Știri
Știri din categoria Tehnologie
NVIDIA mizează pe reducerea consumului și dublarea performanței la inferență pentru a coborî costul operațional al aplicațiilor de „edge AI” (rulare locală, pe dispozitiv), odată cu lansarea Jetson Orin Nano 2, potrivit NVIDIA News. Noul modul este poziționat ca platformă de intrare pentru roboți, drone de livrare/inspecție și sisteme de viziune artificială, într-un moment în care modelele de inteligență artificială devin mai mici și mai eficiente, făcând posibilă autonomia direct pe echipamente cu resurse limitate.
Jetson Orin Nano 2 este anunțat cu 78 trilioane de operațiuni pe secundă (TOPS) pentru calcul AI, 8 GB memorie și un procesor Arm cu 8 nuclee. NVIDIA susține că noua generație oferă de două ori performanța la inferență față de predecesor, în același format fizic, prin îmbunătățiri la nucleele Tensor și lățime de bandă mai mare a memoriei.
Un element cu impact direct în utilizarea comercială este eficiența energetică. În modul de 15 wați, Jetson Orin Nano 2 ar consuma cu 40% mai puțină energie pentru a livra aceeași performanță ca generația anterioară, conform sursei. Pentru companiile care operează flote de drone sau roboți (unde autonomia și disiparea termică sunt constrângeri), reducerea consumului poate însemna timpi de funcționare mai mari și cerințe mai mici de răcire, cu efect asupra costurilor și fiabilității.
NVIDIA își leagă noul modul de „stack”-ul său software deschis pentru robotică și de „NVIDIA Jetson agent skills” (set de capabilități software pentru agenți AI), disponibil la jetson-ai-lab.com. Compania spune că Jetson Orin Nano 2 poate rula modele mari de limbaj și modele „vision-language” (care combină text și imagine) optimizate pentru inferență pe dispozitive cu memorie limitată, inclusiv:
NVIDIA afirmă că peste 3 milioane de dezvoltatori folosesc deja platforma sa de robotică, iar printre primii care „adoptă și explorează” Jetson Orin Nano 2 sunt Cognex, Doosan Bobcat și Matic. În zona de livrări cu drone, Wing (subsidiară Alphabet) folosește Jetson Orin Nano Super și intenționează să evalueze Jetson Orin Nano 2 pentru percepție și raționament în timp real, cu accent pe eficiență energetică.
În paralel, o listă extinsă de parteneri lucrează la plăci „carrier” (plăci de bază pentru integrarea modulului), sisteme hardware și soluții de referință, cu obiectivul declarat de a scurta timpul de lansare pe piață. Exemple de pagini dedicate suportului pentru Jetson Orin Nano 2 includ:
Modulul NVIDIA Jetson Orin Nano 2 și kitul de dezvoltare sunt așteptate în prima jumătate a anului 2027, potrivit companiei.
Recomandate
SpaceXAI își extinde infrastructura pentru Grok cu platforma NVIDIA Vera Rubin și introduce procesoarele Vera pentru a crește eficiența „ agentic AI ” , într-o mișcare care țintește direct utilizarea mai bună a GPU-urilor și reducerea costului de calcul la scară foarte mare, potrivit NVIDIA News . În esență, SpaceXAI va folosi procesoarele NVIDIA Vera pentru sarcinile „CPU-intensive” din jurul inferenței (rularea modelului), astfel încât agenții AI să poată orchestra unelte, executa cod, procesa date și rula simulări mai rapid între apelurile către model. NVIDIA susține că această abordare ajută la menținerea GPU-urilor „hrănite” cu lucru și utilizate la capacitate ridicată, ceea ce se traduce în mai multă muncă utilă per watt. De ce contează: eficiență și scalare spre „gigawați” de capacitate Publicația indică faptul că SpaceXAI își scalează infrastructura AI „spre gigawați de capacitate de calcul”, iar în acest context eficiența energetică și utilizarea resurselor devin criterii operaționale-cheie. Platforma NVIDIA Vera Rubin este prezentată ca o arhitectură integrată (calcul accelerat, interconectare, rețelistică și software) gândită să optimizeze „fabrica AI” ca întreg și să reducă „costul per token” (costul de generare a unităților de text produse de model). Ce aduce NVIDIA Vera: CPU „pentru agenți” și cifrele invocate de NVIDIA NVIDIA descrie Vera drept „primul CPU construit pentru agenți AI”, orientat către munca din jurul inferenței, nu către GPU-urile care fac calculele principale ale modelului. Conform datelor din material, Vera include: 88 de nuclee „Olympus” proiectate de NVIDIA; tehnologie NVIDIA Spatial Multithreading; memorie LPDDR5X cu lățime mare de bandă, până la 1,2 TB/s; până la 1,8 ori finalizare mai rapidă a sarcinilor față de procesoare x86, pe încărcări precum agentic AI, învățare prin recompensă (reinforcement learning) și procesare de date. Pentru context, „agentic AI” se referă la sisteme care nu doar răspund, ci execută pași și acțiuni (de exemplu, rulează cod, folosesc instrumente și coordonează sarcini) pentru a atinge un obiectiv. Extinderea dincolo de centrele de date: planul pentru „Starmind” în orbită Dincolo de infrastructura terestră, SpaceXAI afirmă că vrea să ducă aceeași fundație de calcul accelerat și în spațiu. Materialul menționează că primul satelit AI „Starmind” ar urma să se bazeze pe un sistem optimizat NVIDIA Vera Rubin NVL72, adaptat pentru constrângerile specifice mediului orbital (energie, răcire, bandă, fiabilitate și integrare fizică). În comunicat sunt incluse declarații ale lui Ian Buck (vicepreședinte NVIDIA) și Mike Nicolls (președinte SpaceXAI), care leagă explicit adoptarea Vera de nevoia de performanță în timp real pentru agenți AI și de utilizarea mai eficientă a GPU-urilor. Linkuri menționate în sursă, pentru detalii tehnice: NVIDIA Vera CPUs: pagina produsului NVIDIA Vera Rubin: prezentare platformă [...]
Garmin ridică prețul de intrare în gama fēnix la 999,99 dolari (aprox. 4.600 lei) , odată cu lansarea fēnix 9 și fēnix 9 Pro , două ceasuri GPS multisport care aduc upgrade-uri de performanță și conectivitate, inclusiv LTE și satelit pe modelele Pro. Detaliile sunt prezentate de Garmin , într-un comunicat publicat pe 25 august 2026. Noua generație mizează pe două direcții cu impact direct în utilizare: instrumente mai avansate pentru antrenament (inclusiv metrici de „stamina”, adică indicatori ai rezistenței) și funcții de conectivitate fără telefon pe fēnix 9 Pro, prin LTE și satelit, pentru mesaje și apeluri de urgență (SOS). Ce aduce fēnix 9: ecran mai luminos, hărți mai rapide și memorie dublă pentru hărți Garmin poziționează fēnix 9 ca modelul orientat spre antrenament și explorare, cu un ecran AMOLED „de două ori mai luminos” decât la generația anterioară, lentilă din safir rezistentă la zgârieturi, butoane etanșe și certificare pentru scufundări până la 40 de metri. Pe partea de navigație, compania spune că fēnix 9 are cu 50% mai mult RAM decât fēnix 8 și un motor de hărți actualizat, ceea ce ar face deplasarea pe hartă cu până la 30% mai rapidă. Ceasul include 64 GB memorie, suficient — potrivit Garmin — pentru a descărca de două ori mai multe hărți față de fēnix 8 și pentru a stoca până la 7.000 de melodii. O noutate software este Garmin Epic, o funcție gratuită care grupează mai multe activități într-o singură „poveste” partajabilă în Garmin Connect, inclusiv cu fotografii și date de sănătate și performanță pe intervale de zile, săptămâni sau luni. fēnix 9 va fi disponibil în trei dimensiuni: 43 mm, 47 mm și 51 mm. Ce aduce fēnix 9 Pro: carcasă din titan și conectivitate fără telefon (LTE + satelit) fēnix 9 Pro adaugă, pe lângă funcțiile modelului de bază, un design nou și opțiuni de conectivitate „phone-free” (fără telefon). Garmin spune că este primul fēnix cu carcasă din titan, realizată printr-o tehnologie de „nano-molding” (îmbinare metal–plastic la nivel molecular), pentru a reduce grosimea și a păstra greutatea scăzută. La ecran, modelele Pro ajung la o luminozitate de până la 3.000 niți, iar varianta de 51 mm include primul ecran AMOLED de 1,5 inci din gama Garmin, cu o suprafață cu 15% mai mare decât la fēnix 8, fără creșterea dimensiunii carcasei. Pe conectivitate, Garmin introduce pe anumite modele Pro suport inReach (satelit) și LTE, pentru apeluri, mesaje și SOS, cu acces la centrul Garmin Response (asistență 24/7). Compania precizează că este necesar un abonament activ, iar acoperirea LTE nu este disponibilă în toate regiunile; de asemenea, conexiunea prin satelit și funcția SOS au limitări față de alte dispozitive inReach, ceea ce poate face unele funcții indisponibile în anumite situații. În plus, prin LTE și satelit apar funcții precum: notificări LiveTrack în aplicația Garmin Messenger, pentru a anunța persoanele apropiate când utilizatorul începe o activitate; Garmin Locate, pentru vizualizarea locației utilizatorului în Garmin Messenger; prognoze meteo pentru o locație, livrate pe ceas prin satelit (și prin LTE). Garmin mai menționează că, pentru prima dată, conectivitatea inReach este disponibilă pe toate dimensiunile fēnix 9 Pro: 43 mm, 47 mm și 51 mm. Prețuri și autonomie: de la 999,99 dolari, până la 57 de zile pe modelele solare Potrivit companiei, fēnix 9 pornește de la 999,99 dolari (aprox. 4.600 lei) și ajunge la până la 29 de zile autonomie în modul smartwatch pe varianta cea mai mare. fēnix 9 Pro pornește de la 1.099,99 dolari (aprox. 5.100 lei) și ajunge la până la 31 de zile în modul smartwatch pe varianta cea mai mare cu ecran AMOLED, iar modelele cu încărcare solară pot urca până la 57 de zile (în condițiile descrise de Garmin: purtare toată ziua și 3 ore/zi afară la 50.000 lux). Produsele sunt „disponibile acum”, conform comunicatului. Pentru detalii despre modele, Garmin indică paginile dedicate: fēnix 9 și fēnix 9 Pro . [...]
OpenAI mută administrarea ChatGPT Work și Codex în conversație , printr-un „Admin plugin” care le permite administratorilor să analizeze datele din workspace, să modifice setări și să aprobe cereri fără să comute între console și rapoarte, potrivit OpenAI . Miza operațională este reducerea timpului și a variației în execuția sarcinilor de administrare, într-un context în care gestionarea unui workspace în creștere devine mai greoaie și mai greu de standardizat. Pluginul este disponibil pentru ChatGPT Work și Codex și promite un flux „dintr-o singură conversație”: administratorul pune o întrebare, explorează detaliile, face o schimbare autorizată și confirmă rezultatul, fără „prompturi” complicate (instrucțiuni lungi) și fără schimbarea instrumentelor. Ce poate face concret un administrator OpenAI enumeră câteva utilizări tipice, care acoperă atât monitorizarea, cât și acțiuni cu impact direct asupra accesului și costurilor: Înțelegerea adopției și a utilizării : revizuirea activității și a consumului de credite în ChatGPT Work și Codex, identificarea zonelor unde e nevoie de sprijin suplimentar și a momentelor când membri sau grupuri se apropie de limite. Administrarea membrilor și a grupurilor : adăugare/eliminare membri, actualizare grupuri și operațiuni de onboarding/offboarding. Administrarea accesului și a permisiunilor : verificarea permisiunilor efective, diagnosticarea problemelor de acces și controlul accesului la funcții sau modele în funcție de rol/grup. Limite de utilizare și cereri de cheltuieli : ajustarea limitelor pentru membri, grupuri și workspace-uri, evaluarea cererilor în raport cu utilizarea curentă și aprobarea sau respingerea lor „cu context”. Automatizări fără inginerie dedicată și integrare în fluxurile existente Un element central este automatizarea verificărilor recurente și a cererilor cu volum mare „fără inginerie personalizată”, ceea ce, în viziunea OpenAI, ar reduce monitorizarea manuală și ar aplica politicile mai consecvent. Ca exemple, pluginul poate direcționa cererile de utilizare în așteptare către Slack sau Microsoft Teams, unde persoane autorizate pot aproba sau respinge direct din instrumentele folosite deja. De asemenea, poate monitoriza cererile de acces la funcții și acorda automat acces când sunt îndeplinite criterii predefinite, trimițând excepțiile la revizuire. OpenAI precizează că administratorii rămân „în control” și că fiecare flux confirmă aplicarea schimbărilor. Controlul accesului: rulează în limitele rolurilor existente Din perspectiva guvernanței interne, OpenAI susține că pluginul nu extinde drepturile : funcționează în cadrul rolului și permisiunilor fiecărui utilizator. În spatele fiecărei solicitări, pluginul ar „traduce” instrucțiunile administratorului în acțiuni de tip citire/scriere acceptate și ar returna un rezultat structurat, păstrând politicile workspace-ului și cerințele de aprobare. Pentru fiecare schimbare, administratorii pot vedea ce au cerut, dacă acțiunea s-a finalizat și ce s-a modificat, iar acțiunile cu impact mai larg pot fi revizuite înainte de aplicare. Cum spune OpenAI că îl folosește intern OpenAI oferă și un exemplu intern, în care pluginul ar schimba „primul pas” al administrării pentru echipa IT: întrebări directe pentru a explora datele și a genera rapoarte, urmate de acțiuni suportate (de la verificarea permisiunilor până la modificarea limitelor de utilizare sau revizuirea cererilor de cheltuieli). „Valoarea este mult dincolo de raportare mai rapidă. Admin plugin conectează întrebarea cu următoarea acțiune suportată (...) oferă administratorilor o cale mai rapidă de a înțelege ce se întâmplă și de a acționa, păstrând aceleași permisiuni și controale pe care le folosim deja.” În același context, compania afirmă că, în Slack, un agent ChatGPT Work gestionează cereri IT ale angajaților și că, la momentul redactării, fluxurile implementate au rezolvat aproximativ ~45% din volumul de tichete. Totodată, OpenAI susține că dashboard-urile de „sănătate operațională” construite pe baza datelor din tichete au contribuit la eliminarea backlog-ului și la trecerea de la reacție la planificare, chiar dacă volumul de suport „aproape s-a dublat”. Instalare: activare în setările workspace-ului și instalare din director Pentru utilizare, OpenAI indică pași simpli: activarea pluginului în setările workspace-ului ChatGPT, apoi instalarea din directorul de pluginuri în ChatGPT Work (web sau aplicația desktop). După instalare, administratorii ar putea gestiona sarcinile curente „mai rapid și mai consecvent”, în același spațiu de lucru în care rulează conversațiile și fluxurile operaționale. [...]
Google a pus la vânzare Pixel 11 și Pixel Watch 5 , cu prețuri de la 399 dolari (aprox. 1.800 lei) la 1.899 dolari (aprox. 8.500 lei) , ceea ce ridică ștacheta de intrare în noua generație de dispozitive „Made by Google” și repoziționează oferta companiei în zona premium, potrivit Google . Seria Pixel 11 include patru modele: Pixel 11 , Pixel 11 Pro, Pixel 11 Pro XL și Pixel 11 Pro Fold , cu prețuri de pornire de 899 dolari (aprox. 4.000 lei), 1.099 dolari (aprox. 5.000 lei), 1.299 dolari (aprox. 5.900 lei) și 1.899 dolari (aprox. 8.500 lei). Compania spune că telefoanele vin cu „îmbunătățiri semnificative” ale camerei, durabilitate mai bună și o serie de funcții noi , inclusiv capabilități de „Gemini Intelligence” (funcții de inteligență artificială integrate). Ce aduce nou Pixel Watch 5 și cât costă Pixel Watch 5 pornește de la 399 dolari (aprox. 1.800 lei) pentru varianta de 41 mm și 429 dolari (aprox. 1.900 lei) pentru 45 mm. Și acest model este „conceput pentru Gemini Intelligence”, iar Google indică drept principale noutăți: informații avansate pentru sănătate și fitness; urmărire mai precisă a traseului prin GPS ; funcții „Health Guardian” descrise ca fiind de tip „breakthrough”, inclusiv detecție de urgență legată de respirație . Disponibilitate și canal de vânzare Dispozitivele sunt disponibile „acum”, iar compania direcționează cumpărătorii către Google Store și către parteneri de retail. Google le leagă de hardware-ul prezentat la evenimentul Made by Google și de valul de hardware nou anunțat în 2026, fără să detalieze în acest material lista completă a partenerilor sau disponibilitatea pe piețe. [...]
Septembrie 2026 se anunță luna cu cea mai mare presiune pe lanțurile de aprovizionare și pe bugetele de marketing din zona premium , după ce un calendar „neoficial” indică lansări succesive de flagship-uri cu ecran plat de la șase branduri majore, cu Apple posibil în deschidere, potrivit CNMO . Informațiile sunt atribuite unui blogger chinez (@旺仔百事通) și descriu o aglomerare de lansări care ar concentra competiția într-un interval scurt. Apple ar putea seta ritmul, cu o strategie pe etape Conform informațiilor din material, Apple ar urma să țină evenimentul de toamnă pe 9 septembrie (ora Beijing), iar compania ar putea schimba tiparul de lansare: în septembrie ar veni doar iPhone 18 Pro , iPhone 18 Pro Max și primul iPhone pliabil, iPhone Ultra (posibil numit iPhone Fold), în timp ce iPhone 18 „standard” ar fi amânat pentru primăvara lui 2027. Pe partea tehnică, iPhone 18 Pro ar urma să primească A20 Pro pe proces de 2 nm și o tehnologie de ambalare „wafer-level” pentru module multi-cip (împachetare la nivel de plachetă). Tot ca noutăți sunt menționate o cameră principală cu diafragmă variabilă și un modem Apple C2, cu posibilitatea de a debloca accesul la 5G prin satelit (formulare prezentată ca așteptare/posibilitate). Pentru pliabil, sursa indică un format „carte” cu pliere spre interior, cu ecran interior de circa 7,8 inci și ecran exterior de 5,5 inci, plus un preț de pornire estimat între 2.000 și 2.500 de dolari (aprox. 9.200–11.500 lei). Android: val de lansări și accent pe 2 nm și camere de 200 MP Calendarul prezentat de CNMO plasează în aceeași lună și lansări/actualizări majore la mai multe branduri Android, cu două teme recurente: trecerea la procesoare pe 2 nm și specificații foto agresive (inclusiv senzori de 200 MP). vivo X500: video ca diferențiator vivo ar lansa în septembrie seria X500 (X500, X500 Pro, X500 Pro Max), după ce un manager de produs al companiei ar fi confirmat public luna lansării pe 24 august. Pro-urile ar urma să debuteze cu o cameră principală „Zeiss” personalizată împreună cu Sony și un interval dinamic de 17EV, iar pe video sunt menționate 4K la 240 fps (slow-motion) și 4K la 120 fps HDR, plus stabilizare de tip „gimbal” (OIS cu 3 grade). OPPO Find X10: „dublu 200 MP” și ecran 2K OPPO Find X10 ar fi programat pentru mijlocul sau finalul lui septembrie. Varianta Ultra este descrisă cu cameră principală de 200 MP și teleobiectiv de 200 MP, plus suport pentru LOFIC (o tehnologie asociată cu îmbunătățirea intervalului dinamic). La ecran, sursa indică un panou 2K cu margini foarte înguste și suport BT.2020 (gamut de culoare foarte larg). Huawei: două evenimente în septembrie și Mate 90 spre final de lună Huawei ar urma să aibă două evenimente: pe 7 septembrie ar lansa un telefon pliabil „tri-fold” Mate XT 2 și HarmonyOS 7, iar seria Mate 90 ar putea veni pe 23 septembrie. Pentru Mate 90, CNMO menționează un nou cip Kirin 9050 (descris ca primul bazat pe „韬定律”), HarmonyOS 7.0, design cu ecran OLED plat și, pentru modelul de top, un ecran OLED „dublu strat”. La capitolul foto apar o cameră principală de 200 MP și „dublu periscop” (două teleobiective periscop), iar bateria este indicată ca fiind peste 7.000 mAh. Xiaomi și Honor: final de lună, cu Snapdragon pe 2 nm Xiaomi 18 Pro ar urma să fie lansat spre finalul lui septembrie, într-o lună pe care CEO-ul Lei Jun ar fi numit-o „luna mare a tehnologiei”. Seria este asociată cu debutul global al unei platforme Snapdragon „Gen 6 ” (a șasea generație) pe 2 nm (TSMC). Honor Magic9 ar fi programat pe 28 septembrie și ar fi, la rândul său, printre primele flagship-uri Android cu Snapdragon pe 2 nm. Sursa mai menționează o colaborare de calibrare a imaginii cu ARRI, cu elemente precum LogC și LUT-uri (tabele de conversie a culorilor folosite în fluxuri video profesionale), iar pentru Pro Max este indicată posibilitatea unei configurații „dublu 200 MP”. De ce contează: o „fereastră” de competiție care comprimă cererea și oferta Dacă acest calendar se confirmă, septembrie devine o perioadă în care brandurile își vor suprapune lansările în segmentul premium, ceea ce poate însemna: competiție mai dură pentru atenția consumatorilor și pentru bugete de upgrade într-un interval scurt; presiune pe disponibilitatea componentelor de vârf (în special platforme pe 2 nm și module foto de top); diferențiere mai mult prin cameră și video, nu doar prin procesor. Informațiile rămân, însă, la nivel de „program” și „specificații” vehiculate din surse neoficiale, cu câteva repere punctuale prezentate ca fiind confirmate (de exemplu, luna lansării vivo X500, conform materialului). [...]
SpaceX pariază pe o investiție de 100 de miliarde de dolari (aprox. 450 mld. lei) într-un nou complex spațial în Louisiana , proiect care ar urma să genereze mii de locuri de muncă și să redeseneze economia locală pe termen lung, potrivit CNMO . Compania a anunțat împreună cu guvernatorul statului Louisiana, Jeff Landry, că va construi în Vermilion Parish o nouă facilitate de lansare și producție, denumită „Starbase Louisiana”. Proiectul este prezentat de Elon Musk drept „cel mai mare” centru de lansare de pe Pământ. Conform informațiilor din material, investiția este de 100 de miliarde de dolari, iar lucrările ar urma să înceapă în 2027, cu un obiectiv de „prim zbor” în 2029. Ce include „Starbase Louisiana” și ce capacitate țintește SpaceX Noul centru ar urma să devină cel mai mare hub de lansare al SpaceX, cu o infrastructură gândită pentru frecvențe foarte ridicate. Planul menționat în articol include: cinci complexe de lansare; 10 rampe pentru Starship ; o țintă operațională pentru 2030 de peste 30 de lansări Starship pe zi, echivalentul a peste 10.000 de lansări pe an, în estimarea atribuită lui Musk. Un „port spațial” autonom: producție de combustibil, energie și logistică Dincolo de rampele de lansare, proiectul este descris ca un spațiu cu autonomie ridicată, proiectat ca un „port spațial” independent. În perimetru ar urma să existe: facilități dedicate pentru producția de propulsant și depozite de combustibil; un sistem propriu de generare a energiei; transport maritim în ape adânci; facilități pentru manipularea vehiculelor Starship; posibil, un aeroport dedicat. Impact economic local: peste 3.000 de locuri de muncă directe estimate Miza economică pentru Louisiana este semnificativă. Potrivit unei evaluări citate de publicație din partea Louisiana Economic Development, proiectul ar urma să creeze în următorii 10 ani peste 3.000 de locuri de muncă directe. În plus, construcția și operarea ar urma să susțină indirect „mii” de joburi suplimentare și dezvoltarea lanțurilor locale de furnizori. Presiune de mediu și condiționări operaționale Materialul notează și riscurile de mediu ale unui astfel de proiect. SpaceX ar fi început colaborarea cu agențiile statului responsabile de fauna sălbatică și zona de coastă și ar fi promis implicare în planul general de management al coastei, inclusiv măsuri precum diguri de protecție, refacerea zonelor umede și protecția faunei. În lipsa altor detalii în sursă, rămâne neclar ce aprobări și condiții de mediu vor fi necesare și cum ar putea influența calendarul anunțat pentru 2027–2029. [...]
