Știri
Știri din categoria Tehnologie

Vivo ridică miza pe filmare pe telefon: noul X500 Pro Max promite o gamă dinamică de „17 trepte” și filmare slow-motion 4K la 240 de cadre pe secundă, într-un pachet care combină senzori noi Sony și un cip MediaTek de ultimă generație, potrivit The Verge.
Miza practică pentru piață este că Vivo încearcă să împingă mai departe zona de „telefon-cameră”, unde diferențierea se face tot mai mult prin capabilități video și procesare de imagine, nu doar prin numărul de megapixeli.
Modelul X500 Pro Max este primul telefon care folosește senzorul Sony Lytia L910, descris ca primul senzor al companiei cu tehnologie LOFIC, menită să extindă gama dinamică (diferența dintre zonele foarte luminoase și cele foarte întunecate dintr-un cadru). Vivo susține că senzorul de 50 megapixeli, de tip 1/1.28 inch, oferă „17 EV” gamă dinamică.
În paralel, telefonul păstrează camera telefoto de 200 megapixeli cu zoom optic 3,7x de pe X300 Ultra și suportă și lentila teleconvertor de 400 mm a acelui model (un accesoriu care mărește distanța focală, pentru zoom mai puternic).
Pe partea de video, X500 Pro și X500 Pro Max sunt primele telefoane cu noul MediaTek Dimensity 9600 Pro, un cip pe 2 nm care, pe lângă creșterile obișnuite de performanță, aduce posibilitatea de a filma 4K la 240 fps pentru slow-motion. Sunt menționate și înregistrarea 10-bit Log (profil video care păstrează mai multă informație pentru editare) și noi stiluri „cinematice”.
Seria include trei modele — X500, X500 Pro și X500 Pro Max — care se lansează în această lună în China. Pentru piața globală este anunțată o lansare ulterioară, dar fără o dată comunicată.
La ecran, diagonalele variază de la 6,36 inch pentru varianta Pro, până la 6,85 inch pentru Pro Max, cu modelul de bază între ele. Toate au panouri OLED și baterii silicon-carbon între 6.510 mAh și 8.000 mAh și rulează OriginOS 7.
Recomandate

Huawei a urcat la 20,25% din piața de smartphone-uri din China în Q1–Q3 2026, într-un context de contracție a pieței cu circa 9,2%, ceea ce indică o accelerare a concentrării vânzărilor la vârf. Datele, publicate de bloggerul @RD观测 și preluate de CNMO , arată că doar Huawei și Apple au crescut față de aceeași perioadă din 2025, în timp ce restul mărcilor majore au pierdut cotă. Piața scade, liderii câștigă: Huawei și Apple, singurele pe plus Potrivit setului de date „sell-out” (vânzări către consumatorul final) pentru primele trei trimestre din 2026, Huawei a ajuns la 20,25% , de la 16,33% în Q1–Q3 2025, adică un avans de 3,92 puncte procentuale , cel mai mare din eșantion. În același interval, Apple a urcat la 17,44% , de la 14,21% , în creștere cu 3,23 puncte procentuale . Împreună, Huawei și Apple cumulează aproape 37,7% din piață și sunt singurele două branduri care au înregistrat creștere, pe fondul unei piețe totale în scădere. Presiune pe brandurile locale: scăderi pentru OPPO, vivo, Xiaomi și Honor În clasamentul Q1–Q3 2026, următoarele poziții sunt ocupate de patru jucători care, conform datelor citate, au pierdut cotă de piață față de anul trecut: OPPO (inclusiv OnePlus și realme): 16,00% , de la 16,16% ( -0,16 pp ) vivo (inclusiv iQOO): 15,46% , de la 17,20% ( -1,74 pp ) Xiaomi: 14,47% , de la 16,87% ( -2,40 pp ) Honor: 12,09% , de la 13,10% ( -1,01 pp ) „Others” se comprimă: spațiul pentru jucătorii mici se îngustează Categoria „Others” (alți producători) a coborât la 4,30% , de la 6,14% în Q1–Q3 2025, o scădere de 1,84 puncte procentuale . Interpretarea din material este că presiunea competitivă a jucătorilor mari reduce și mai mult spațiul de manevră pentru producătorii mici și medii. În ansamblu, tabloul descrie o piață în contracție în care creșterea se concentrează la vârf, iar diferențele dintre lideri și restul plutonului se adâncesc. [...]

Dezvăluirea că SUA au aprobat exportul a aproape 880.000 de cipuri avansate către China pune presiune suplimentară pe Nvidia , pe fondul intensificării controlului politic asupra licențelor de export, potrivit South China Morning Post . Publicația notează că datele provin din înregistrări confidențiale de licențiere făcute publice de legislatori americani. Informația – că Washington ar fi aprobat vânzarea către companii chineze a aproape 880.000 de cipuri avansate pentru inteligență artificială, mai devreme în acest an – reaprinde tensiunile din comerțul transfrontalier cu semiconductori și adaugă incertitudine pentru furnizori precum Nvidia, spun analiștii citați. De ce contează pentru Nvidia: risc de înăsprire a regimului de export Potrivit analizei, publicarea acestor evidențe poate alimenta presiunea politică din SUA pentru controale mai stricte asupra exporturilor de cipuri către China. Într-un astfel de context, Nvidia riscă să se confrunte cu constrângeri suplimentare privind accesul la o piață importantă, pe măsură ce licențele și livrările devin subiect de dispută la Washington. Efect operațional posibil: clienții din China ar putea căuta alternative South China Morning Post mai arată că, pe fondul „scrutinului intens” asupra exporturilor de cipuri în SUA, companiile tehnologice chineze ar putea să își reducă dependența de Nvidia și să se orienteze către Advanced Micro Devices (AMD), potrivit analiștilor. Articolul este semnat de Ann Cao și a fost publicat la 21 noiembrie 2026, ora 9:00 (ora locală indicată de publicație). [...]

Un robot a asamblat autonom o structură în spațiu, un pas care poate reduce dependența de astronauți și poate schimba modul în care se construiesc instalațiile pe orbită. Potrivit BGR , un sistem robotic dezvoltat de cercetători de la California Institute of Technology (Caltech) , cu sprijinul agenției americane DARPA, a demonstrat că poate realiza efectiv procesul de construcție în spațiu fără intervenție umană directă. Sistemul se numește ASTRA (Autonomous In-Space Tensioned Reflector Assembly) și a fost conceput să îmbine componente individuale, nu doar să manevreze segmente mari deja asamblate. Diferența este importantă operațional: dacă robotul poate „construi din piese”, proiectele nu mai sunt atât de constrânse de dimensiunea și forma încărcăturii care încape într-o rachetă. Ce s-a demonstrat în test și unde are loc Experimentul se desfășoară la bordul navei spațiale Vigoride 7 a companiei Momentus, pe o perioadă de șase luni după lansarea din martie 2026. În cadrul demonstrației, ASTRA a asamblat o secțiune inițială dintr-o antenă reflector planificată, cu lungimea de 4,6 picioare (aprox. 1,4 metri). Brațul robotic a preluat tuburi din fibră și îmbinări din aluminiu, le-a poziționat și le-a conectat pentru a forma secțiuni ale antenei. Procesul a fost realizat autonom, în timp ce inginerii de la sol au supravegheat operațiunile. Publicația notează că operațiunea a trebuit repetată de mai multe ori pentru a gestiona diverse probleme apărute, ceea ce indică dificultățile construcției în spațiu. Din cauza constrângerilor de timp, este puțin probabil ca structura să fie finalizată, însă echipa spune că testul a demonstrat fezabilitatea asamblării robotice în mediul spațial și că designul trebuie îmbunătățit. De ce contează: construcții mai mari decât permite lansarea clasică BGR plasează demonstrația în contextul programului DARPA NOM4D (Novel Orbital and Moon Manufacturing, Materials, and Mass-efficient Design) , lansat în 2022 pentru a explora metode de fabricație și asamblare a unor structuri foarte mari direct în spațiu. Ambiția programului este să facă posibilă construirea unor structuri de mii de picioare sau chiar mile (adică de ordinul kilometrilor), dimensiuni care depășesc ceea ce pot transporta rachetele în interiorul carenajului, chiar și pliat. Ca reper, publicația amintește că parasolarul telescopului spațial James Webb a fost lansat pliat în 2021 și desfășurat ulterior la dimensiunea completă de 69 pe 46 de picioare (aprox. 21 pe 14 metri) — impresionant, dar potențial mic față de ce ar putea fi construit direct pe orbită. Aplicațiile vizate includ: telescoape spațiale mult mai mari, cu potențial de observații mai detaliate ale spațiului profund; antene de comunicații de dimensiuni foarte mari; posibile „stații” capabile să capteze energie solară pe orbită; utilizări în misiuni viitoare către Lună și Marte, prin mutarea unei părți mai mari din „munca de construcție” dinspre Pământ către spațiu. Cu ce e diferit față de brațele robotice existente, precum Canadarm2 Publicația compară ASTRA cu Canadarm2, brațul robotic de pe Stația Spațială Internațională, aflat în operare din 2001. Canadarm2 (56 de picioare, aprox. 17 metri) este în principal un sistem controlat de la distanță, folosit pentru a muta, poziționa și instala echipamente și componente structurale, sub comanda astronauților sau a operatorilor de la sol. ASTRA merge mai departe prin automatizarea asamblării din componente separate: în demonstrație, robotul a recuperat autonom tuburi compozite și îmbinări din aluminiu din dispenserele de la bord, le-a poziționat și le-a conectat. Deși este monitorizat de oameni, capacitatea de a manipula și îmbina piese individuale este elementul distinctiv față de un braț robotic clasic. Pentru moment, ASTRA este prezentat ca o dovadă de concept, nu ca un sistem de construcție gata de utilizare. Caltech indică nevoia de rafinare a designului, iar DARPA mizează pe faptul că demonstrația va stimula cercetarea și investițiile în producția și asamblarea în spațiu. [...]

Apple testează pentru iPhone-ul din 2027 o cameră principală de 200 MP cu LOFIC , o combinație care, dacă se confirmă, ar muta accentul de la „mai multă procesare” la un câștig hardware în plaja dinamică (diferența dintre zonele foarte luminoase și cele întunecate din aceeași fotografie), potrivit Mobilissimo . Informația vine din mai multe scurgeri: leakerul Ice Universe a scris pe Weibo că iPhone 20 Pro ar primi un senzor nou cu circuite logice realizate pe un proces de 17 nm, iar YouTuberul Sam Kohl (AppleTrack) a vorbit într-un videoclip despre o rezoluție de 200 MP și tehnologia LOFIC. Mobilissimo notează că ar fi un salt față de camera principală Fusion de 48 MP de pe iPhone 18 Pro și 18 Pro Max. Denumirea „iPhone 20 Pro” nu este confirmată de Apple, iar modelul aniversar este așteptat în septembrie 2027. De ce contează LOFIC: câștig potențial în scene cu lumină dificilă LOFIC (Lateral Overflow Integration Capacitor) este descrisă ca o tehnologie care folosește un condensator pentru a prelua sarcina electrică suplimentară când pixelul se apropie de saturație. Efectul urmărit: păstrarea detaliilor în zonele foarte luminoase și o plajă dinamică mai largă. Exemplul dat este o fotografie făcută din interior, cu o fereastră în cadru: senzorul ar putea păstra detalii în peisajul de afară, fără să „piardă” obiectele din cameră în întuneric. Publicația amintește că abordări similare au fost văzute la Huawei și Xiaomi, care au investit în fotografie HDR (redare extinsă a contrastului) și senzori cu plajă dinamică extinsă. În plus, Apple ar lucra de ceva vreme la propriul senzor cu LOFIC: un brevet descrie o arhitectură care ar putea ajunge până la 20 de trepte de dinamică, dar acest nivel nu este garantat pentru un viitor iPhone. Ce e confirmat și ce rămâne la nivel de zvon Mobilissimo separă explicit informațiile: Ice Universe nu a confirmat rezoluția de 200 MP, aceasta fiind atribuită separat lui Sam Kohl. Nici furnizorul senzorului nu este cunoscut, iar rolul Samsung în producție este menționat ca posibil în contextul logicii pe 17 nm. Pe scurt, până acum avem: Senzor nou cu logică pe 17 nm : menționat de Ice Universe. Rezoluție de 200 MP + LOFIC : menționate de Sam Kohl, fără confirmare din partea lui Ice Universe. Performanțe de tip „până la 20 de trepte de dinamică” : apar în brevet, fără garanția implementării în produs. Context: Apple ar testa și schimbări de design pentru 2027 Separat de cameră, Ice Universe susține că Apple ar lucra la patru prototipuri, două cu sticlă frontală plată și două cu sticlă curbată pe toate cele patru laturi. În variantele mai recente, rama de aproximativ 1 mm ar deveni aproape invizibilă din față. Într-un articol Bloomberg (citat de Mobilissimo), Mark Gurman a descris anterior un design cu sticlă curbată în față și în spate, separată de o ramă metalică subțire, iar Apple ar fi renunțat la o variantă și mai ambițioasă din cauza dificultăților de producție. Alte schimbări vehiculate (încă neconfirmate) includ ecrane OLED mai mari, un procesor A21 Pro cu o versiune îmbunătățită a procesului de fabricație pe 2 nm, butoane fără piese mobile, baterie cu anod de siliciu și un Dynamic Island mai mic. Pentru moment, combinația „200 MP + LOFIC” rămâne un zvon, însă direcția indică o posibilă repoziționare a diferențiatorului foto: mai puțin despre rezoluție în sine și mai mult despre controlul luminii în cadrele dificile, unde utilizatorii văd cel mai ușor diferențele între generații. [...]

DJI Osmo Nano intră la reducere de Black Friday pe Amazon , cu prețuri de 368 și 398 dolari (aprox. 1.690 și 1.830 lei) , iar diferența dintre cele două pachete ține mai ales de accesorii, nu de cameră, potrivit Wccftech . Publicația notează un discount de până la 15% și o reducere de până la 71 de dolari pentru kituri. Cât costă și ce primești în fiecare pachet Wccftech indică două variante de achiziție pe Amazon, ambele cu card microSD de 128 GB inclus: Standard Combo – 368 dolari (aprox. 1.690 lei) : cameră Osmo Nano, card microSD de 128 GB, bază adaptor pentru prindere magnetică, conector magnetic cu clemă de blocare, capac de protecție pentru lentilă (cu inel dublu) și cablu de date USB-C. On-the-Go Combo – 398 dolari (aprox. 1.830 lei) , menționat ca având 15% reducere : include accesorii suplimentare precum mâner/extensie verticală cu trepied, clemă magnetică, o bază magnetică secundară mai mică, curea elastică pentru încheietură (albă sau argintie), un adaptor de montare în plus, plus capacul de protecție și cablul. Recomandarea autorului din sursă este orientată către pachetul „On-the-Go Combo”, dacă utilizatorul nu are deja accesoriile respective. De ce contează: specificații de cameră într-un format „de buzunar” Dincolo de promoție, produsul țintește segmentul de camere ultra-compacte pentru vlogging și călătorii, cu accent pe filmare 4K și utilizare rapidă prin prinderi magnetice. Wccftech enumeră principalele caracteristici: senzor CMOS de 1/1,3 inch ; filmare 4K la 60 cadre pe secundă și fotografii de 48 MP ; unghi ultra-wide de 143 de grade ; culoare 10-bit D-Log M (profil de culoare pentru editare); stabilizare electronică HorizonSteady și RockSteady 3.0 ; interfață cu două ecrane , inclusiv ecran tactil frontal și spate; autonomie de până la 200 de minute per încărcare, cu încărcare rapidă; certificare IP68 , cu utilizare sub apă până la 18 metri fără carcasă; sistem de prindere magnetică „quick-release” (eliberare rapidă), pentru montare pe accesorii precum prinderi pe piept sau clipsuri de rucsac. Materialul nu precizează disponibilitatea sau prețurile în România, iar ofertele sunt prezentate în contextul campaniei de Black Friday 2026 de pe Amazon. [...]

Neuralink susține că a trecut de la comenzi „pornit/oprit” la control fin, continuu , după ce a demonstrat că un participant cu tetraplegie poate transforma intenția de mișcare în comenzi complete pentru un controller și poate juca „GTA 6” cu manevre complexe, potrivit IT之家 . Demonstrația indică un salt operațional: interfața creier–calculator (BCI) ar recunoaște nu doar comenzi simple, ci și variații de direcție și „forță” în timp real. Neuralink a prezentat pe 21 noiembrie un videoclip publicat pe platforma X, în care un participant dintr-un studiu clinic, implantat cu cipul companiei, controlează un controller PS5 DualSense prin semnale neuronale. Înregistrarea arată că subiectul își imaginează mișcări ale diferitelor părți ale membrelor, iar sistemul convertește aceste semnale în instrucțiuni mapate pe toate butoanele controllerului. În joc, participantul reușește să folosească „stick”-urile analogice și să execute o gamă largă de acțiuni: conduce bărci și mașini, țintește și trage, inclusiv cu ajustări fine de direcție și drift. Concluzia implicită a demonstrației este că algoritmii de decodare ai Neuralink pot interpreta comenzi continue, nu doar semnale binare, ceea ce extinde semnificativ tipul de interacțiuni posibile cu dispozitive digitale. De ce contează: un pas spre utilizare practică, nu doar demonstrații de laborator Publicația notează că progresul ar putea aduce „noi speranțe” pentru persoanele paralizate, tocmai prin îmbunătățirea latenței (timpul de răspuns) și a capacității de a procesa instrucțiuni complexe. Dacă astfel de performanțe se confirmă și în utilizări repetate, BCI-urile ar putea deveni mai relevante pentru activități cotidiene care cer control fin, nu doar selecții simple pe ecran. Ce urmează: integrare cu antrenament și dispozitive asistive IT之家 indică drept direcție de evoluție combinarea tehnologiei cu antrenament țintit și cu echipamente precum brațe robotice sau alte dispozitive de asistență. În acest scenariu, interfața creier–calculator ar putea trece de la controlul jocurilor la creșterea autonomiei în viața de zi cu zi, printr-un control mai natural al unor instrumente externe. [...]