelalte taxe de pe traseu. Kavala / Thassos: costul nu poate fi „fix” Pentru Kavala și Thassos nu există un singur cost, deoarece sunt mai multe rute posibile dinspre Promachonas (inclusiv prin Serres și Drama sau pe autostradă via Salonic). Pe ruta de autostradă pot apărea, în funcție de traseu și ieșire, taxe precum: Analipsi: 2,90 euro Asprovalta: 1,40 euro Moustheni: 2,65 euro Kavala: 2,30 euro la care se adaugă taxele achitate anterior la intrarea dinspre Promachonas. În cazul Thassos, totalul depinde și de portul de feribot ales (Keramoti vs. Kavala), iar taxele ar trebui calculate după stabilirea rutei exacte. Cum se plătesc taxele și ce trebuie să ai la tine Plata se face la stațiile de pe autostradă, iar în funcție de operator și bandă sunt disponibile: numerar (euro), card bancar (debit/credit), automate de plată, dispozitiv electronic de tip e-PASS. Articolul mai notează că pe unele sectoare (de exemplu, stații laterale de pe Olympia Odos și pe sectorul Patras–Pyrgos) nu există casieri, iar plata se face la automate sau prin sistem electronic, astfel că șoferii trebuie să urmărească indicatoarele de deasupra benzilor. Context important pentru români: Bulgaria cere vinietă, Grecia nu Pentru cei care tranzitează Bulgaria, diferența practică este că Grecia nu cere vinietă , dar Bulgaria cere vinietă electronică pentru autoturisme pe rețeaua sa de drumuri cu taxă. Vinieta bulgărească se cumpără separat și nu acoperă taxele plătite ulterior în Grecia. La final, Antena 3 avertizează că tarifele pot fi modificate de operatori, iar costul ar trebui verificat înainte de plecare în funcție de traseul exact, destinație și categoria vehiculului. [...]
Suspendarea feribotului Zimnicea–Sviștov blochează temporar un punct de trecere spre Bulgaria , pe fondul nivelului scăzut al Dunării, cu efect direct asupra mobilității locale și a fluxurilor logistice din zonă, potrivit Antena 3 . Cursa de bac dintre Zimnicea (România) și Sviștov (Bulgaria) a fost suspendată temporar începând cu 8 iulie 2026, ora 11:00, după ce compania care operează legătura a notificat autoritățile. Măsura a fost luată din cauza „condițiilor meteorologice nefavorabile”, respectiv a nivelului scăzut al apei Dunării, conform unui comunicat transmis de Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră (ITPF) Giurgiu, citat de Agerpres. Ce înseamnă operațional pentru transport ITPF Giurgiu precizează că, la momentul informării, nu existau autovehicule de marfă în așteptare pe sensul de ieșire din România în apropierea trecerii cu feribotul de la Zimnicea, ceea ce sugerează că impactul imediat asupra transportului de marfă era limitat. Reluarea activității urmează să fie anunțată „imediat ce aceasta va fi posibilă în condiții de siguranță”, în funcție de evoluția condițiilor hidrologice. [...]
