Știri
Știri din categoria Tehnologie
Toyota își mută o parte din investițiile de producție spre automatizare la scară foarte mare, cu un buget anual de 1.000 de miliarde de yeni (aprox. 6,42 miliarde de dolari, adică circa 29 mld. lei) din 2028, pentru digitalizarea completă a activelor de producție și integrarea a 400.000 de roboți la nivel global, potrivit Economica. Miza operațională este creșterea productivității într-o competiție tot mai dură cu rivali din China și SUA.
Strategia a fost prezentată investitorilor ca o schimbare fundamentală de abordare, detaliată de directorul tehnic Hiroki Nakajima într-un briefing tehnic. Distribuția roboților vizează atât uzinele Toyota, cât și rețeaua de furnizori din grup:
Prin această împărțire, Toyota încearcă să împingă automatizarea dincolo de propriile linii de asamblare, către întregul lanț industrial care îi susține producția.
Din punct de vedere tehnic, Toyota pariază pe roboți umanoizi care funcționează pe baza unor modele comportamentale (nu pe programare clasică, linie cu linie), capabile să învețe prin senzori optici mișcările de precizie ale celor 18.000 de „takumi” (maeștri artizani). Exemplul menționat este modelul ELEY (Embodied Learning robot for Enhanced Yield).
„Roboții pot învăța mișcările umane prin intermediul camerelor și senzorilor, permițând transferul abilităților maeștrilor artizani către roboți fără a fi nevoie să se scrie programe software complexe”, a subliniat Nakajima.
Publicația notează și că aceste unități ar urma să fie proiectate pentru a rezista la temperaturi extreme și medii ostile, ceea ce le-ar face aplicabile pe fluxuri industriale dificile.
Implementarea la scară industrială este prezentată în contextul unei curse mai largi pentru optimizarea investițiilor de capital (CAPEX) în producție. În același tablou competitiv, sunt menționate și alte direcții din industrie: Tesla ar fi oprit producția modelelor Model S și Model X în California pentru a elibera spațiu industrial dedicat robotului Optimus, Renault ar viza implementarea a 350 de umanoizi până în 2027, iar Mercedes-Benz ar intenționa să folosească linii hibride om–mașină din 2030.
În timp ce managementul Toyota (cercetătorul-șef Gill Pratt și Daisuke Toyoda) susține că roboții vor completa munca angajaților, nu o vor înlocui direct, analiștii de pe Wall Street văd proiectul ca pe o transformare structurală a costului forței de muncă.
Ca dimensiune de piață, Morgan Stanley estimează că tehnologia ar putea genera o industrie colaterală de 5 trilioane de dolari până la jumătatea secolului. Separat, Masahiro Akita (Bernstein) apreciază că Toyota „asamblează în liniște” un ecosistem robotic complet și că anunțurile ar putea deveni mai frecvente pe măsură ce compania trece de la cercetare la implementare și comercializare la scară largă.
Recomandate
Google a deschis oficial publicarea de jocuri pentru ecranele din mașini , dar le limitează strict la utilizarea în staționare, într-un set de reguli de siguranță care blochează automat jocurile și sunetul imediat ce vehiculul pornește, potrivit WinFuture . Google a încheiat perioada de test pentru jocurile din Android Auto și Android Automotive OS , iar categoria dedicată este acum disponibilă la scară largă în Play Store. Pentru dezvoltatori, asta înseamnă că își pot lansa „normal” titlurile pentru display-urile auto, nu doar în regim experimental. Pentru utilizatori, miza este folosirea jocurilor în momentele de așteptare – de exemplu la stațiile de încărcare sau când așteaptă pe cineva. Condiții de utilizare: Android 15 și rulare pe sistemul mașinii Pentru Android Auto, cerința menționată este un smartphone cu Android 15. Jocurile rulează pe sistemul de infotainment al mașinii, iar aplicațiile trebuie să suporte formate de ecran variate. O cerință explicită este ca jocurile să ocupe întregul ecran, fără benzi negre la margini – un detaliu important, având în vedere diversitatea formatelor de display din automobile. Siguranța: jocurile se opresc automat când începe deplasarea Restricțiile sunt construite în jurul siguranței rutiere. Conform unui articol citat de publicație din Android Developers Blog , jocurile funcționează exclusiv când mașina este parcată. În momentul în care începe deplasarea, sistemul blochează automat jocurile, iar sunetul trebuie să se oprească și nu are voie să continue în fundal. Tot din zona de cerințe obligatorii, Google impune salvarea progresului: dezvoltatorii trebuie să se asigure că jocul își salvează starea la ieșire, astfel încât utilizatorul să poată relua de unde a rămas. Controlul este, de regulă, prin ecranul tactil. Impact pentru dezvoltatori: optimizări pentru ecrane și opțional suport de controller Dezvoltatorii pot adăuga și suport pentru controllere (gamepad-uri), iar titlurile compatibile ar urma să fie evidențiate în magazin. În același timp, adaptarea la mediul auto vine cu un efort suplimentar: multitudinea de dimensiuni și rezoluții ale ecranelor din mașini impune optimizări extinse. Ce lipsește încă: aplicațiile video rămân în așteptare Deși jocurile sunt acum disponibile oficial, integrarea aplicațiilor video întârzie. Publicația notează că activarea YouTube pe ecranul mașinii pare amânată, iar observatorii se așteaptă la o posibilă lansare abia anul viitor, tot cu utilizare limitată la staționare. [...]
Vivo ridică miza pe filmare pe telefon : noul X500 Pro Max promite o gamă dinamică de „17 trepte” și filmare slow-motion 4K la 240 de cadre pe secundă, într-un pachet care combină senzori noi Sony și un cip MediaTek de ultimă generație, potrivit The Verge . Miza practică pentru piață este că Vivo încearcă să împingă mai departe zona de „telefon-cameră”, unde diferențierea se face tot mai mult prin capabilități video și procesare de imagine, nu doar prin numărul de megapixeli. Ce aduce nou X500 Pro Max la cameră și video Modelul X500 Pro Max este primul telefon care folosește senzorul Sony Lytia L910, descris ca primul senzor al companiei cu tehnologie LOFIC, menită să extindă gama dinamică (diferența dintre zonele foarte luminoase și cele foarte întunecate dintr-un cadru). Vivo susține că senzorul de 50 megapixeli, de tip 1/1.28 inch, oferă „17 EV” gamă dinamică. În paralel, telefonul păstrează camera telefoto de 200 megapixeli cu zoom optic 3,7x de pe X300 Ultra și suportă și lentila teleconvertor de 400 mm a acelui model (un accesoriu care mărește distanța focală, pentru zoom mai puternic). Pe partea de video, X500 Pro și X500 Pro Max sunt primele telefoane cu noul MediaTek Dimensity 9600 Pro , un cip pe 2 nm care, pe lângă creșterile obișnuite de performanță, aduce posibilitatea de a filma 4K la 240 fps pentru slow-motion. Sunt menționate și înregistrarea 10-bit Log (profil video care păstrează mai multă informație pentru editare) și noi stiluri „cinematice”. Lansare și configurații: China acum, global mai târziu Seria include trei modele — X500, X500 Pro și X500 Pro Max — care se lansează în această lună în China. Pentru piața globală este anunțată o lansare ulterioară, dar fără o dată comunicată. La ecran, diagonalele variază de la 6,36 inch pentru varianta Pro, până la 6,85 inch pentru Pro Max, cu modelul de bază între ele. Toate au panouri OLED și baterii silicon-carbon între 6.510 mAh și 8.000 mAh și rulează OriginOS 7. [...]
Cipurile GDDR7 de 4 GB și 6 GB ar putea crește rapid memoria plăcilor video , dacă informația se confirmă, ceea ce ar schimba direct configurațiile posibile pentru GPU-urile din următoarea generație, potrivit Wccftech . Publicația scrie, citând leakerul Golden Pig Upgrade , că producătorii de memorie ar urma să introducă pe piață cipuri GDDR7 cu capacități de 4 GB și 6 GB „în anul următor sau în cel de după”, adică în 2027 sau 2028. Informația este neoficială, iar materialul subliniază explicit acest lucru. De ce contează: mai multă memorie pe aceeași magistrală, dar cu risc de preț Miza acestor cipuri mai mari este simplă: permit creșterea memoriei video totale (VRAM) fără a schimba neapărat arhitectura plăcii (de exemplu, lățimea magistralei de memorie). În scenariul descris, plăcile din zona „60-class” ar putea ieși din configurațiile de 8 GB VRAM, iar modelele mid-range și high-end ar putea ajunge mai ușor la peste 20 GB VRAM. În același timp, Wccftech avertizează că prețurile ar putea urca semnificativ. Publicația leagă acest risc de costurile și constrângerile care ar fi afectat deja planuri anterioare bazate pe cipuri de 3 GB. Context: 3 GB există, dar nu se vede încă în produse Articolul notează că „cei trei giganți ai memoriei” au început deja inițierea producției pentru cipuri de 3 GB, însă utilizarea lor în produse comerciale ar fi limitată în prezent. Ca exemplu, Wccftech menționează că un RTX 5050 cu 9 GB ar fi fost planificat, dar ar fi fost anulat de NVIDIA din cauza unor lipsuri de memorie (informație atribuită ca raportare, nu ca anunț oficial). În paralel, publicația amintește că NVIDIA ar folosi module GDDR7 de 2 GB pentru actuala generație GeForce RTX 50 (Blackwell), iar trecerea la 3 GB ar fi fost vehiculată pentru o eventuală serie RTX 50 „SUPER”, fără detalii certe despre calendar. Ce urmează: fereastra 2027–2028 și legătura cu RTX 60 Wccftech leagă apariția cipurilor de 4 GB și 6 GB de faptul că seria RTX 60 („Rubin”) nu ar urma să apară înainte de 2028, ceea ce ar crea o potrivire de calendar între disponibilitatea memoriei cu densitate mai mare și lansarea unei noi generații de GPU-uri. Rămâne însă o dublă incertitudine: pe de o parte, calendarul efectiv al producătorilor de memorie, iar pe de altă parte, dacă aceste cipuri vor fi adoptate pe scară largă în produse de volum sau vor rămâne limitate de costuri și disponibilitate. [...]
LG Display împinge OLED-ul spre esports cu un panou de 720Hz produs în masă , o mișcare care poate accelera trecerea monitoarelor competitive de la LCD la OLED în segmentul de 24 de inci, unde contează în primul rând claritatea în mișcare și latența, potrivit Wccftech . Panoul anunțat are 24,5 inci și urcă până la 720Hz la rezoluție 1920×1080 (Full HD). Compania susține că atinge și un timp de răspuns de 0,02 ms, iar combinația ar reduce semnificativ blurul de mișcare și efectele de „ghosting” (urme vizibile în spatele obiectelor în mișcare) în jocuri rapide, precum FPS sau curse. De ce contează: 24 de inci rămâne formatul standard în competiții LG Display își leagă produsul de specificul esports: monitoarele folosite în mod obișnuit în competiții sunt în clasa de 24 de inci, pentru ca jucătorii să poată cuprinde ecranul dintr-o privire. Prin inițierea producției de masă pentru acest panou de 24,5 inci, compania spune că urmărește „mainstreaming”-ul OLED în piața monitoarelor de esports. În comunicarea companiei, rata de reîmprospătare este explicată ca numărul de actualizări ale imaginii pe secundă — 720Hz înseamnă 720 de reîmprospătări pe secundă — iar LG Display afirmă că diferențiatorul tehnic este un „algoritm de comandă” (driving) care menține stabil 720Hz chiar la Full HD, ca parte a unei soluții integrate de la designul panoului până la sistemul de control. Primele produse: ASUS adoptă panoul în gama ROG Publicația notează că mai mulți producători ar urma să adopte noul panou, iar ASUS este primul exemplu menționat, cu monitorul ROG Swift OLED PG259QWS Ace (detalii în comunicatul ASUS: ROG Swift OLED PG259QWS Ace ). Acesta a fost selectat ca monitor oficial pentru PGL CS2 Major Singapore 2026 , un turneu major din calendarul Counter-Strike 2. Wccftech include și o comparație de poziționare între LCD și OLED, subliniind avantajele OLED la controlul pe pixel (fiecare pixel emite lumină independent, fără iluminare de fundal), contrast și potențialul de a reduce blurul în mișcare la rate foarte mari de reîmprospătare. Ce urmează: extinderea gamei și accent pe funcții proprietare LG Display afirmă că vrea să accelereze strategia de adresare a pieței de esports și să „conducă” piața de display-uri pentru gaming cu o gamă completă de produse între 20 și 40 de inci. Compania menționează și tehnologia proprie Dynamic Frequency & Resolution (DFR) (frecvență și rezoluție dinamice), precum și o accelerare a transformării cu inteligență artificială (AX) în dezvoltarea display-urilor pentru gaming, fără a detalia însă calendarul sau produsele concrete care vor urma. [...]
Googlebook își leagă laptopul de un abonament AI și servicii incluse, schimbând costul total pentru utilizatori potrivit Googlebook , care poziționează noul dispozitiv ca un „asistent” cu Gemini rulat direct pe laptop și cu pachet de servicii inclus în preț. Googlebook pornește de la 899 dolari (aprox. 4.100 lei) și include 12 luni de Google AI Pro , cu 5 TB stocare în cloud și acces la instrumente Gemini Advanced, plus trei luni de YouTube Premium și Adobe Photoshop, „și altele”. În plus, compania spune că Googlebook OS va primi actualizări și „feature drops” (actualizări periodice cu funcții noi) timp de până la 10 ani. Ce aduce „inteligența încorporată” în utilizarea de zi cu zi Miza operațională este integrarea Gemini „direct pe dispozitiv”, cu funcții care folosesc conținutul de pe ecran și se activează la cerere: Magic Pointer : printr-o „mișcare” a cursorului, aduce Gemini în contextul aplicației/ferestrei active și poate, de exemplu, să transforme un plan de antrenament găsit pe web într-un program în Google Calendar, să analizeze un e-mail suspect sau să combine mai multe imagini „fără descărcare, încărcare sau prompting”. Rambler (dictare vocală) : transcriere care „înțelege contextul”, curăță ezitările și greșelile, structurează elemente de acțiune în liste și permite schimbarea limbii în mijlocul propoziției. Create My Widget : creare de widgeturi prin descriere, fără experiență de programare. Google Antigravity : inclus pe fiecare Googlebook, pentru scrierea și instalarea de aplicații direct pe dispozitiv; pentru dezvoltatori există și un mediu terminal Linux pentru rularea unor instrumente precum Claude Code sau Antigravity CLI. Publicația mai susține că funcțiile Gemini cunoscute din Chrome și Android sunt disponibile „out of the box”, inclusiv automatizări, Gemini Live și sugestii proactive bazate pe ce este pe ecran. De asemenea, utilizatorul poate închide laptopul în timp ce „Gemini Spark” rulează în fundal pentru a procesa cereri mai complexe și a finaliza sarcini. Confidențialitate și control: activare „la cerere” Pentru Magic Pointer, compania afirmă că funcția a fost construită „cu confidențialitatea în centru”: pornește doar când este invocată prin gestul cursorului și rămâne oprită când nu este folosită. Pentru context general de date, materialul trimite și la politica de confidențialitate Google . Preț, disponibilitate și canale de vânzare Precomenzile sunt deschise în Google Store, Best Buy și la alți retaileri selectați. Livrările încep pe 4 octombrie în SUA și pe 5 octombrie în Canada, Marea Britanie, Irlanda, Franța, Germania și Australia. Materialul nu menționează disponibilitatea în România sau în alte piețe din UE în afara celor enumerate. [...]
Google intră pe piața laptopurilor premium cu o gamă Googlebook de la 899 dolari (aprox. 4.000 lei) , mizând pe cinci modele realizate împreună cu producători consacrați și pe o combinație de materiale ușoare, ecrane 2,8K și procesoare cu accelerare AI locală, potrivit Googlebook . Noua categorie este poziționată ca „flagship”, cu accent pe diferențiere prin construcție și experiența de utilizare, nu doar prin specificații. Google spune că fiecare dispozitiv folosește materiale precum aluminiu, aliaj de magneziu și fibră de carbon, pentru a obține un echilibru între greutate redusă, aspect și rezistență. Ce include oferta: cinci modele și dotări standard peste medie Portofoliul pornește de la 899 dolari (aprox. 4.000 lei) și include cinci modele. La nivel de dotări, compania evidențiază: ecrane tactile cu rezoluție de până la 2,8K, descrise ca suficient de luminoase pentru utilizare în soare, fără reflexii deranjante; tastaturi personalizate, iluminate, optimizate pentru tastare rapidă; trackpad-uri haptice mari, cu suprafață „tip sticlă”, feedback haptic și suport nativ pentru gesturi ale sistemului de operare; audio „cinematic” cu până la șase difuzoare și Dolby Atmos, plus microfoane cu anulare a zgomotului de fundal. Pariul pe AI local: NPU de peste 45 TOPS și configurații minime de 16 GB RAM Din perspectiva performanței, Google afirmă că a lucrat cu Intel, Qualcomm și MediaTek pentru a acoperi nevoile dezvoltatorilor și creatorilor. La lansare, opțiunile de procesor sunt Intel Core Ultra Series 3 și Snapdragon X Elite , asociate cu unități de procesare neuronală (NPU) „peste 45 TOPS” pentru rularea pe dispozitiv a fluxurilor de lucru AI, cu promisiunea unui regim silențios, fără ventilatoare „zgomotoase și deranjante”. La nivel de configurații, compania indică: memorie: minim 16 GB RAM pe toată gama, cu unele modele până la 32 GB; autonomie: până la 14 ore redare video și 16 ore navigare web. Design diferențiator: Glowbar revine și este deschis dezvoltatorilor Un element de identitate este „Glowbar”, o bară luminoasă care „dansează” la pornire, indică nivelul bateriei și poate afișa diverse animații. Google spune că va deschide accesul la Glowbar pentru dezvoltatori, pentru animații interactive personalizate. Disponibilitate și pachet software: precomenzi, lansare în SUA și alte piețe Precomenzile sunt deschise în Google Store, Best Buy și alți retaileri selectați. Lansarea la raft este programată pentru 4 octombrie în SUA și 5 octombrie în Canada, Marea Britanie, Irlanda, Franța, Germania și Australia. În prețul de pornire, Google include 12 luni de „Google AI Pro” cu 5 TB stocare în cloud și instrumente „Gemini Advanced”, plus trei luni de YouTube Premium și Adobe Photoshop, între altele. Googlebook OS este anunțat cu actualizări și „feature drops” (livrări periodice de funcții) timp de până la 10 ani. [...]
