Știri
Știri din categoria Tehnologie
Samsung testează baterii uriașe de până la 18.000 mAh pentru viitoare dispozitive Galaxy, iar tehnologia ar putea marca un pas important pentru autonomia telefoanelor mobile. Potrivit informațiilor publicate de Mobilissimo, divizia Samsung SDI experimentează în prezent baterii Siliciu-Carbon (Si/C) cu capacități de 12.000 mAh și 18.000 mAh, tehnologie utilizată deja de câțiva producători chinezi, dar încă rar întâlnită în portofoliul marilor branduri globale.
Samsung SDI testează mai multe prototipuri pentru a evalua rezistența și eficiența acestora în utilizarea reală. Printre ele se află și o baterie experimentală de 20.000 mAh, însă aceasta nu a trecut testele interne: după aproximativ 960 de cicluri de încărcare și descărcare performanța a scăzut sub standardul dorit. Compania urmărește o durabilitate de cel puțin 1500 de cicluri, prag considerat necesar pentru utilizarea pe scară largă în smartphone-uri.
Modelul de 12.000 mAh, identificat drept SDI-DC12K-SiC-V2, folosește o structură dual-cell. Configurația include:
Împreună, acestea ar ajunge la o grosime totală țintă de aproximativ 9,3 mm. Estimările interne indică o autonomie foarte ridicată, bateria putând oferi între 20 și 25 de ore de screen-on time în condiții de utilizare cu conexiuni 4G și Wi-Fi active.
În paralel, Samsung testează și o baterie de 18.000 mAh, cu structură triple-cell (SDI-TC18K-SiC). Configurația actuală include trei celule:
| Celulă | Capacitate | Grosime |
|---|---|---|
| Celula 1 | 6699 mAh | 4,2 mm |
| Celula 2 | 6000 mAh | 3,9 mm |
| Celula 3 | 5257 mAh | 3,28 mm |
Grosimea finală estimată ar trebui să ajungă la 12,3 mm, însă prototipurile actuale măsoară aproximativ 12,8 mm. Diferența provine din straturile termice dintre celule, iar inginerii companiei lucrează la optimizarea acestora și la modul de suprapunere pentru a reduce dimensiunea totală.
Chiar dacă astfel de capacități par impresionante, este puțin probabil ca bateriile de 12.000 sau 18.000 mAh să ajungă direct într-un smartphone precum viitorul Galaxy S27 Ultra, așteptat în 2027. Mai realist ar fi ca telefonul să folosească o celulă Si/C individuală de aproximativ 6700–6800 mAh, ceea ce ar reprezenta totuși un salt major față de bateriile actuale din seria Galaxy S.
În schimb, variantele de capacitate foarte mare ar putea fi mai potrivite pentru tablete, dispozitive pliabile sau gadgeturi cu autonomie extinsă, unde spațiul intern permite integrarea unor baterii mai voluminoase.
Recomandate
Samsung ar putea renunța la camera telefoto 3x pe Galaxy S27 Ultra , o schimbare care ar simplifica sistemul de zoom și ar muta accentul pe îmbunătățirea camerei 5x, potrivit Android Authority , care citează informații atribuite tipsterului Ice Universe. Informația rămâne, deocamdată, un zvon neverificat. Ice Universe susține că există o „probabilitate de 100%” ca Samsung să elimine complet obiectivul telefoto 3x de pe Galaxy S27 Ultra. În material se amintește că această cameră a fost criticată în timp pentru senzorul relativ mic și utilitatea „inconsistentă”, ceea ce ar explica de ce o astfel de decizie ar putea fi mai ușor de acceptat de utilizatori decât în trecut. Ce s-ar schimba, concret, la camere Pe lângă dispariția teleobiectivului 3x, zvonul indică o revizie mai amplă a ansamblului foto, cu mai multe posibile upgrade-uri: un senzor ultrawide (ultra-larg) de generație nouă, care ar putea debuta mai întâi pe Samsung Galaxy Z Fold 8 și apoi să ajungă pe modelul Ultra; o cameră principală îmbunătățită; o cameră frontală „revizuită”; suport pentru diafragmă variabilă (posibilitate estimată de tipster la „80%”), adică un mecanism care ar permite camerei principale să se adapteze mai bine la condiții diferite de lumină; o diafragmă mai deschisă pentru teleobiectivul 5x (tot cu o probabilitate ridicată, potrivit aceleiași surse), ceea ce ar putea ajuta la fotografii mai bune în lumină slabă. De ce contează: zoom mai simplu, dar dependent de calitatea 5x Reacțiile inițiale de pe X, citate în articol, sugerează că eliminarea camerei 3x ar putea să nu genereze un val major de nemulțumiri. O parte dintre utilizatori descriu 3x drept „copilul din mijloc” al sistemului foto, iar alții consideră că scoaterea ei ar fi „demult necesară”. Miza practică ar fi ca Samsung să compenseze lipsa treptei 3x printr-un teleobiectiv 5x mai performant și printr-o experiență de zoom mai „coezivă”. Cu alte cuvinte, dacă 3x dispare, presiunea crește pe calitatea și consistența zoom-ului 5x (și pe tranzițiile dintre nivelurile de zoom). Ce știm sigur și ce rămâne incert Informațiile sunt prezentate ca scurgeri timpurii, iar Android Authority subliniază că, deși Ice Universe este un tipster cunoscut, astfel de detalii pot evolua sau se pot schimba complet până la lansare, care ar fi „aproape la un an distanță”. În acest stadiu, direcția indicată este a unui upgrade puternic orientat spre cameră, însă amploarea reală a schimbărilor rămâne neconfirmată. [...]
Samsung își calibrează următorul salt în memoria pentru AI : potrivit IT Home , Samsung Electronics a indicat în prezentarea rezultatelor pe T1 2026 că intenționează să livreze mostre (sample-uri) de memorie HBM4E în T2 2026 , un reper operațional important pentru calendarul de produse din zona memoriilor cu lățime mare de bandă folosite în acceleratoare pentru inteligență artificială. Informația apare în secțiunea dedicată diviziei de soluții pentru dispozitive (DS), unde reprezentantul businessului de memorii a oferit și câteva repere despre dinamica prețurilor: în primul trimestru, prețul mediu de vânzare (ASP – „average selling price”) la DRAM ar fi crescut cu peste 90%, iar la NAND creșterea ar fi fost aproape de 90%, conform declarațiilor din conferința cu analiștii. În același context, compania estimează că vânzările de memorii HBM din acest an vor crește de trei ori față de anul anterior. Totodată, Samsung anticipează că, începând din T3, HBM4 va ajunge să reprezinte peste jumătate din veniturile totale generate de HBM. Context: semnale și din alte linii de business Pe zona de producție pe bază de comandă (foundry), Samsung a menționat că în T1 a câștigat comenzi de la o companie mare din zona componentelor pentru comunicații optice, ceea ce ar pune bazele businessului de fotonică pe siliciu (SiPh – integrarea componentelor optice pe cip). Pentru a doua jumătate a anului, compania indică demararea creșterii capacității pentru produse mobile pe 2 nm (a doua generație), precum și extinderea capacităților pentru produse pe 4 nm, inclusiv pentru LPU (un tip de procesor orientat către sarcini de învățare/AI, în formularea folosită de companie). În SUA, proiectul din Taylor este prezentat cu un calendar în care fabrica 1 ar urma să intre în ramp-up al capacității în cursul acestui an, cu producție de volum indicată pentru 2027; pentru fabrica 2, planul este „în analiză”, potrivit aceleiași prezentări. Separat, Samsung Display ar urmări în a doua jumătate a anului creșterea veniturilor prin produse de vârf cu tehnologii diferențiate și prin producția de masă pentru OLED IT de generația 8.6. [...]
Motorola aduce mai repede decât Samsung și Google bateriile siliciu-carbon pe piața din SUA , mizând pe o combinație rară în zona pliabilelor: capacitate mai mare fără creșterea grosimii sau a greutății, potrivit Android Authority . Mutarea contează mai ales operațional, pentru că tehnologia intră în canale de vânzare de masă (retail și operatori), nu rămâne o opțiune de nișă. Motorola trece de la bateriile litiu-ion tradiționale la baterii siliciu-carbon (o chimie care permite densitate energetică mai mare în același volum) pe gama sa de pliabile „flagship” din 2026. Concret, Razr Ultra 2026 vine cu o baterie de 5.000 mAh, iar Razr Fold cu 6.000 mAh, ambele pe siliciu-carbon. Ce câștigă Motorola: mai multă baterie fără compromis la dimensiuni Publicația notează că Razr Ultra 2026 crește capacitatea la 5.000 mAh, cu 300 mAh peste Razr Ultra 2025 (care folosea litiu-ion), fără modificări de dimensiuni sau greutate. Telefonul rămâne, pliat, la 88,1 mm înălțime, 74 mm lățime și 15,7 mm grosime, iar greutatea este aceeași: 199 grame. Motorola își justifică schimbarea printr-un mesaj dintr-un comunicat, citat de Android Authority : Datorită tehnologiei revoluționare siliciu-carbon, utilizatorii beneficiază de o autonomie de durată fără un telefon mai gros, păstrând designul subțire și ușor de purtat în buzunar al familiei razr, fără compromisuri. Razr Fold: baterie mare și încărcare rapidă, într-un format sub 10 mm Pentru Razr Fold, Android Authority evidențiază o combinație și mai agresivă: baterie de 6.000 mAh într-un pliabil cu grosime de 9,89 mm. Greutatea ajunge la 243 grame, iar sursa precizează că nu doar bateria contribuie la acest total. Modelul suportă: încărcare pe fir la 80 W, încărcare wireless la 50 W, încărcare wireless inversă la 5 W (pentru alimentarea altor dispozitive). De ce contează pentru piața din SUA: distribuție largă, nu doar „telefon de import” Contextul subliniat de sursă este că marii jucători din SUA (Apple, Google și Samsung) au rămas la litiu-ion, invocând fiabilitatea, în timp ce beneficiile siliciu-carbon (capacitate mare în spațiu mic) sunt relevante mai ales pentru pliabile. Până acum, opțiunile cu astfel de baterii erau asociate mai degrabă cu modele precum cele de la OnePlus, dar Motorola încearcă să ducă tehnologia în mainstream. Razr Ultra 2026 urmează să fie vândut la Best Buy, Amazon și direct de Motorola, deblocat, cu debut pe 21 mai 2026, iar precomenzile se deschid cu o săptămână înainte, conform Android Authority. Pentru Razr Fold, sursa menționează disponibilitate la T-Mobile, Xfinity Mobile și Verizon „în lunile următoare”, un detaliu important într-o piață în care multe achiziții se fac prin oferte ale operatorilor. [...]
Google extinde la nivel global funcția „ Surse preferate ” din Search, ceea ce poate schimba distribuția traficului către publicații și site-uri printr-un control mai mare al utilizatorilor asupra surselor care apar mai des în „ Top Stories ”, potrivit 9to5Google . Instrumentul „Preferred Sources”, lansat în a doua jumătate a lui 2025, le permite utilizatorilor să aleagă publicațiile și site-urile pe care vor să le vadă mai frecvent în rezultatele de știri din Google Search, în special în zona de „Top Stories”. Ideea nu este eliminarea altor surse, ci creșterea vizibilității celor pe care utilizatorul le „marchează” ca preferate, astfel încât să nu depindă exclusiv de selecția algoritmului. Ce se schimbă acum: disponibilitate în toate limbile acceptate Inițial, funcția a fost limitată la anumite regiuni și limbi, apoi s-a extins global spre finalul lui 2025 pentru limba engleză. De acum, Google o face disponibilă „la nivel global, în toate limbile acceptate”, conform aceleiași surse. Setările pot fi accesate la adresa google.com/preferences/source , unde utilizatorii își pot gestiona lista de surse preferate. De ce contează pentru site-uri și publicații: efect direct asupra clicurilor Google susține că utilizatorii sunt „de două ori mai predispuși” să dea clic către un site după ce l-au marcat ca „Sursă preferată”. Compania mai spune că instrumentul a fost folosit deja pentru „peste 200.000 de site-uri unice”, de la bloguri locale de nișă până la redacții internaționale. În practică, extinderea globală poate însemna o redistribuire a atenției și a traficului în zona de știri din Search: publicațiile care reușesc să fie selectate explicit de utilizatori ar putea câștiga vizibilitate recurentă, în timp ce competiția pentru „Top Stories” nu mai depinde doar de semnalele algoritmice. [...]
OnePlus crește prețul tabletei de vârf în India și lasă neclară extinderea globală , într-un moment în care strategia internațională a companiei este „în evaluare”, potrivit 9to5Google . OnePlus Pad 4 a apărut deja în magazinul online din India, însă planurile de lansare în alte piețe rămân vagi. Tableta este listată pe site-ul OnePlus din India, unde compania o poziționează ca upgrade pentru gama sa high-end. Principalul salt este trecerea la Snapdragon 8 Elite Gen 5, descris drept cel mai rapid cip Qualcomm. Preț mai mare și configurații ajustate În India, OnePlus Pad 4 costă 59.999 rupii, în creștere de la 49.999 rupii pentru OnePlus Pad 3. Publicația notează și o schimbare de strategie la nivel de memorie: OnePlus renunță la varianta cu 16 GB RAM și coboară configurația de bază de la 12 GB la 8 GB. Opțiunile de configurare menționate sunt: 8 GB RAM și 256 GB stocare; 12 GB RAM și 512 GB stocare. Upgrade-uri hardware, în ciuda unei „tăieri” la RAM Dincolo de procesor, OnePlus Pad 4 primește o baterie mai mare, de 13.380 mAh, față de 12.140 mAh la generația anterioară. Ecranul de 13,2 inci are rame ușor mai înguste și este „puțin mai luminos”, conform sursei. Rămân disponibile accesoriile din ecosistem: suport pentru OnePlus Stylo; husă-tastatură care se conectează prin pini. Deși bateria crește, tableta este indicată ca fiind marginal mai subțire: 5,94 mm, față de 5,97 mm la OnePlus Pad 3. Modelul vine în culorile „Dune Glow” și „Sage Mist”. Lansare globală incertă, pe fondul reorganizării OnePlus 9to5Google subliniază că, deocamdată, OnePlus Pad 4 este listată doar în India, fără informații despre o lansare globală. În SUA, OnePlus Pad 3 se vinde la 700 de dolari (aprox. 3.200 lei), însă nu există un anunț dacă noul model va ajunge pe piața americană. Contextul contează: compania a redus personal și a spus oficial că își „evaluează” viitorul în Europa, ceea ce pune sub semnul întrebării cât de larg va fi distribuit noul produs. Pentru consumatori și parteneri de retail, mesajul implicit este că OnePlus își poate restrânge prezența în anumite piețe, chiar dacă își continuă ciclul de lansări în Asia. [...]
Recrutarea lui Charles Lieber de către un institut finanțat de statul chinez arată cum China poate accelera dezvoltarea unor tehnologii cu potențial militar folosind infrastructură și bugete greu de egalat în SUA , potrivit HotNews , care citează o investigație Reuters. Charles Lieber, 67 de ani, este un nume de referință în domeniul interfețelor creier–calculator (tehnologii care conectează activitatea neuronală la sisteme electronice). Acestea au aplicații medicale – de la potențial în tratarea sclerozei laterale amiotrofice (SLA) la recuperarea mobilității la pacienți paralizați – dar sunt urmărite și pentru utilizări militare. Departamentul american al apărării a avertizat că cercetători ai Armatei Populare de Eliberare au analizat astfel de interfețe ca metodă de a crea „supersoldați”, prin creșterea agilității mentale și a conștientizării situaționale. Un laborator reconstruit în Shenzhen, cu acces la infrastructură indisponibilă la Harvard La trei ani după condamnarea sa în SUA, Lieber coordonează în prezent i-BRAIN (Institutul pentru Cercetarea Creierului, Interfețe Avansate și Neurotehnologii), finanțat de statul chinez, parte din Academia Medicală de Cercetare și Medicină Translațională din Shenzhen (SMART), arată Reuters. Potrivit aceleiași surse, laboratorul are acces la echipamente dedicate de nanofabricație și la infrastructură pentru cercetarea pe primate – resurse care nu îi erau disponibile la Harvard. Într-o conferință a guvernului din Shenzhen, în decembrie, Lieber a descris mutarea în China și obiectivul său profesional: „Personal, obiectivul meu este să fac din Shenzhen un lider mondial.” Reuters notează că i-BRAIN a publicat pe 1 mai 2025 o postare potrivit căreia SMART l-a numit pe Lieber cercetător, iar în aceeași zi institutul a anunțat și numirea lui ca director fondator, informație care nu a fost relatată la momentul respectiv. De ce contează: combinația dintre tehnologie duală și „fuziunea civilo-militară” Analiști citați de Reuters consideră că refacerea laboratorului lui Lieber în China, după o condamnare federală în SUA, indică faptul că mecanismele americane de protecție pentru tehnologiile cu potențial militar nu țin pasul cu eforturile Beijingului de a le obține. Îngrijorarea este amplificată de strategia Chinei de „fuziune civilo-militară”, prin care resursele științifice civile sunt partajate cu armata. Glenn Gerstell, consilier la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale și fost consilier juridic general al Agenției Naționale de Securitate a SUA, a spus pentru Reuters: „China a transformat împotriva noastră propria noastră deschidere și propriile noastre eforturi de inovare.” Resursele din Shenzhen: litografie ASML și cercetare pe primate Potrivit Reuters, i-BRAIN a instalat în februarie un sistem de litografie ultravioletă produs de ASML, companie olandeză care produce echipamente folosite la fabricarea cipurilor avansate. ASML a declarat pentru Reuters că nu comentează public despre clienții săi. Tot în Shenzhen, Lieber are acces la Brain Science Infrastructure (BSI) Shenzhen, descrisă ca o facilitate cu 2.000 de cuști pentru primate și spații dedicate activității i-BRAIN. Reuters precizează că mulți cercetători consideră studiile pe primate o etapă necesară înaintea testelor pe oameni pentru interfețele cerebrale invazive și că nu există indicii că Lieber ar fi desfășurat astfel de cercetări la Harvard, care și-a închis centrul de cercetare pe primate în 2015. John Donoghue, profesor la Universitatea Brown și creatorul sistemului BrainGate, a explicat pentru Reuters că studiile pe primate sunt „absolut esențiale”, dar întâmpină obstacole de reglementare și finanțare în SUA, ceea ce face oferta de sprijin din China „extrem de atractivă”. Context juridic: condamnare în SUA și revenire rapidă în China Lieber a fost găsit vinovat și condamnat în decembrie 2021 pentru declarații false către anchetatori federali privind legături cu un program chinez de recrutare a talentelor, precum și pentru infracțiuni fiscale legate de plăți primite de la o universitate chineză. A executat două zile de închisoare și șase luni de arest la domiciliu, a fost amendat cu 50.000 de dolari (aprox. 230.000 lei) și obligat să plătească 33.600 de dolari (aprox. 155.000 lei) despăgubiri către Serviciul Fiscal Intern al SUA. Reuters mai arată că, în 2024, în timp ce era încă sub supraveghere judiciară, Lieber a primit aprobarea instanței pentru cel puțin trei călătorii în China, inclusiv una pentru „relaționare profesională”, potrivit documentelor instanței. Un ecosistem finanțat cu miliarde și recrutare de cercetători SMART are pentru 2026 un buget finanțat integral de guvernul din Shenzhen, în creștere cu aproape 18%, până la aproximativ 153 de milioane de dolari (aprox. 705 milioane lei), potrivit Reuters, care notează că documentele bugetare nu indică ce parte revine i-BRAIN. În același hub, funcționează și Shenzhen Bay Laboratory, entitate juridică separată, dar strâns legată operațional, lansată în 2019 cu un buget pe cinci ani de aproximativ 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) din partea guvernului din Shenzhen. Reuters menționează și un campus dedicat de 750.000 de metri pătrați, aflat în construcție, cu un cost estimat de 1,25 miliarde de dolari (aprox. 5,75 miliarde lei). În plus, Reuters relatează că Jung Min Lee, coautor al unor lucrări de nanofabricație cu Lieber la Harvard, s-a alăturat i-BRAIN ca profesor asociat de cercetare. Ce urmează Materialul Reuters, preluat de HotNews, sugerează că miza nu este doar cariera unui cercetător, ci capacitatea Chinei de a concentra rapid finanțare, infrastructură și talent în jurul unor tehnologii „dual-use” (cu utilizări civile și militare). În lipsa unor detalii publice despre proiectele concrete ale i-BRAIN și despre eventuale aplicații militare, rămâne de urmărit dacă și cum vor reacționa autoritățile americane și europene la transferul de expertiză și la accesul la echipamente avansate în astfel de ecosisteme finanțate de stat. [...]
