Știri
Știri din categoria Telecom
Vodafone România a pierdut peste 250.000 de abonați, dar și-a mărit puternic baza totală de clienți după preluarea Telekom, potrivit Profit. Mișcarea arată un efect imediat de scalare (creștere de volum) prin achiziție, chiar dacă pe segmentul de abonamente compania a înregistrat o scădere.
În termeni operaționali, combinația dintre pierderea de abonați și creșterea bazei totale sugerează o schimbare de structură a portofoliului de utilizatori după integrarea activelor Telekom, cu impact direct asupra dimensiunii rețelei comerciale și a efortului de migrare/armonizare a serviciilor.
Din informațiile prezentate reies două evoluții simultane:
Profit nu detaliază în fragmentul disponibil cum se împart aceste modificări pe segmente (mobil/fix, prepay/postpay) sau intervalul exact de raportare, astfel că nu poate fi cuantificat aici cât din creșterea bazei totale vine din migrare și cât din adăugări nete.
Pentru piața telecom, o creștere „prin achiziție” poate schimba rapid ierarhiile de volum și poate influența:
În același timp, pierderea de abonați rămâne un semnal de risc comercial, mai ales dacă se produce într-o perioadă de tranziție, când clienții pot fi mai sensibili la schimbări de ofertă, facturare sau suport.
Următorul indicator relevant va fi dacă Vodafone reușește să transforme creșterea bazei totale de clienți într-o stabilizare sau revenire pe abonamente, pe măsură ce integrarea Telekom avansează. Profit nu oferă, în extrasul disponibil, ținte sau termene pentru această etapă.
Recomandate
Vodafone România a redus pierderea netă în 2025 la 222,6 mil. lei, dar intră în etapa de integrare a activelor Telekom cu o datorie totală de peste 5 mld. lei , într-un moment în care veniturile au fost aproape stagnante, potrivit Ziarul Financiar . Compania a încheiat 2025 cu o cifră de afaceri de 5,7 mld. lei (1,13 mld. euro), în creștere cu 0,8% față de 2024, și o pierdere netă de 222,6 mil. lei (44,2 mil. euro), conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanțelor Publice , citate de publicație. În 2024, pierderea netă a fost de 254,1 mil. lei. Venituri aproape plate, dar pierderi în scădere După o creștere constantă în anii anteriori, avansul veniturilor a frânat în 2025, când afacerile au fost „la un pas de stagnare”, la 5,7 mld. lei. În paralel, Vodafone România a rămas pe pierdere pentru al șaselea an consecutiv. Ultimul an pe profit a fost 2019, când compania a raportat un câștig net de 160,8 mil. lei; din 2020, a raportat pierderi în fiecare an. Datorii peste 5 mld. lei și ușoară scădere a numărului de angajați Datoriile au continuat să crească în 2025, cu 8,4%, depășind pragul de 5 mld. lei (1,01 mld. euro), de la 4,68 mld. lei, conform aceleiași surse. Numărul mediu de angajați a coborât ușor, la 3.023 în 2025, de la 3.078 în 2024. Context: consolidarea pieței și integrarea activelor Telekom În 2025, Vodafone a preluat, împreună cu Digi, activele Telekom România Mobile, într-o tranzacție care a consolidat piața locală de la patru la trei operatori mari. Vodafone a plătit 30 mil. euro (aprox. 150 mil. lei) și a preluat partea consistentă a afacerii, inclusiv: circa 2 milioane de clienți cu abonament și de cartele M2M (comunicații între dispozitive); întreaga rețea de aproape 200 de magazine; majoritatea angajaților; peste 80% din cele peste 4.000 de amplasamente de telefonie mobilă; aproximativ jumătate din spectrul radio. Digi a achitat 40 mil. euro (aprox. 200 mil. lei) pentru restul activelor. Vodafone a anunțat investiții de peste 150 mil. euro (aprox. 750 mil. lei) în următorii doi-trei ani pentru integrarea și modernizarea rețelei preluate, iar migrarea clienților ar urma să se desfășoare treptat, pe parcursul a doi ani, potrivit declarațiilor citate de ZF de la Nedim Baytorun , CEO al Vodafone România. Vodafone România (fosta Mobifon/Connex) este parte a grupului britanic Vodafone; în 2019 a preluat operațiunile UPC, intrând și pe piața serviciilor fixe și de cablu. Operațiunile sunt conduse de Nedim Baytorun, numit director general în aprilie 2025. [...]
Digi își extinde rapid distribuția în Belgia printr-un acord pe cinci ani cu Bpost , care îi deschide accesul la vânzarea de abonamente direct la ghișeu în toate cele 655 de oficii poștale din țară, potrivit HotNews . Operatorul telecom va comercializa abonamente de telefonie mobilă și internet fix în rețeaua Bpost, după ce a câștigat o licitație comercială deschisă organizată de serviciul poștal național, în fața mai multor furnizori telecom, conform Economica.net. De ce contează: acces la o rețea fizică națională, fără magazine proprii Până acum, Digi își vindea serviciile în principal prin site-ul propriu, agenți de vânzări și circa 100 de magazine partenere, în condițiile în care nu are încă o rețea de magazine proprii în Belgia. Parteneriatul cu Bpost îi oferă, practic, o infrastructură de distribuție fizică la scară națională, cu potențial de accelerare a atragerii de clienți. Serviciile sunt deja disponibile în cele mai mari 83 de oficii poștale, iar extinderea în toate sucursalele Bpost urmează să se facă treptat pe parcursul verii. Ce se vinde și care e limita operațională, deocamdată Clienții vor putea cumpăra abonamente de mobil și internet fix direct la ghișee. În prima etapă, accentul este pus pe serviciile mobile, deoarece rețeaua de fibră optică a companiei este încă în dezvoltare și există, momentan, doar în regiunea Bruxelles. Directorul general al Digi Belgia, Jeroen Degadt , a motivat miza acoperirii naționale prin rețeaua poștală: „Acesta este exact obiectivul DIGI: să punem servicii de telecomunicații accesibile la dispoziția tuturor, oriunde în țară”. Context: competiție cu „cei trei mari” și obiectiv de creștere a bazei de clienți Digi intră ca jucător nou într-o piață dominată de Proximus, Orange Belgium și Telenet și mizează pe acordul cu Bpost pentru creșterea rapidă a bazei de clienți, care număra 91.000 de utilizatori pe mobil la finalul anului trecut. Pentru Bpost, proiectul este parte a strategiei de transformare a oficiilor poștale în centre de servicii integrate, alături de servicii bancare și transferuri de bani (în parteneriat cu BNP Paribas Fortis, Nickel și Ria Money Transfer), potrivit sursei citate. Tina Hernalsteen, Director Retail & Banking în cadrul Bpost, a declarat: „Facem acum un nou pas alături de DIGI prin introducerea unor servicii de utilitate publică esențiale, cum sunt cele de telecomunicații”. Digi mai operează, pe lângă România și Belgia, în Spania, Italia și Portugalia și plănuiește extinderea în Marea Britanie, după ieșirea din Ungaria în 2021. Compania a raportat venituri de 2,22 miliarde de euro (aprox. 11,1 miliarde lei) anul trecut, în creștere cu 15% față de 2024. [...]
Senatul a adoptat un proiect care obligă operatorii telecom să factureze conversia valutară doar la cursul BNR , o schimbare care ar reduce variațiile greu de anticipat din facturile plătite în lei, dar calculate în euro, potrivit Mobilissimo . Măsura vizează abonamentele și serviciile telecom exprimate în euro sau alte valute, unde conversia în lei diferă azi de la un operator la altul. Inițiativa nu promite ieftiniri „peste noapte”, ci uniformizarea regulii de conversie, într-un context în care clienții au reclamat în ultimii ani majorări repetate, invocate prin inflație sau prin cursuri valutare aplicate diferit. Ce se schimbă în practică la facturare Proiectul stabilește că tarifele în valută vor trebui transformate în lei exclusiv la cursul oficial al BNR, publicat la ora 13:00, în ziua lucrătoare precedentă emiterii facturii. În plus, conversia ar urma să se facă: fără marje suplimentare; fără comisioane de conversie; fără adaosuri peste cursul oficial. Potrivit inițiatorilor, diferențele dintre cursurile bancare și cursul BNR ar genera costuri suplimentare de aproximativ 1–2% pentru milioane de utilizatori. De ce contează: operatorii folosesc azi cursuri diferite În prezent, operatorii telecom aplică metode diferite de conversie euro–leu, ceea ce poate duce la facturi ușor diferite pentru același tarif exprimat în euro. Conform informațiilor prezentate, exemplele includ: Vodafone România: cursul de vânzare EUR/RON practicat de ING Bank pentru persoane fizice; Orange România: fie cursul ING Bank, fie media cursurilor unor bănci comerciale, în funcție de contract; Telekom România Mobile: cursul de vânzare ING Bank pentru persoane juridice; DIGI Mobil: menționat ca operatorul care aplică deja cursul oficial al BNR. Control și sancțiuni: rolul ANCOM Proiectul introduce sancțiuni pentru operatorii care nu respectă regula conversiei la cursul BNR, iar verificările ar urma să fie făcute de ANCOM. Mobilissimo notează că instituția a aplicat în 2024 amenzi de peste 2,5 milioane de lei, în urma a peste 4.200 de controale în sectorul telecom. Ce urmează Documentul a trecut de Senat, însă pentru a deveni lege trebuie adoptat și de Camera Deputaților . Sursa inițială a informațiilor este Profit.ro, indicată în materialul Mobilissimo. [...]
Testele de conectare directă la satelit pot muta competiția mobilă dincolo de „acoperirea populației”, iar Digi nu are încă un răspuns public comparabil , potrivit unei analize Mobilissimo . În timp ce Orange și Vodafone au început în România testele pentru servicii de tip Direct-to-Device (D2D) – telefonul se conectează direct la satelit când nu mai are semnal terestru – Digi riscă să rămână în urmă într-o zonă unde „încă un turn” nu rezolvă problema. Pe 6 august 2026, AST SpaceMobile a confirmat că lucrează la integrarea rețelelor din România și din alte șapte țări europene cu infrastructura sa din orbită. În lista operatorilor europeni implicați în testele AST SpaceMobile apar Vodafone, Orange, Telefónica, Deutsche Telekom și Vodafone Ukraine, în timp ce Digi „nu are, până la data redactării, un program Direct-to-Device comparabil anunțat public pentru România”, notează analiza. De ce satelitul contează economic, nu doar tehnologic Mobilissimo argumentează că diferența dintre „acoperirea populației” și acoperirea efectivă a fiecărui punct geografic devine relevantă tocmai pentru că extinderea rețelei terestre în zone slab populate poate fi ineficientă economic. Instalarea și operarea unei stații de bază pentru puțini utilizatori (cu alimentare, fibră sau legături radio de transport și mentenanță) poate să nu se justifice, în timp ce un strat D2D ar putea acoperi aceste „goluri” fără construirea unei rețele terestre paralele. În acest context, satelitul este prezentat ca un „nou strat” al rețelei mobile, util exact acolo unde antenele terestre nu mai ajung – inclusiv în situații de urgență sau avarii extinse. Ce este Direct-to-Device și ce promite (cu limite) În modelul descris, telefonul comunică direct cu satelitul atunci când pierde rețeaua terestră. În cazul AST SpaceMobile, tehnologia este proiectată pentru smartphone-uri 4G și 5G obișnuite, fără antene dedicate, specifice telefoanelor satelitare. Compania a indicat că sateliții BlueBird Block 1 au atins în teste un vârf de 98,9 Mbps către telefoane standard, însă Mobilissimo subliniază că este un rezultat tehnic de test, nu o promisiune de viteză pentru fiecare client. Exemplele de utilizare invocate în analiză includ: mesaje, apeluri sau transmiterea poziției în zone montane fără semnal; contactarea asistenței de pe drumuri izolate; menținerea unui canal de comunicație pentru intervenții, logistică și lucrări în teren, inclusiv când rețeaua terestră este afectată de fenomene meteo sau avarii. Digi: lider la SIM-uri și acoperire, dar vulnerabil „după ultima antenă” Analiza pornește de la poziția puternică a Digi în piața locală: conform celor mai recente date ANCOM citate de Mobilissimo, la finalul lui 2025 operatorul avea peste 7,7 milioane de cartele SIM active și aproximativ 34% din piața de telefonie mobilă, plus o acoperire a populației pentru voce de 98,6%. Totuși, miza D2D este că poate schimba criteriul de comparație între operatori: nu doar procentele de acoperire a populației, ci și capacitatea de a oferi conectivitate când utilizatorul iese din raza rețelei terestre. Mobilissimo notează că, dacă Orange și Vodafone ajung la servicii comerciale înainte ca Digi să aibă un răspuns, diferența poate deveni mai importantă decât pare acum. Tranzacția Telekom a întărit rețeaua terestră, nu și „stratul” satelitar În paralel, Digi și-a consolidat rețeaua prin active provenite din Telekom: operatorul a plătit 40 de milioane de euro (aprox. 200 milioane lei) pentru businessul prepaid și o serie de active, inclusiv licențe de spectru și turnuri. ANCOM a transferat către Digi drepturi de utilizare în benzile de 900, 1800, 2100 și 2600 MHz, alături de infrastructură și echipamente. Punctul central al analizei este că aceste active ajută la capacitate și acoperire terestră, dar nu elimină limitele structurale ale unei rețele terestre: la un moment dat, costul acoperirii ultimelor zone devine disproporționat. În același timp, Vodafone joacă pe două planuri: pe lângă consolidarea locală, este coproprietar (împreună cu AST SpaceMobile) al Satellite Connect Europe , o infrastructură de gateway-uri prin care operatorii își pot lega rețelele de constelația AST. Orange nu este coproprietar, dar testează în România și are experiență comercială în Franța cu Message Satellite (prin Skylo), pentru SMS și localizare, menționează Mobilissimo. Ce urmează și care e fereastra de reacție pentru Digi Mobilissimo tratează scenariul ca pe un „avertisment”, nu ca pe un verdict: pentru Digi, riscul nu este neapărat o pierdere imediată de clienți, ci faptul că rivalii pot acumula mai repede experiență de integrare, aprobări și proceduri operaționale, plus o percepție de „acoperire mai completă”. Există, teoretic, o opțiune de recuperare: Satellite Connect Europe este descrisă ca platformă „open access” pentru operatorii mobili europeni, deci Digi ar putea intra ulterior într-un parteneriat sau ar putea alege o altă infrastructură satelitară. Totuși, analiza precizează că nu există un astfel de acord anunțat public în acest moment, iar în România discuția este încă la nivel de teste, nu de servicii comerciale confirmate. [...]
Orange România a trecut de 200 mil. euro investiții în 2026 , mizând pe extinderea 5G/5G+ și modernizarea fibrei optice, într-un semestru în care veniturile consolidate au urcat doar ușor, la 690 milioane euro, potrivit Orange Romania . În primele șase luni din 2026, operatorul raportează o bază de 9 milioane de clienți pe servicii mobile, peste 1 milion de clienți pe internet fix în bandă largă și aproximativ 1 milion de clienți pe servicii TV prin cablu și satelit. Mesajul central al semestrului este accelerarea investițiilor în rețea și în tehnologii noi, într-un context în care compania își leagă dezvoltarea locală de strategia globală „Trust the Future”, cu ambiția de a se poziționa ca furnizor integrat de conectivitate și servicii digitale. Investiții și acoperire: 5G/5G+ în 130 de orașe și pe litoral, metroul ajunge la 80% Orange spune că a investit „peste 200 milioane euro” în 2026 în rețele fixe și mobile. La final de iunie 2026, rețeaua 5G/5G+ era disponibilă în 130 de orașe, plus pe întreg litoralul românesc. Un accent operațional important este extinderea în metroul bucureștean: serviciile 5G/5G+ au ajuns la 80% din rețea, fiind disponibile în 50 din 62 de stații și tuneluri. Pe infrastructura fixă, compania precizează că în H1 2026 a trecut la cea mai recentă tehnologie de fibră optică FTTH (Fiber-to-the-home – fibră până în locuință) pentru 220.000 de gospodării, prin decomisionarea rețelei de cupru și actualizarea vechii tehnologii FTTB (Fiber-to-the-building – fibră până în clădire). Rezidențial: Wi‑Fi 7, internet fix prin 5G și creștere la YOXO Pe segmentul rezidențial, Orange evidențiază lansarea Wi‑Fi 7 pentru clienții de acasă și Net Fix 5G+, descris ca primul serviciu de internet fix prin 5G pentru acasă din România. Compania mai menționează extinderea acoperirii 5G și 5G+ în noi orașe și în metrou, precum și continuarea dezvoltării ofertelor PrePay și YOXO. YOXO, serviciul „100% digital”, a crescut cu 15% în primul semestru din 2026 față de aceeași perioadă din 2025, conform datelor companiei. Orange mai arată că, împreună cu Recommerce, a lansat o platformă de buy-back pentru a încuraja monetizarea telefoanelor nefolosite. Business: IT și securitate cibernetică, motoare de creștere Orange Business a raportat în S1 2026 o creștere de peste 20% a veniturilor din servicii și echipamente IT&C. În securitate cibernetică, compania indică venituri în creștere cu peste 50%, pe fondul cererii pentru protecție digitală. În zona SCUT, Orange precizează că serviciile oferite de noua companie protejau 2.800 de dispozitive pentru peste 125 de clienți la final de iunie și investigaseră peste 8.500 de incidente. Tot pe segmentul business, veniturile din echipamente IT&C „aproape s-au dublat” față de S1 2025, cu o creștere de peste 90%. Context: venituri în ușoară creștere, dar strategia rămâne orientată pe infrastructură Cifra de afaceri consolidată a fost de 690 milioane euro în primele șase luni din 2026, în ușoară creștere față de aceeași perioadă a anului precedent, conform comunicării companiei. În paralel, Orange își justifică ritmul investițiilor prin nevoia de a construi infrastructura pentru cererea viitoare și prin extinderea către servicii digitale și securitate. „Industria telecom intră într-o nouă etapă de maturitate, în care conectivitatea devine fundația unui ecosistem digital mult mai amplu. Avantajul competitiv nu va mai fi dat doar de performanța rețelei, ci de capacitatea de a integra servicii digitale, securitate și inovație într-o experiență cu valoare adăugată pentru clienți”, a declarat Julien Ducarroz , CEO Orange România. [...]
China tratează noua generație de rețele ca infrastructură digitală strategică , iar Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației (MIIT) spune că a început deja cercetări pentru planificarea construcției, cu accent pe extinderea masivă a capabilităților și a ariei de acoperire, potrivit IT Home . Mesajul a fost prezentat într-o conferință de presă organizată de Biroul de Informare al Consiliului de Stat , unde oficialii MIIT au explicat ce înseamnă „noua generație de rețele de comunicații” și de ce nu este doar o modernizare incrementală a rețelelor existente, ci o schimbare de arhitectură pentru „era inteligentă”. Cele patru direcții care definesc „noua generație” de rețele Conform lui Xie Cun, purtător de cuvânt al MIIT și director al Biroului de Administrare a Informațiilor și Comunicațiilor, diferențele față de rețelele tradiționale sunt grupate în patru priorități: Extinderea obiectelor conectate : de la utilizatorul individual către o plajă mai largă, incluzând oameni, mașini, obiecte și „inteligență întrupată” (sisteme inteligente integrate în dispozitive/roboți). Acoperire „aer-spațiu-sol-mare” : depășirea limitelor rețelelor terestre, cu extindere către o acoperire integrată pe mai multe medii. Capabilități de conectare îmbunătățite : creșteri semnificative ale determinismului și stabilității, pentru a răspunde mai bine cerințelor diferite ale aplicațiilor industriale. Fuziunea funcțiilor de rețea : evoluție de la simpla transmitere de informații către integrarea profundă a comunicațiilor cu detecția (sensing) , calculul, inteligența și securitatea. În această logică, MIIT descrie noua generație de rețele drept o „reformă-cheie” a infrastructurii digitale de informații, nu doar un upgrade tehnologic. Ce urmează: planificare, industrie și aplicații, plus accelerarea 6G și a comunicațiilor optice În etapa următoare, MIIT spune că va trata planificarea și construcția noii generații de rețele ca o prioritate pentru dezvoltarea sectorului comunicațiilor, cu trei direcții de lucru: implementarea și desfășurarea construcției de rețea ; sprijin industrial și „împuternicire” (suport) pentru industrie ; promovarea inovației și a aplicațiilor . Pe partea de tehnologie, ministerul indică explicit intenția de a întări inovarea și „atacarea” (dezvoltarea accelerată) în zone precum 6G , comunicații optice ultra-rapide , cabluri optice submarine și comunicații prin satelit , inclusiv prin accelerarea dezvoltării produselor aferente. Totodată, MIIT menționează aprofundarea convergenței dintre interfețe creier–computer , „inteligență întrupată”, automobile conectate inteligent și tehnologii precum 5G-A/6G și internet prin satelit . Miza operațională: rețeaua ca „platformă” pentru alte infrastructuri Un element central al mesajului este rolul rețelei ca „bază digitală” care să susțină aplicații integrate cu alte rețele/infrastructuri: rețeaua de apă , rețele electrice noi , rețeaua de putere de calcul (computing) , rețelele subterane urbane și logistica . Materialul nu oferă un calendar sau ținte numerice pentru implementare; MIIT se limitează la direcții de politică publică și arii tehnologice prioritare. [...]
