Știri
Știri din categoria Tehnologie
O nouă scurgere de specificații indică o schimbare de strategie la pliabilele Samsung, cu autonomie mai mare și încărcare mai rapidă, potrivit Notebookcheck. Informațiile, atribuite unui material TechManiacs, sugerează că viitoarele Galaxy Z Fold8 și Galaxy Z Fold8 Wide ar urma să pună accent pe eficiență (baterie/încărcare) și pe reducerea greutății, înaintea unui salt major pe zona de camere pentru toate variantele.
Samsung ar urma să își prezinte oficial noile pliabile în aproximativ două luni, însă detaliile rămân la nivel de zvon și trebuie tratate cu prudență.
Conform scurgerii, Galaxy Z Fold8 ar urma să fie „puțin mai subțire și mai ușor” decât Galaxy Z Fold7, cu o grosime de 4,1 mm și o greutate de 210 grame. În același timp, bateria ar crește la 5.000 mAh (aprox. +14% față de generația anterioară, conform sursei), iar încărcarea ar urca la 45 W, de la 25 W.
La nivel de platformă hardware, telefonul ar urma să primească un Qualcomm Snapdragon 8 Elite Gen 5. Pe camere, zvonul indică:
Pentru Galaxy Z Fold8 Wide, raportul menționează mai puține informații, dar conturează o poziționare diferită: un pliabil „mai compact” și „probabil mai ieftin”. Configurația foto ar include o cameră principală de 50 MP și o cameră ultra-wide de 50 MP, fără cameră telefoto.
La baterie, Fold8 Wide ar urma să aibă 4.800 mAh și încărcare de până la 45 W. Ecranul ar fi de 7,6 inci, în format 4:3, iar greutatea ar fi „în jur de” 200 grame.
Publicația notează că nu există încă detalii despre prețurile noii generații de pliabile. În lipsa confirmării oficiale, specificațiile pot suferi modificări până la lansare.
Recomandate
Apple își mută strategia de achiziție a memoriei DRAM de la preț la volum , pe fondul competiției tot mai dure cu marii operatori de centre de date („hyperscaleri”), care absorb o parte tot mai mare din oferta globală, potrivit Wccftech . Schimbarea contează direct pentru costurile de producție ale iPhone-urilor și altor dispozitive, într-un moment în care piața memoriilor este împinsă în sus de cererea pentru infrastructura de inteligență artificială. În material se arată că memoria DDR5 a ajuns să se vândă cu prime de peste 400% pe unele piețe externe, pe fondul unei oferte „înghițite” de hyperscaleri. În același timp, platforma de inteligență artificială Rubin de la NVIDIA ar urma să pună presiune suplimentară pe disponibilitatea memoriei LPDDR (memorie mobilă, folosită în smartphone-uri), ceea ce riscă să ducă la o competiție și mai agresivă pentru aceleași capacități de producție. De ce se erodează puterea de negociere a Apple Wccftech susține că, istoric, Apple a avut o influență majoră asupra furnizorilor de componente, inclusiv prin volumele foarte mari comandate, care îi permiteau să obțină condiții comerciale avantajoase. Însă, odată cu explozia cererii din zona centrelor de date pentru AI, producători precum Samsung și SK hynix au alternative de vânzare extrem de profitabile, ceea ce reduce pârghiile Apple în negocieri. Publicația notează și o schimbare în natura contractelor: dacă înainte acordurile pe termen mai lung erau mai puțin „strânse”, acum apar contracte mai stricte și mai lungi, care pot ajunge până la cinci ani, ceea ce limitează flexibilitatea cumpărătorilor de a renegocia sau de a se retrage fără consecințe. „Înainte de era AI, acordurile de aprovizionare pe termen lung nu erau obligatorii sau la fel de lungi ca cele contractate acum. Atunci, cumpărătorii mari precum Apple aveau puterea. Chiar și când contractele se întindeau pe cel mult un an, nu existau penalități dacă alegeau să nu-și îndeplinească partea lor. Acordurile erau semnate pe baza încrederii.” Implicații: presiune pe costuri și risc de scumpiri În text este menționat că CEO-ul Apple, Tim Cook, a spus la precedenta conferință cu investitorii că aprovizionarea cu DRAM „se diminuează treptat”, ceea ce ar putea împinge prețurile în sus. În acest context, prioritatea Apple ar fi să securizeze cantități suficiente de memorie, chiar dacă asta înseamnă condiții de preț mai puțin favorabile decât în trecut. Ce urmează în piață Kim Rok-ho, analist la Hana Securities, citat în material, afirmă că odată ce platforma Rubin de la NVIDIA începe livrările în trimestrul al patrulea din 2026, competiția pentru oferta de LPDDR se va intensifica, iar direcția prețurilor ar fi „doar în sus”, conform aceleiași surse. Wccftech indică drept sursă secundară pentru această parte Korea Joongang Daily. [...]
Apple ar putea crește cu până la 30% comenzile pentru Apple Watch Ultra 4 , pe fondul unei redesenări majore și al adăugării unor senzori noi, potrivit Apple Insider , care citează informații din lanțul de aprovizionare și un raport DigiTimes . Miza este în primul rând una operațională: sursa indică faptul că Apple Watch Ultra 4 ar urma să „dubleze” numărul de senzori față de generația anterioară, iar această schimbare ar putea alimenta o cerere mai mare pentru modelul de vârf din gama Apple Watch. Senzorii suplimentari nu sunt descriși în detaliu, însă publicația notează că ar fi, cel mai probabil, orientați spre funcții de sănătate. Ce se schimbă la Ultra 4 și de ce contează pentru producție Conform informațiilor atribuite DigiTimes, Apple Watch Ultra 4 ar urma să primească o „redesenare vizibilă”, împreună cu integrarea unor senzori suplimentari (nespecificați). Apple Insider leagă aceste elemente de o creștere a volumelor de producție: estimarea din raport este că noul model ar putea primi cu până la 30% mai multe comenzi decât predecesorul. În același context este menționată Taiwan-Asia Semiconductor Corporation (TASC) , companie care ar produce senzorii. Raportul citat susține că actualizarea ar fi „un lucru important” pentru TASC, tocmai prin prisma volumelor așteptate. Context: prima redesenare majoră de la lansarea din 2022 Dacă informațiile se confirmă, Ultra 4 ar fi prima schimbare majoră de design pentru Apple Watch Ultra de la lansarea inițială din 2022. Articolul trece în revistă evoluția recentă a gamei: generația a doua (2023) a adus, între altele, un ecran mai luminos; în 2024, Apple nu ar fi schimbat modelul, în afară de introducerea unei variante pe negru, pe lângă argintiu; Apple Watch Ultra 3 (2025) este descris ca un update minor, cu adăugarea suportului 5G. Calendar posibil: comenzi din iulie, anunț în septembrie 2026 Apple ar urma „cel mai probabil” să anunțe Apple Watch Ultra 4 la evenimentul iPhone din septembrie 2026, mai notează Apple Insider. În paralel, raportul citat indică faptul că TASC ar aștepta comenzi majore începând din iulie, un interval care ar corespunde pregătirii producției pentru lansarea din toamnă. Informațiile sunt prezentate ca zvon și se bazează pe surse din lanțul de aprovizionare; detaliile despre tipul exact al senzorilor nu sunt, deocamdată, disponibile. [...]
RedMagic ridică miza la autonomia telefoanelor de gaming , cu o baterie de 8.000 mAh pe modelul 11S Pro și încărcare rapidă până la 120 W pe 11S Pro+, într-o configurație care vizează sesiuni lungi de joc și control mai bun al temperaturilor, potrivit Zonait . Seria RedMagic 11S Pro/11S Pro+ folosește procesorul Snapdragon 8 Elite Gen 5 „Leading Edition ”, o versiune cu frecvențe mai ridicate (până la aproape 4,75 GHz în modul boost), iar producătorul mizează pe un pachet hardware orientat explicit spre performanță susținută în jocuri pe Android. Autonomie și încărcare: diferențierea dintre Pro și Pro+ Modelul RedMagic 11S Pro este echipat cu o baterie de 8.000 mAh, denumită comercial „Bull Demon King Battery 3.0”, pe care compania o descrie drept cea mai mare capacitate folosită până acum într-un dispozitiv RedMagic. Încărcarea rapidă ajunge la 80 W. Pentru RedMagic 11S Pro+, bateria este de 7.500 mAh, iar încărcarea urcă la: 120 W pe fir; 80 W wireless (încărcare fără cablu). Răcire activă și dotări pentru gaming RedMagic 11S Pro folosește „composite liquid metal cooling 2.0”, cu interfață din metal lichid pentru conductivitate termică mai bună și ventilator activ de până la 24.000 rpm. Tot aici sunt menționate un design cu flux de aer continuu, clasificare IPX8 și un nivel de zgomot sub 30 dB. Pe partea de control și feedback în jocuri, seria include triggere de gaming de 520 Hz pe margini, motor de vibrații liniar, difuzoare stereo și NFC pentru asocierea rapidă a accesoriilor compatibile. Ecran „full-screen” fără decupaj și cameră sub display Telefoanele vin cu un ecran OLED BOE X10 de 6,85 inci, rezoluție 1.5K (2688×1216), rată de reîmprospătare de până la 144 Hz și un raport ecran-corp de 95,3%. Camera frontală este de 16 MP și este amplasată sub ecran. RedMagic mai susține că ecranul folosește „materialul luminescent X10”, dezvoltat împreună cu BOE, care ar reduce consumul de energie cu 10% și ar crește durata de viață a ecranului cu până la 30%. Memorie, stocare și conectivitate Configurațiile urcă până la 24 GB RAM LPDDR5T (9600 Mbps) și până la 1 TB stocare UFS 4.1. Software-ul este Android 16 cu REDMAGIC OS 11, iar conectivitatea include, între altele, 5G, Wi‑Fi 7 și Bluetooth 6.0. Disponibilitate: deocamdată fără confirmare pentru piețele globale RedMagic nu confirmă, pentru moment, disponibilitatea seriei 11S Pro în afara Chinei. Publicația notează însă că o lansare globală „probabil” nu va întârzia, fără a oferi un calendar sau piețe concrete. [...]
Japonia a testat un motor ramjet care ar putea reduce zborurile transpacifice la două ore , un pas tehnic important spre aviația civilă hipersonică, dar cu o miză operațională majoră: gestionarea temperaturilor extreme și a stabilității aerodinamice la Mach 5, potrivit WinFuture . Ce s-a testat și cine este implicat Agenția spațială japoneză JAXA a realizat împreună cu Universitatea Waseda un test de ardere (combustie) pentru un motor de tip ramjet. Testul a avut loc în aprilie, la Kakuda Space Center , în prefectura Miyagi. Proiectul rulează din 2013 și urmărește dezvoltarea unui avion de pasageri capabil să zboare cu de cinci ori viteza sunetului. La Mach 5, viteza vizată este de aproximativ 5.400 km/h. De ce contează: impactul operațional al zborului la 25 km altitudine Ținta programului este reducerea timpului de zbor pe ruta Tokio–Los Angeles (circa 8.800 km) de la aproximativ 10 ore, cât durează în prezent un zbor direct, la aproximativ două ore. Aeronava ar urma să opereze la o altitudine de 25 km, adică de peste două ori mai sus decât avioanele de pasageri uzuale. Un avantaj operațional invocat pentru concept este posibilitatea de a decola și ateriza „complet orizontal”, pe piste obișnuite. Cum funcționează ramjet-ul și ce a arătat testul Potrivit ziarului japonez Mainichi, citat de publicație, inginerii au folosit la test un model de 2 metri, adică 1/50 din dimensiunea planificată a motorului final. Un ramjet comprimă aerul fără rotoare sau compresoare în mișcare: forma prizei de aer încetinește și comprimă fluxul la viteze foarte mari. În aerul puternic încălzit se injectează hidrogen, care se aprinde, iar gazele rezultate sunt evacuate prin duza din spate, generând tracțiune. Datele măsurate ar fi indicat că arderea și rezistența materialelor la temperatură au corespuns aproape complet așteptărilor echipei. Obstacolele: temperaturi de până la 1.000°C și stabilitate la Mach 5 Chiar și cu un test reușit, rămân bariere fizice semnificative. La Mach 5 apar unde de presiune puternice și curgeri de aer foarte complexe, care pot afecta stabilitatea aerodinamică. În plus, frecarea cu aerul poate încălzi exteriorul aeronavei până la 1.000°C, ceea ce impune materiale capabile să reziste pe termen lung la solicitări termice ridicate. Publicația notează și o direcție posibilă de dezvoltare: în combinație cu un motor-rachetă, conceptul ar putea permite atingerea altitudinii de 100 km (pragul spațiului), însă până la un zbor comercial mai este „mult timp”. Ce urmează și orizontul de timp Următorul pas planificat este un test de zbor real. Cercetătorii ar estima maturizarea tehnologiei pentru piață în anii 2040, conform informațiilor prezentate. [...]
SpaceX deschide pe 20 mai o nouă fază de testare operațională pentru Starship, cu o fereastră de lansare de 90 de minute , într-un zbor (Flight 12) care introduce pentru prima dată versiunea „V3” a vehiculului și o serie de modificări orientate spre reutilizare rapidă, potrivit space.com . Lansarea este programată să aibă loc de la baza Starbase din sudul Texasului, într-un interval care începe la 18:30 EDT (01:30, ora României, în noaptea de 20 spre 21 mai). Fereastra de lansare este de 90 de minute, ceea ce înseamnă că decolarea poate avea loc până la 20:00 EDT (03:00, ora României). Programul de lansare și opțiunile de urmărire SpaceX vizează 20 mai, după ce ținta inițială (19 mai) a fost amânată; compania nu a publicat motivul, iar publicația notează că ar putea fi vorba de testări finale și activități de închidere înainte de zbor. Pentru cei care vor să urmărească transmisia: SpaceX pornește transmisiunea cu aproximativ 45 de minute înainte de decolare (în jur de 17:45 EDT / 00:45 ora României), pe pagina misiunii „Flight 12 ” și pe contul companiei de pe X, inclusiv în aplicația X TV. NASASpaceflight anunță un webcast mai devreme, de la circa 15:30 EDT (22:30 ora României), cu camere din jurul facilității Starbase și comentariu în timpul activităților premergătoare lansării. Ce testează SpaceX în Flight 12 și de ce contează operațional Zborul este estimat să dureze „puțin peste o oră” și urmează, în linii mari, profilul misiunii anterioare (Flight 11), dar cu accent pe validarea în zbor a elementelor reproiectate din Starship V3. SpaceX descrie obiectivul principal ca fiind demonstrarea, „pentru prima dată în mediul de zbor”, a noilor componente și a reproiectărilor menite să permită „reutilizare completă și rapidă”. Printre elementele operaționale evidențiate: prima lansare Starship de pe „Pad 2” la Starbase, modernizat cu brațe de capturare mai scurte și mai rapide, pentru recuperări mai „line” în viitor; modificări la boosterul Super Heavy: eliminarea uneia dintre cele patru aripioare tip grilaj (grid fins) și mărirea celor trei rămase; un set de teste în timpul reintrării și al „aterizării” (în acest zbor, amerizare), inclusiv manevre experimentale pentru a solicita limitele structurale ale flapsurilor din spate și o manevră de „banking” (înclinare controlată) pentru a simula traiectorii viitoare. Profilul misiunii: fără capturare la rampă, cu amerizări planificate SpaceX nu intenționează să recupereze prin întoarcere la rampă și capturare nici boosterul Super Heavy, nici treapta superioară („Ship”) în Flight 12, tocmai pentru că este primul test de zbor al unui vehicul „semnificativ reproiectat”. Planul menționat: Super Heavy: amerizare în larg, în Golful Mexic, în apropierea Starbase. Ship: traiectorie suborbitală în jurul globului, cu amerizare în Oceanul Indian. În spațiu, Ship ar urma să desfășoare 22 de sateliți Starlink „dummy” (simulatori), mai mulți decât pe zborurile anterioare (opt sau 10). Doi dintre aceștia au camere, iar SpaceX spune că ultimele două unități vor scana scutul termic și vor transmite imagini pentru a testa metode de evaluare a „pregătirii” scutului pentru o eventuală revenire la Starbase în misiuni viitoare. Toți cei 22 de sateliți simulați vor arde în atmosferă. Dacă se amână din nou: zile de rezervă posibile Dacă lansarea nu are loc pe 20 mai, SpaceX ar putea încerca din nou pe 21 sau 22 mai, notează publicația, menționând că, în trecut, compania a rezervat cel puțin două zile de backup pentru lansările Starship. Pentru zilele de după 20 mai, ferestrele ar urma să rămână similare, dar SpaceX nu a confirmat oficial aceste ținte. [...]
HONOR folosește cazul Trump Mobile T1 pentru a pune sub semnul întrebării credibilitatea mesajelor „fabricat local” în zona smartphone-urilor, ironizând dispozitivul drept un „telefon de aur fabricat în China”, potrivit Android Headlines . Postarea companiei sugerează că „Trump Mobile T1” ar fi prezentat într-o cheie patriotică, dar ar avea, în realitate, o origine de producție asociată Chinei. Din perspectiva pieței, astfel de atacuri publice între branduri mizează pe un punct sensibil: lanțul de aprovizionare (de la componente la asamblare) și modul în care acesta este comunicat consumatorilor. Miza pentru industrie este că etichetele de tip „fabricat în” sau promisiunile de producție locală pot deveni rapid vulnerabile la verificări și contra-mesaje, mai ales într-un context în care majoritatea smartphone-urilor depind de producție și componente din Asia. În lipsa unor detalii tehnice complete în material despre structura exactă a producției pentru T1, rămâne neclar ce parte din dispozitiv (asamblare finală, componente, design) este vizată de ironia HONOR. [...]
