Știri
Știri din categoria Tehnologie
Samsung a început extinderea globală a actualizării stabile One UI 8.5 pentru seria Galaxy S23, iar primele semne ale lansării în afara Coreei de Sud vin din India, unde update-ul apare cu versiunea de firmware S91xBXXU9FZDP, potrivit SamMobile.
Actualizarea fusese lansată în Coreea de Sud cu două zile înainte, iar acum începe să fie disponibilă și pe alte piețe. Din informațiile publicate până acum, distribuția din India are însă o limitare importantă: este disponibilă, deocamdată, doar pentru utilizatorii care au instalat anterior versiunea beta One UI 8.5 pe telefoanele lor.
Pentru posesorii de Galaxy S23, S23+ și S23 Ultra, știrea indică faptul că Samsung a trecut la etapa de distribuție stabilă în mai multe regiuni, însă nu toată baza de utilizatori primește update-ul simultan.
Publicația notează că „povestea este în dezvoltare”, ceea ce sugerează că urmează să apară confirmări și din alte țări și, ulterior, extinderea către utilizatorii care nu au fost în programul beta. În acest moment, articolul nu oferă un calendar pentru disponibilitatea generală pe fiecare piață.
Recomandate
Samsung evită bateriile Si/C pe Galaxy S27 Ultra din motive de cost , într-un moment în care rivali precum Honor împing deja capacitățile spre 14.000 mAh, potrivit Gadget . Miza este una economică: trecerea la noua chimie ar crește semnificativ costul de producție, iar compania încearcă să-și protejeze marjele într-un context de scumpiri pe componente. În material se arată că Honor a lansat recent X80 Pro Max , cu baterie de 11.000 mAh, iar compania ar lucra și la un model cu baterie de 14.000 mAh bazată pe tehnologia Si/C (siliciu-carbon). În paralel, bateriile de 7.000–8.000 mAh au devenit tot mai frecvente în piață, semn că densitatea energetică (energia stocată raportată la volum) avansează rapid. De ce spune Samsung „nu” acum: impactul în costuri Conform publicației, care citează wccftech.com , Samsung nu ar urma să echipeze viitorul Galaxy S27 Ultra cu o baterie Si/C, motivul invocat fiind costul. Trecerea de la tehnologia clasică Li-ion la Si/C ar însemna o creștere a costului de producție cu până la 13 milioane de dolari (aprox. 59 milioane lei) la un volum de 1 milion de unități fabricate. În același context, articolul menționează că scumpirile memoriilor RAM și ale spațiilor de stocare ar fi redus marja de profitabilitate, ceea ce împinge producătorul să caute reduceri de cost în fabricație, în loc să adopte o tehnologie mai scumpă pentru baterie. Ce alternativă ar lua în calcul pentru Galaxy S27 Ultra Chiar dacă ar evita Si/C, Samsung ar analiza o creștere moderată a capacității bateriei pe Galaxy S27 Ultra, la 5.600 mAh sau chiar 5.800 mAh. Publicația notează și posibilitatea ca producătorul să negocieze un preț apropiat de cel al bateriei de 5.000 mAh folosite pe Galaxy S26 Ultra. Rămâne însă incert dacă această creștere se va materializa; în lipsa ei, riscul comercial este unul de percepție: fanii ar putea fi dezamăgiți dacă modelul viitor ar păstra bateria de 5.000 mAh „utilizată de generații bune”, în timp ce concurența mizează pe salturi mult mai mari de autonomie. [...]
O scurgere de informații sugerează o reproiectare a aplicației Galaxy Wearable care mută mai mult din controlul ceasului pe taburi dedicate , o schimbare cu impact direct asupra modului în care utilizatorii își gestionează setările și fețele de ceas, potrivit 9to5Google . Publicația scrie că SammyGuru a obținut o versiune timpurie a noii aplicații Galaxy Wearable (aplicația folosită pentru administrarea ceasurilor Galaxy Watch), care arată interfața atât cu un Galaxy Watch, cât și câteva detalii despre viitorul Galaxy Watch 9. Din informațiile disponibile, redesignul nu schimbă radical structura, dar reorganizează navigarea: pagina „Home” păstrează previzualizarea ceasului și a feței de ceas, însă multe opțiuni suplimentare ar urma să fie mutate într-un tab secundar. Ce se schimbă în aplicație: navigare pe taburi și accent pe fețele de ceas Diferența principală menționată este apariția unei bare plutitoare în partea de jos, cu: un tab central, un tab de setări, un tab dedicat fețelor de ceas. Tabul de fețe de ceas este descris ca având „vibrații” de Pixel Watch: Samsung ar afișa un rand al ceasului peste fața de ceas, într-un mod similar cu aplicația Google pentru Pixel Watch. Pentru comparație, 9to5Google indică și listarea aplicației actuale din Play Store . Indicii despre Galaxy Watch 9: funcții Gemini și opțiuni noi de sănătate Dincolo de interfață, versiunea scursă ar indica și câteva noutăți pentru Galaxy Watch 9. Cea mai importantă este suportul pentru funcția Gemini „Raise to Talk” (ridici mâna și vorbești pentru a activa asistentul), funcție care, potrivit articolului, a debutat anul trecut pe Pixel Watch 4. Totodată, sunt menționate mai multe funcții de sănătate și activitate, între care: recomandări „Daily Cardio Load”, „Sound Exposure” (expunere la sunet), hărți pentru „Trail Run”, moduri automate pentru scufundări, salvare de puncte de orientare (waypoints). Când ar putea apărea Noua aplicație ar urma „probabil” să debuteze odată cu Galaxy Watch 9 și Ultra 2, ambele așteptate să fie lansate mai târziu în această lună, conform aceleiași surse. Informațiile provin dintr-o versiune timpurie, astfel că detaliile și aspectul final pot suferi modificări până la lansare. [...]
Samsung pregătește un salt pe zona de sănătate și antrenament pentru viitoarele Galaxy Watch 9 și Galaxy Watch Ultra 2, potrivit unei scăpări de informații citate de Notebookcheck . Dincolo de upgrade-urile hardware vehiculate (procesor nou, baterii mai mari, ecrane mai luminoase), noutățile cu impact direct pentru utilizatori țin de funcții de monitorizare și de interfața software. Modelele ar urma să fie prezentate oficial miercuri, 22 iulie, conform aceleiași surse. În paralel cu schimbările de hardware, scăparea indică actualizări consistente pe partea de software, inclusiv fețe noi de ceas și o versiune revizuită a aplicației de smartphone pentru dispozitivele purtabile Samsung. Funcții noi de sănătate și siguranță: recomandări de efort, somn și zgomot În zona de sănătate, Samsung ar urma să introducă: recomandări privind intensitatea antrenamentelor; o analiză extinsă a datelor colectate în timpul somnului; avertizări atunci când utilizatorul petrece prea mult timp într-un mediu zgomotos. Aceste elemente mută accentul de la simpla colectare de date spre interpretare și ghidaj, ceea ce poate conta pentru utilizatorii care își folosesc ceasul ca instrument de antrenament și prevenție. Ultra 2: moduri dedicate pentru alergare pe traseu și scufundări Pentru Galaxy Watch Ultra 2, scăparea menționează două funcții orientate spre activități în aer liber: un mod de „trail run” (alergare pe traseu) care afișează diferența de nivel (câștigul de altitudine); un mod de scufundare care s-ar activa automat după atingerea unei anumite adâncimi. Dacă se confirmă, aceste funcții ar consolida poziționarea modelului Ultra ca produs pentru sport și activități solicitante, nu doar ca smartwatch premium generalist. One UI 9 Watch și aplicația de telefon: plăci generate cu AI și gest pentru Gemini Pe partea de interfață, publicația notează că One UI 9 Watch ar aduce mai multe noutăți, iar aplicația Samsung Galaxy Wearable ar urma să primească ajustări de design și funcții noi. Printre ele: posibilitatea de a genera „tiles” (plăci de interfață) cu ajutorul inteligenței artificiale; activarea asistentului vocal Gemini printr-un gest (mișcarea ceasului spre gură), în loc de apăsarea unui buton sau rostirea unui cuvânt-cheie. Aceeași scăpare sugerează că actualizarea aplicației ar putea aduce beneficii și utilizatorilor de Galaxy Watch 8, prin setări refăcute, mai intuitive, un ecran principal care evidențiază ceasul și o previzualizare nouă pentru fețele de ceas. Fețe noi de ceas: cinci opțiuni, una exclusivă pentru Ultra 2 Imagini publicate anterior de SammyGuru (citat de Notebookcheck) arată cinci fețe noi: „Analog Balance” (analog simplu, cu spațiu pentru complicații – elemente precum vremea, pașii etc.); „Dual Digit” (digital simplu, cu complicații); „Dual Clock Info Board” (două fusuri orare simultan, cu multe complicații, util pentru călători frecvenți); „Radial Dashboard” (complicații aranjate circular în jurul orei digitale); „Ultra Performance”, despre care se spune că ar fi exclusivă pentru Galaxy Watch Ultra 2. Informațiile rămân, deocamdată, la nivel de scăpare, iar detaliile finale – inclusiv disponibilitatea pe modele mai vechi – ar urma să fie confirmate la prezentarea oficială din 22 iulie. [...]
Samsung pare pregătită să intre direct pe piața „open-ear” cu primele sale căști cu clips , după ce un nou nume de produs – „ Galaxy Able ” – a apărut în aplicația Galaxy Wearable, potrivit TechRadar . Indiciul contează pentru că sugerează o schimbare de strategie: Samsung ar lansa acest format sub brandul propriu, nu prin sub-branduri. Actualizarea aplicației Galaxy Wearable ar fi „scăpat” o listă de produse aflate în pregătire, observată de un utilizator de pe X (fostul Twitter). Pe lângă două ceasuri noi – Galaxy Watch 9 și Galaxy Watch Ultra 2 – apare și „Galaxy Able”, fără eticheta „Galaxy Buds”, deși anterior circulase zvonul „Galaxy Buds Able”. De ce e relevant: Samsung ar valida un format care a devenit mainstream Căștile „open-ear” (în traducere liberă, căști care nu izolează complet urechea) sunt concepute să lase să se audă și sunetele din jur, pentru utilizare în mișcare sau în contexte în care utilizatorul vrea să rămână atent la mediu. TechRadar notează că piața s-a mutat rapid de la modele cu cârlig (care se prind după ureche) la modele „clip-on” (cu clips). Publicația enumeră mai multe exemple de produse deja lansate în această zonă, inclusiv: Shokz OpenDots One Bose Ultra Open Earbuds Huawei FreeClip 2 alte modele similare de la branduri mari și mici În acest context, faptul că Samsung (și „în mod notabil”, Apple, conform articolului) nu avea până acum un produs de acest tip sub brandul principal devine un semnal: dacă Samsung intră acum cu un model propriu, compania ar putea considera că formatul a depășit faza de experiment. Ce urmează: posibilă lansare în iulie, alături de alte produse Galaxy TechRadar scrie că Samsung este așteptată să anunțe „mai multe produse” în iulie, inclusiv noile ceasuri și următorul val de telefoane pliabile. În același material este menționată și o dată vehiculată pentru ceasuri – 22 iulie – într-o postare de pe X, însă articolul tratează informația ca pe un leak, nu ca pe o confirmare oficială. Pentru „Galaxy Able”, concluzia rămâne prudentă: apariția numelui în aplicație indică un produs în pregătire și o lansare posibilă „mai târziu în iulie”, dar Samsung nu a confirmat public detaliile. [...]
China anunță o reducere puternică de cost și volum la bateriile nucleare cu carbon‑14 , după ce seria „Qianjiyuan” a fost prezentată la Lanzhou ca un pachet „autonom” pe întreg lanțul tehnologic, de la sursa radioactivă până la validarea în scenarii de utilizare, potrivit IT之家 . Evenimentul „Qianji Qiyuan · inovație în energia nucleară”, organizat de Universitatea Normală din Nord‑Vest și găzduit de compania Gansu Zhulong Technology , a inclus lansarea a două rezultate de cercetare considerate „de bază”: bateria nucleară cu carbon‑14 „Qianjiyuan Tianshu” și un convertor (transductor) din carbură de siliciu „Qianjiyuan Nengshu”, folosit pentru conversia energiei. De ce contează: costul și miniaturizarea, punctele slabe ale industriei Publicația notează că bateriile nucleare sunt văzute ca surse de energie de foarte lungă durată pentru aplicații precum explorarea aerospațială, cercetarea polară, echipamente speciale sau sisteme fără supraveghere. În același timp, utilizările din industrie ar fi fost frânate de trei probleme recurente: putere de ieșire redusă, integrare structurală insuficientă și costuri ridicate. Coordonatorul echipei de proiect, profesorul Su Maogen, a indicat drept avantaj fundamental al carbonului‑14 timpul de înjumătățire de 5.730 de ani, ceea ce ar permite teoretic o durată de viață de ordinul miilor de ani, plus funcționare în intervale de temperatură extreme, de la minus 100°C la 200°C. Ce performanțe declară „Qianjiyuan Tianshu” Conform informațiilor citate de IT之家 din surse oficiale, bateria „Qianjiyuan Tianshu” folosește o sursă radioactivă de carbon‑14 de 129 milicurie într-un volum de 16,8 centimetri cubi și ar atinge următorii parametri: curent de scurtcircuit: 0,713 microamperi tensiune în gol: 2,06 volți factor de umplere: 0,77 putere maximă de ieșire: 1,13 microwați Echipa spune că a ridicat puterea de ieșire la nivel de microwați și că folosește un convertor din carbură de siliciu pentru conversia energiei, cu ținte de utilizare precum senzori pentru Internetul lucrurilor (IoT), explorare în adâncime și aplicații aerospațiale, unde contează alimentarea pe termen lung fără mentenanță. Comparația cu „Zhulong No.1”: mai puțin material, volum mai mic, densitate mai mare Față de prototipul „Zhulong No.1” prezentat în noiembrie 2024 (descris drept prima baterie nucleară cu carbon‑14 din China), seria „Qianjiyuan” ar fi realizat cinci „breakthrough‑uri” tehnologice: adaptarea sursei radioactive, conversie cu carbură de siliciu, ambalare 3D stratificată, management inteligent al energiei și senzori alimentați wireless din propria sursă. Pe partea de impact economic și operațional, cele mai relevante afirmații sunt legate de reducerea materialului radioactiv și a volumului: activitatea specifică a sursei radioactive: +1,5 ori cantitatea de sursă radioactivă: 22% din cea a generației anterioare, cu efect de reducere a costului materiilor prime curent de scurtcircuit: +2,5 ori putere maximă: +2,6 ori volum efectiv: 17% din cel anterior densitate de putere volumetrică: +15,5 ori În interpretarea prezentată, aceste rezultate ar ataca direct limitele clasice ale bateriilor cu carbon‑14: eficiență scăzută, cost mare, volum mare și densitate mică de putere. Ce urmează: miză pe utilizări „fără mentenanță” în medii dificile Mesajul central al lansării este că tehnologia ar fi ajuns la o „autonomie completă” pe lanțul critic — de la sursa radioactivă și componentele de conversie, la ambalare de siguranță, management de micro‑energie și verificare în scenarii. Dacă aceste performanțe se confirmă în aplicații, direcția indicată de organizatori este extinderea către sisteme care trebuie să funcționeze ani la rând fără intervenție, în medii greu accesibile sau extreme. [...]
Dezvoltarea „la minut” cu AI riscă să mărească suprafața de atac dacă firmele nu țin pasul cu controalele de securitate , avertizează o analiză publicată de Bleeping Computer , care descrie cum „Vibe Coding” și inteligența artificială generativă accelerează producția de software mai repede decât pot fi aplicate practicile clasice de securizare. Textul trece în revistă evoluția metodologiilor de dezvoltare – de la Waterfall (planificare liniară, documentație și etape secvențiale), la Agile (iterații scurte și adaptare continuă) și DevOps (livrare continuă prin automatizare) – pentru a arăta cum fricțiunea dintre idee și aplicație a scăzut constant. În acest context, AI generativă schimbă rolul inginerului software: de la „constructor” la designer, arhitect, reviewer și coordonator, în timp ce implementarea efectivă este produsă tot mai mult de modele AI pe baza intenției exprimate în limbaj natural. „Vibe Coding”: prototipuri în minute, dar cu riscuri greu de văzut Potrivit analizei, „Vibe Coding” înseamnă că dezvoltarea poate porni direct de la un prompt în limbaj obișnuit, iar aplicația este rafinată prin conversație, în cicluri repetate, până la rezultatul dorit. Consecința operațională este majoră: prototipuri funcționale pot apărea în minute, nu în săptămâni, iar crearea de software devine accesibilă și utilizatorilor care nu sunt programatori. Problema, subliniază autorul, este că viteza nu elimină riscurile tehnice. Codul generat „în secunde” poate include: vulnerabilități și defecte de arhitectură; probleme de licențiere; vulnerabilități de escaladare a privilegiilor (obținerea de drepturi mai mari decât ar trebui); riscuri de conformitate. În plus, modelele AI pot produce aplicații care „par corecte”, dar ascund slăbiciuni subtile, greu de detectat fără verificări specializate. Rezultatul este un paradox: cu cât software-ul se produce mai repede, cu atât organizațiile își pot crește neintenționat suprafața de risc. Ce rămâne obligatoriu: disciplinele clasice de securitate Analiza insistă că practicile tradiționale de inginerie software sigură nu devin opționale odată cu AI, ci rămân esențiale: modelarea amenințărilor (threat modeling), revizuirea codului, testarea de vulnerabilități, securitatea identității, principiul „celui mai mic privilegiu” (acces minim necesar) și controale de guvernanță. În lipsa acestor măsuri, „Vibe Coding” ar putea ajunge echivalentul modern al „shadow IT” (soluții create și folosite în afara controlului IT): foarte productiv și inovator, dar periculos prin multitudinea de vectori de atac pe care îi poate deschide. Următorul pas: ecosisteme autonome de dezvoltare Autorul anticipează că următoarea etapă ar putea include ecosisteme complet autonome, în care agenți AI colectează cerințe, generează arhitecturi, scriu cod, testează, remediază vulnerabilități, implementează actualizări și monitorizează producția cu și mai puțină intervenție umană. În acest scenariu, oamenii ar rămâne responsabili de viziune, guvernanță, etică și asumarea răspunderii, în timp ce „mecanica” dezvoltării devine tot mai mult o marfă automatizată. Materialul este semnat de Morey J. Haber (BeyondTrust) și este prezentat ca „sponsored and written by BeyondTrust”, ceea ce indică un conținut sponsorizat, dar cu un mesaj aplicabil practic: dacă software-ul se scrie „cu viteza gândului”, controalele de securitate trebuie să evolueze la fel de rapid pentru ca organizațiile să nu transforme accelerația în risc. [...]
