Știri
Știri din categoria Tehnologie
Samsung a introdus pe seria Galaxy S26 suport pentru transferuri tip AirDrop cu iPhone-uri, integrat în suita Quick Share, potrivit Mobilissimo.
Funcția vizează transferul de conținut între dispozitive Samsung și Apple, pentru fișiere precum fotografii și documente, cu un schimb de date mai simplu între platforme. Practic, utilizatorii de Galaxy S26 pot trimite și primi fișiere prin AirDrop către și de la iPhone-uri.
Lansarea are loc etapizat: în primă fază, actualizarea este disponibilă pentru utilizatorii din Coreea de Sud, urmând să fie extinsă ulterior pe piețele internaționale, inclusiv în Europa.
Deocamdată, suportul este limitat la seria Galaxy S26, însă Samsung ar urma să îl aducă și pe alte modele Galaxy, posibil inclusiv pe terminale din gama medie din seria A. Publicația leagă această decizie de efortul companiei de a face seria S26 mai atractivă pentru cumpărătorii indeciși.
În același context, Mobilissimo amintește informații apărute recent despre clienți care ar fi vrut să returneze Galaxy S26 Ultra și ar fi fost convinși să renunțe la retur prin oferte financiare, un semnal că Samsung încearcă să susțină vânzările modelului prin stimulente și funcții noi.
Recomandate
Prețurile scăpate pentru Samsung Tab S12 în SUA urcă până la 1.999,99 dolari (aprox. 9.200 lei), semn că Samsung împinge seria în zona „premium” a tabletelor. Informațiile, apărute pe o platformă socială și preluate de CNMO , indică și o lansare a gamei la început de septembrie, în jurul târgului IFA de la Berlin. Potrivit datelor publicate, în SUA ar urma să existe mai multe configurații pentru Tab S12+ și Tab S12 Ultra, cu diferențe de preț în funcție de conectivitate (Wi‑Fi vs. 5G) și capacitatea de stocare. Prețuri vehiculate în SUA pentru Tab S12+ și Tab S12 Ultra Samsung Tab S12+ (12GB RAM): Wi‑Fi, 256GB: 1.199,99 dolari (aprox. 5.500 lei) Wi‑Fi, 512GB: 1.399,99 dolari (aprox. 6.400 lei) 5G, 256GB: 1.349,99 dolari (aprox. 6.200 lei) Samsung Tab S12 Ultra: Wi‑Fi, 12GB + 256GB: 1.399,99 dolari (aprox. 6.400 lei) Wi‑Fi, 12GB + 512GB: 1.599,99 dolari (aprox. 7.400 lei) Wi‑Fi, 16GB + 1TB: 1.999,99 dolari (aprox. 9.200 lei) CNMO precizează că aceste prețuri provin dintr-o „dezvăluire” pe rețele sociale, deci nu sunt confirmate oficial de Samsung. Ce se știe despre Tab S12 Ultra: design și conectivitate Din randările menționate, Tab S12 Ultra ar păstra o linie de design foarte apropiată de generația anterioară Tab S11 Ultra: ecran frontal cu decupaj („notch”), iar pe spate un modul cu două camere și un bliț LED. Este prezentat și stylus-ul S Pen, care ar rămâne un element central de interacțiune pentru modelul Ultra. Separat, CNMO notează că un dispozitiv cu numărul de model „SM‑X946B” a apărut în baza de date de certificare IMDA din Singapore , ceea ce ar confirma existența unei versiuni Tab S12 Ultra cu 5G, cu suport pentru 5G, Wi‑Fi și Bluetooth. Ce urmează Dacă calendarul indicat se confirmă, seria Tab S12 ar urma să fie prezentată oficial la început de septembrie, în perioada IFA Berlin. Până atunci, nivelul de preț rămâne un indiciu important: Samsung pare să poziționeze Tab S12+ și mai ales Tab S12 Ultra în segmentul de top, cu configurații care concurează direct cu laptopuri și tablete premium. [...]
Apariția Galaxy A58 și Xcover FR în baza GSMA indică lansări Samsung în 2027 și extinderea gamei „rugged”. Informațiile vin din Gizmochina , care notează că două modele noi au fost identificate în baza de date GSMA IMEI, un semn tipic că dezvoltarea hardware este deja în derulare. Urmele din GSMA au fost semnalate inițial de SamMobile , iar modelele apar cu numerele SM-A5860 (Galaxy A58) și SM-G778B (Galaxy Xcover FR). Baza IMEI nu oferă specificații, dar confirmă existența proiectelor și faptul că Samsung pregătește atât un succesor pentru zona mid-range, cât și un telefon „rugged” (rezistent, pentru utilizare în condiții dure). Ce înseamnă pentru seria A5x: un ciclu previzibil, cu upgrade-uri incrementale Galaxy A58 (SM-A5860) ar urma să continue seria A5x, una dintre cele mai populare game mid-range ale Samsung. Predecesorul Galaxy A57 a fost lansat pe 25 martie 2026, iar, potrivit tiparului obișnuit al companiei (lansări în primul trimestru), A58 este așteptat „la începutul lui 2027”, menționează publicația. În mod tradițional, noile generații A5x vin cu îmbunătățiri graduale, în special la: chipset (procesor), autonomie (baterie), camere foto. Pentru context, Galaxy A57 are ecran Super AMOLED+ de 6,7 inci cu rată de refresh de 120Hz, chipset Exynos 1680, până la 12GB RAM, cameră principală de 50MP cu stabilizare optică (OIS) și baterie de 5.000mAh cu încărcare la 45W. Xcover FR: semnal că Samsung continuă să investească în telefoane pentru industrie Al doilea model, Galaxy Xcover FR (SM-G778B), este listat tot în baza GSMA și aparține gamei Xcover, orientată către telefoane robuste pentru medii industriale și utilizare în condiții dificile (șantiere, logistică, muncă în aer liber). Publicația amintește că modelele anterioare au pus accent pe protecție la căderi, praf și apă, ceea ce le face relevante pentru companii și echipe de teren. Dincolo de numele comercial și numărul de model, nu există încă detalii tehnice despre Xcover FR. Ca reper, XCover 7 Pro (aprilie 2025) a venit cu ecran LCD de 6,6 inci la 120Hz, procesor Snapdragon 7s Gen 3, 6GB sau 8GB RAM, camere 50MP + 8MP, baterie detașabilă de 4.350mAh, standard MIL-STD-810H și certificare IP68 (rezistență la praf și apă). Ce urmează Listările GSMA nu confirmă o dată de lansare și nici configurații, dar sugerează că Samsung lucrează în paralel la un model mid-range de volum (A58) și la un dispozitiv specializat pentru segmentul „rugged” (Xcover FR). Următorii pași, de regulă, sunt apariții în alte baze de certificare și primele scurgeri de specificații, care pot contura mai precis calendarul și poziționarea comercială. [...]
Samsung programează Galaxy S26 FE pentru 27 august, mizând pe un „flagship mai ieftin” care poate presa prețurile din segmentul premium accesibil , potrivit Mobilissimo . Publicația notează că Samsung a anunțat un „Galaxy Event” la această dată, când modelul Fan Edition ar urma să fie prezentat oficial. Pentru piață, miza este una de poziționare: S26 FE este descris drept cel mai accesibil model din seria Galaxy S26, iar lansarea la final de august îl pune direct în fereastra de vânzări de toamnă, când competiția pe telefoane high-end și „aproape high-end” se intensifică. Ce știm despre configurație și unde sunt schimbările Conform informațiilor vehiculate online, S26 FE ar urma să vină cu Exynos 2500 (3 nm), același cip menționat ca fiind întâlnit anterior pe Galaxy Z Flip7, alături de 8 GB RAM și opțiuni de stocare de 128 GB sau 256 GB. Ecranul ar rămâne un AMOLED de 6,7 inci, cu rezoluție 2340 x 1080 pixeli și rată de reîmprospătare de 120 Hz. La camere, publicația indică lipsa unor schimbări majore față de generația anterioară, cu următoarea schemă: cameră principală: 50 MP ultrawide: 12 MP telefoto: 8 MP, zoom optic 3x cameră frontală: 12 MP Capitolul unde apare o îmbunătățire este bateria: 4.900 mAh, cu încărcare la 45 W. Autonomie, durabilitate și certificări: ce indică eticheta UE Mobilissimo menționează și date atribuite etichetei europene EPREL (registrul UE pentru etichetarea energetică), care ar indica: autonomie „promovată” de până la 50 de ore; 1.200 de cicluri de încărcare până la atingerea a 80% din capacitate; certificare IP68 pentru rezistență la apă și praf. Aceste elemente contează comercial pentru că sunt ușor de comparat între modele și pot influența decizia de cumpărare în zona „premium accesibil”, unde diferențele de cameră sau ecran sunt adesea incrementale. Ce urmează Detaliile finale (inclusiv confirmarea oficială a specificațiilor) ar urma să fie clarificate la evenimentul din 27 august. În materialul citat, o parte dintre informații sunt prezentate ca provenind din „leak-uri” și apariții în baze de date, deci rămân de confirmat la lansare. [...]
Tesla a tras pe dreapta Solar Roof din cauza costurilor și a instalării dificile , iar paginile dedicate produsului redirecționează acum către oferta standard de panouri solare, potrivit Mobilissimo . Practic, compania renunță la varianta „acoperișul e panoul”, dar păstrează linia de business pe energie solară prin panouri convenționale și Powerwall . Modelul Solar Roof a fost prezentat în 2016 ca o alternativă estetică la panourile montate peste acoperiș: țigle cu celule fotovoltaice integrate, care transformau învelitoarea într-un generator de energie. Proiectul a ajuns la precomandă în 2017, însă, la aproape un deceniu distanță, promisiunea nu s-a tradus într-o implementare la scară mare. De ce nu a funcționat economic: producție proprie și ritm mult sub ținte Un indicator al decalajului dintre plan și execuție este ritmul instalărilor. Tesla ajunsese să vorbească despre 1.000 de instalări pe săptămână , însă în 2022 ritmul raportat era de 20–40 de acoperișuri pe săptămână . Diferența, notează publicația, reflectă dificultatea de a standardiza un produs care cere componente și procese de producție proprii, spre deosebire de panourile fotovoltaice clasice, unde lanțul de aprovizionare și instalarea sunt mult mai mature. Costul total și problemele tehnice au erodat cererea Pe partea de preț, au existat clienți care au raportat oferte de până la 200.000 de dolari (aprox. 899.000 de lei) pentru instalare, ceea ce a făcut greu de susținut „ecuația economică” a produsului, chiar dacă era gândit ca alternativă la combinația dintre un acoperiș nou și panouri separate. În plus, au fost raportate și probleme tehnice: componente deformate de căldură, strat suport afectat și sisteme care produceau mai puțină energie decât estimările inițiale. Materialul explică și un posibil mecanism: eficiența fotovoltaicelor scade la temperaturi mai ridicate, iar un acoperiș integrat are, de regulă, un spațiu de ventilație mai mic decât panourile montate deasupra învelitorii. Ce rămâne în ofertă Dispariția Solar Roof nu înseamnă ieșirea Tesla din zona solară. Compania continuă să promoveze panourile fotovoltaice convenționale și Powerwall , iar vechile pagini Solar Roof trimit acum către această ofertă, potrivit informațiilor citate în articol (inclusiv TechCrunch și Electrek). [...]
Epic Games contestă în Brazilia modul în care Apple aplică acordul antitrust pentru App Store , susținând că implementarea ar ridica bariere care fac neviabile, în practică, magazinele alternative de aplicații. Potrivit 9to5Mac , Apple are termen până luni să răspundă unei plângeri depuse de Epic la CADE , autoritatea antitrust din Brazilia. Context: acordul cu CADE și ce a promis Apple Cu două luni în urmă, Apple a anunțat schimbări pentru dezvoltatorii din Brazilia, permițând distribuția aplicațiilor prin magazine alternative și utilizarea unor metode de plată din afara sistemului Apple de achiziții în aplicație (IAP). Măsurile au venit în urma unei înțelegeri care a închis o investigație antitrust începută după o plângere depusă de MercadoLibre, grup de comerț electronic din America Latină. În același pachet, Apple a introdus și o structură nouă de comisioane, inclusiv o „Core Technology Commission” de 5% pentru bunuri și servicii digitale vândute prin aplicații distribuite în afara App Store. Ce reclamă Epic: „bariere” și interpretări restrictive Conform relatărilor O Globo , preluate de MacMagazine , Epic acuză Apple că ar crea „bariere structurale, tehnice și de acces” care subminează distribuția alternativă. Printre punctele invocate de Epic: acordul cu CADE ar acoperi „în mod clar” și iPadOS, nu doar iOS, în timp ce termenii noi ar fi aplicați doar pentru aplicațiile iOS; existența unor materiale de avertizare („scare sheets”) care ar descuraja utilizatorii să instaleze aplicații din afara App Store; procesul de instalare ar necesita nouă pași în Brazilia, față de șase pași în implementarea actuală din Europa. Epic mai susține, potrivit O Globo, că în Europa procesul inițial ar fi avut 15 pași, iar după ce Apple a fost obligată să îl reducă la șase, „ratele de abandon ale descărcării au scăzut de la 65% la 25%”. Miza de reglementare: cât de „funcțională” e alternativa la App Store Plângerea ridică o problemă tipică în dosarele antitrust din ecosisteme digitale: nu doar dacă există formal o opțiune alternativă, ci dacă aceasta este utilizabilă fără fricțiuni care îi reduc drastic adopția. Epic mai reclamă că cerințele de raportare impuse de Apple ar depăși ce este necesar pentru calculul taxelor și ar permite companiei „să monitorizeze modelele de business ale competitorilor”, potrivit aceleiași relatări. CADE i-a acordat Apple termen până luni pentru a depune răspunsul, iar Apple nu a comentat public cazul, notează 9to5Mac. [...]
Saab își leagă viitoarea „dronă de luptă” de costuri mai mici decât Gripen , mizând pe un aparat supersonic cu semnătură redusă care ar putea intra în serviciu din anii 2030, dacă va primi finanțare guvernamentală, potrivit TWZ . Compania suedeză a prezentat o machetă la scară reală a unei versiuni operaționale, denumită „A3”, în cadrul programului Autonomous Collaborative Platform (ACP). Mesajul central pentru potențialii clienți este unul economic și operațional: un „loyal wingman” (dronă care operează în echipă cu un avion cu pilot) mai avansat decât conceptele similare aflate în testare în SUA, dar cu un cost de utilizare semnificativ mai mic decât un avion de vânătoare cu pilot. Ce promite Saab: performanță ridicată, dar cu o ecuație de cost diferită Șeful unității Advanced Programs din Saab, Peter Nilsson, a indicat că costul pe ciclul de viață (operare și mentenanță pe durata utilizării) al ACP ar putea fi „în jur de o treime” din cel al Gripen, deși costul de achiziție nu ar coborî la același nivel. În scenariul în care clientul cere „supraviețuire de nivel înalt” (capabilități care cresc șansele de a opera în spațiu aerian puternic apărat), Nilsson a sugerat că o forță aeriană ar putea opera două-trei drone ACP la fiecare Gripen , nu „unu la zece”. Publicația notează și un reper de piață: rapoarte din surse deschise plasează costul „flyaway” (costul aparatului, fără o parte din infrastructură și pachete de suport) pentru Gripen E la aproximativ 70–80 milioane dolari (aprox. 315–360 milioane lei). Pe această bază, Nilsson a avansat ideea că un ACP ar putea ajunge la circa jumătate din costul unui Gripen , însă prețul final ar depinde de nivelul de capabilități cerut de client. Cum ar arăta programul: demonstratoare până în 2030, decizie politică după Saab lucrează deja la două demonstratoare fără pilot, A1 și A2, finanțate de Ministerul Apărării din Suedia. A1 ar urma să zboare în următoarele 15 luni, într-un calendar pe care Nilsson l-a descris drept „destul de provocator”, după ce ministerul a cerut trecerea „de la concept la primul zbor în 36 de luni”. Ambele demonstratoare folosesc motorul GE Aerospace F414 (același tip utilizat pe Gripen E/F), ales pentru disponibilitate și pentru experiența acumulată de Saab. Compania ia în calcul și alte opțiuni de propulsie pentru A3, dar subliniază avantajul „comunalității” (piese și proceduri comune) dacă Suedia ar cumpăra ACP: schimbarea motorului și mentenanța în baze îndepărtate ar rămâne în logica operațională asociată Gripen. Saab are contract până în 2030 pentru A1 și A2, însă nu există încă un acord pentru un contract ulterior care să ducă la un prototip orientat spre producție, precum A3. Nilsson a spus că, în lipsa unui client, investițiile interne au o limită: compania „are nevoie de un client care să intre în proiect”. Miza operațională: misiuni cu risc ridicat și rol de „multiplicator” pentru Gripen Conform planului prezentat, ACP ar fi gândit pentru misiuni „cu risc ridicat în spațiu aerian puternic apărat”, inclusiv luptă aer-aer, război electronic, suprimarea apărării antiaeriene și lovituri de precizie la distanță. Saab vede Gripen E în rol de „comandant tactic de misiune” pentru una sau mai multe drone ACP, în cooperare cu aeronavele GlobalEye de avertizare timpurie și control (AEW&C) comandate de Suedia. În afara Suediei, compania susține că drona ar putea fi integrată și cu alte platforme cu pilot. Ce urmează: fereastră 2028–2030 pentru decizii și un posibil contract în jurul lui 2030 TWZ arată că Forțele Aeriene Suedeze cântăresc mai multe opțiuni pentru viitor: un succesor cu pilot pentru Gripen, renunțarea la avioane cu pilot sau aderarea la un program străin de generația a șasea. O decizie este așteptată, probabil, între 2028 și 2030. Pentru ACP, Saab estimează că, dacă Suedia „cumpără ideea”, un contract de dezvoltare ar putea veni în jurul lui 2030, cu zboruri ale A3 la începutul anilor 2030 și capacitate operațională inițială de la mijlocul anilor 2030. Până atunci, programul rămâne o propunere: demonstrațiile A1 și A2 trebuie să valideze tehnologiile, iar finanțarea guvernamentală va decide dacă „drona de luptă” trece de la concept la producție. [...]
