Știri
Știri din categoria Tehnologie
Elon Musk și Jeff Bezos susțin centre de date în spațiu pentru a alimenta AI, însă ideea este contestată ca fiind prea scumpă și dificilă tehnic, potrivit Antena 3 CNN, care citează Business Insider.
Subiectul a câștigat tracțiune în industria tehnologiei pe fondul discuțiilor despre extinderea rapidă a inteligenței artificiale și despre limitările infrastructurii terestre, de la disponibilitatea terenurilor până la accesul la energie electrică. În acest context, Antena 3 CNN notează că lideri precum Elon Musk (SpaceX), Jeff Bezos (Amazon) și Sundar Pichai (Google) prezintă varianta „centrelor de date din spațiu” ca o soluție pentru a susține creșterea capacităților de calcul necesare AI.
Musk a argumentat public că problema energiei devine un blocaj pentru dezvoltarea AI.
„Cererea globală de energie electrică pentru inteligența artificială pur și simplu nu poate fi satisfăcută cu soluții terestre, nici măcar pe termen scurt, fără a impune dificultăți comunităților și mediului”, a scris Musk într-o postare din februarie pe site-ul SpaceX.
Susținătorii ideii invocă faptul că, în spațiu, energia solară ar fi disponibilă fără costuri directe, iar „spațiul” ca suprafață nu ar presupune achiziții de teren, resursele fiind considerate practic nelimitate. În plus, publicația amintește o analiză a McKinsey and Company, potrivit căreia economia spațială ar putea ajunge la o oportunitate de 1,8 trilioane de dolari până în 2035.
Criticile vizează însă tocmai fezabilitatea: complexitatea tehnică și costurile reale ale lansării, operării și mentenanței unor astfel de infrastructuri. Antena 3 CNN îl menționează pe Sam Altman, directorul general al OpenAI, care a catalogat ideea drept „ridicolă”.
În aceeași notă, Kathleen Curlee, analist de cercetare în economia spațială la Centrul pentru Securitate și Tehnologii Emergente al Universității Georgetown, este citată spunând:
„Este o idee cu totul nebunească”. Un fizician citat în material susține că un singur centru de date trimis în spațiu ar avea nevoie de panouri solare cu o suprafață echivalentă cu 450 de terenuri de fotbal, iar durata de viață ar fi limitată, centrele fiind proiectate pentru cel mult cinci ani.
Recomandate
Intel a anunțat că s-a alăturat proiectului TeraFab al lui Elon Musk , potrivit Tom’s Hardware . Mesajul, publicat marți pe X și datat 7 aprilie 2026, leagă implicarea Intel de capacitatea companiei de a proiecta, fabrica și ambala procesoare avansate la scară mare, pentru nevoile de calcul ale Tesla, SpaceX și xAI în aplicații de inteligență artificială și robotică. „Intel este mândră să se alăture proiectului Terafab împreună cu SpaceX, xAI și Tesla pentru a ajuta la refactorizarea tehnologiei de fabricare a cipurilor din siliciu.” Totuși, anunțul nu a fost însoțit de comunicate de presă sau raportări către autoritățile de piață din SUA (SEC), ceea ce lasă neclar cadrul colaborării și dacă există obligații legale între părți. Publicația notează că formularea postării de pe X oferă foarte puține detalii concrete despre structura parteneriatului și despre contribuția efectivă a Intel. Oficial, TeraFab este prezentat drept un efort de a reuni „logică, memorie și ambalare avansată sub același acoperiș”, ceea ce ar sugera o producție localizată într-o facilitate de mari dimensiuni. În același timp, proiectul ar recruta manageri pentru construirea unei fabrici de semiconductori „greenfield” (de la zero) în Texas. În paralel, modul în care Intel își formulează rolul poate indica mai degrabă un ecosistem „virtual” de producție sau un consorțiu care combină proiectarea, fabricația și ambalarea la Intel cu cererea venită de la companiile lui Musk. Tom’s Hardware subliniază că, în acest moment, nu este limpede cu ce s-ar diferenția un astfel de aranjament de un contract obișnuit de furnizare de plachete (wafer) între un client mare și un producător. Într-o postare separată pe X, directorul general al Intel, Lip-Bu Tan, a argumentat că proiectul ar putea schimba modul în care sunt construite cipurile în viitor și a legat inițiativa de ambiția TeraFab de a ajunge la „1 TW/an de capacitate de calcul” (o țintă menționată în mesajul Intel, fără explicații suplimentare despre implementare). > „Elon are un istoric dovedit de a reimagina industrii întregi. (...) Terafab reprezintă o schimbare de etapă în modul în care logica din siliciu, memoria și ambalarea vor fi construite în viitor. Intel este mândră să fie partener și să lucreze îndeaproape cu Elon la acest proiect extrem de strategic.” [...]
Google scumpește YouTube Premium în SUA cu până la 4 dolari pe lună , o mișcare care ridică direct costul abonamentelor și poate împinge o parte dintre utilizatori spre anulare sau planuri mai ieftine, potrivit 9to5Google . Noile tarife sunt deja active pentru abonații noi, iar clienții existenți încep să primească notificări pe e-mail. Noile prețuri în SUA și mărimea scumpirii Pentru abonamentele YouTube Premium din SUA, prețurile lunare cresc astfel: Individual: 15,99 dolari/lună (aprox. 74 lei), de la 13,99 dolari Family: 26,99 dolari/lună (aprox. 125 lei), de la 22,99 dolari Lite: 8,99 dolari/lună (aprox. 42 lei), de la 7,99 dolari Music Premium: 11,99 dolari/lună (aprox. 56 lei), de la 10,99 dolari Majorarea maximă este la planul Family, cu +4 dolari/lună (aprox. +19 lei). Când intră în vigoare pentru abonații existenți Deși Google nu a anunțat pe scară largă scumpirea, utilizatorii existenți sunt notificați treptat. Conform informațiilor din e-mailurile citate, schimbarea ar urma să se aplice în perioada de facturare din iunie 2026, cu un exemplu de dată de intrare în vigoare la 7 iunie 2026. „Pentru a continua să oferim servicii și funcții bune, vă creștem prețul la 15,99 dolari/lună. Nu luăm aceste decizii cu ușurință, dar această actualizare ne va permite să continuăm să îmbunătățim Premium și să sprijinim creatorii și artiștii pe care îi urmăriți pe YouTube.” Context și opțiuni pentru utilizatori YouTube Premium nu a mai crescut prețurile „de câțiva ani”, amintește publicația: planul Family a urcat de la 17,99 la 22,99 dolari în 2022, iar planurile individuale au crescut ulterior în 2023 de la 11,99 la 13,99 dolari. În cazul Premium Lite, serviciul există de circa un an, iar la începutul lui 2026 a primit funcții precum redarea în fundal și descărcările offline. Pentru cei care vor să reducă impactul scumpirii, articolul menționează două opțiuni: anularea abonamentului (din zona YouTube Memberships) sau pauzarea lui pentru până la șase luni; plata anuală pentru planul Individual: 159,99 dolari/an (aprox. 740 lei), cu o economie de 15% față de plata lunară, potrivit sursei. [...]
CounterPoint estimează că livrările globale de ochelari AR au crescut cu 98% în 2025 , conform CounterPoint Research . În a doua jumătate a anului 2025, ritmul de creștere ar fi accelerat la 148%, pe fondul extinderii ofertei și al intrării unor produse noi în piață. Raportul atribuie avansul mai ales livrărilor la scară mai mare pentru Rokid Glasses, lansării Meta Ray-Ban Display și noilor modele anunțate de producători precum RayNeo și VITURE. CounterPoint împarte piața de ochelari AR în două segmente principale: modele „video” (axate pe redare de conținut) și modele cu „ghid de undă” (waveguide, o tehnologie optică ce proiectează imaginea în lentilă). Segmentul „video”: RayNeo conduce, iar piața se concentrează în jurul primilor trei CounterPoint susține că ochelarii AR din categoria „video” au crescut cu peste 80% în a doua jumătate a lui 2025, într-o piață cu o concentrare ridicată. RayNeo ar fi ajuns pe primul loc, cu 42% cotă, pe baza unui portofoliu mai diversificat și a unei strategii de preț mai agresive. XREAL ar fi fost al doilea jucător, cu 28%, iar VITURE ar fi raportat o creștere de peste 200%, susținută de seriile Luma și Beast. Împreună, primii trei producători ar fi ajuns la 96% din livrările segmentului, față de 85% în perioada comparabilă din anul anterior. RayNeo: 42% cotă în segmentul „video” XREAL: 28% cotă VITURE: creștere de peste 200% (seriile Luma și Beast) Primii trei: 96% cotă cumulată (față de 85% anterior) Segmentul cu ghid de undă: creștere accelerată, dar cu limitări pe lanțul de aprovizionare Cea mai rapidă creștere ar fi venit din zona ochelarilor AR cu ghid de undă, unde CounterPoint indică un salt de peste 600% de la an la an. Ponderea acestui segment în total piață ar fi urcat de la 13% în a doua jumătate din 2024 la 38% în a doua jumătate din 2025, semnalând o schimbare de mix în favoarea produselor cu afișaj „transparent” integrat în lentilă. În acest segment, Rokid ar fi fost lider la livrări, beneficiind de un avantaj de timp și de creșterea capacității de producție. Meta Ray-Ban Display este descris ca primul model comercializat pe scară mai largă cu afișaj „see-through” (care permite utilizatorului să vadă prin lentilă), însă CounterPoint notează că oferta ar fi constrânsă de randamentele de fabricație ale unor componente-cheie, ceea ce ar crea blocaje de aprovizionare. Integrarea funcțiilor de inteligență artificială și piețele dominante CounterPoint mai indică o tendință de integrare mai profundă a funcțiilor de inteligență artificială în ochelarii cu ghid de undă. În a doua jumătate a lui 2025, aproximativ 70% din livrările acestui subsegment ar fi fost reprezentate de „ochelari cu AI”, adică dispozitive care includ funcții bazate pe modele de inteligență artificială pentru asistență și interacțiune. Pe partea de competiție, Even Realities ar fi ocupat locul al treilea în segmentul cu ghid de undă, cu 16% cotă, iar compania este menționată pentru un design mai apropiat de ochelarii tradiționali. China și SUA sunt indicate drept principalele piețe de consum pentru această categorie, ceea ce sugerează că cererea rămâne concentrată în economii cu adopție rapidă a produselor electronice de larg consum. [...]
Honor a publicat un teaser cu designul viitoarelor Honor 600 și 600 Pro , potrivit Notebookcheck , iar imaginile confirmă scurgerile anterioare care indicau o estetică apropiată de cea a iPhone 17 Pro și 17 Pro Max, inclusiv un finisaj portocaliu descris ca „foarte iPhone”. În clipuri distribuite pe X, compania a arătat pentru prima dată un tur complet al telefoanelor, inclusiv o variantă albă și modulul camerelor de pe spate. Sloganul „turning moments into motion” sugerează o continuare a colaborării cu Google Veo, începută odată cu Honor 400 și 400 Pro, care permite generarea de clipuri video scurte cu ajutorul inteligenței artificiale din fotografii. La nivel de specificații, publicația notează că informațiile sunt, deocamdată, la nivel de zvon. Honor 600 ar urma să folosească un Snapdragon 7 Gen 4, iar Honor 600 Pro ar putea debuta cu Snapdragon 8 Elite Gen 5. Diferențele ar include și camerele: modelul 600 ar avea două camere în modulul dreptunghiular, în timp ce 600 Pro ar veni cu trei camere pe spate, similar modelelor Pro anterioare din seria N. Ambele telefoane sunt raportate cu un ecran OLED de 6,57 inci, rată de refresh de 120 Hz și rezoluție 1,5K, plus un decupaj unic pentru camera frontală, folosit și pentru recunoaștere facială. În plus, Honor ar urma să aducă pe seria N și „tasta AI” prezentă pe modelele mai scumpe, pentru lansarea rapidă a unor funcții sau pentru fotografiere. Notebookcheck mai scrie că Honor a adoptat în ultima perioadă un limbaj de design apropiat de iPhone și că seria 600 pare să continue direcția. Lansarea este indicată pentru 23 aprilie, iar vânzările ar urma să înceapă „la nivel global” la scurt timp după. Publicația menționează și așteptări privind un preț în jur de 600 de euro și baterii de circa 7.000 mAh (9.000 mAh în China), însă aceste detalii nu sunt confirmate oficial. [...]
OPPO a publicat primele imagini oficiale cu Find X9s Pro , potrivit ITHome , după ce compania și-a actualizat caruselul de pe pagina principală a contului său oficial de Weibo. Din materialele afișate reiese că telefonul va fi disponibil în patru variante de culoare și va folosi un modul de camere cu design „matrice” (un ansamblu de camere și senzori aranjat într-un bloc cu aspect de grilă). OPPO poziționează modelul drept un „telefon pentru fotografii de călătorie”, adică orientat către utilizarea camerei în deplasări. Conform informațiilor consultate de publicație, cele patru culori se numesc „Verde Vânt Favorabil”, „Alb Relaxat”, „Portocaliu Energie” și „Titaniu Pur” (denumiri comerciale). Compania nu a indicat, în acest anunț, detalii despre preț sau disponibilitate pe piețe. Pe partea de cameră, OPPO spune că Find X9s Pro va avea un „sistem foto Hasselblad” cu doi senzori de 200 MP, un obiectiv de „a doua generație” pentru redarea culorilor „Danxia”, un nou sistem de procesare a imaginii LUMO și un „mod Hasselblad Master” cu aspect de film „nativ”, alături de filmare 8K și un „kit foto” Hasselblad. La nivel de ecran și rezistență, compania menționează că seria va veni standard cu rată de reîmprospătare de 144 Hz, un ecran cu luminozitate de 1 nit (așa cum este prezentat în comunicare), ColorOS 16, deblocare cu amprentă ultrasonică și certificări IP66, IP68 și IP69 pentru protecție la apă și praf. Următorul pas așteptat este anunțarea completă a specificațiilor și a calendarului de lansare. [...]
Rivalii TSMC caută furnizori taiwanezi certificați de companie potrivit Wccftech , care citează un raport DigiTimes despre modul în care rețeaua de parteneri ai producătorului taiwanez a devenit un avantaj competitiv în industria semiconductorilor. Articolul susține că dominația TSMC nu ține doar de tehnologia de fabricație (procesele de producție), ci și de standardele impuse în relația cu clienții, gestionarea tensiunilor geopolitice și, mai ales, de disciplina lanțului de aprovizionare. În acest context, turnătorii (fabrici care produc cipuri la comandă) precum Intel, Rapidus și proiectul TeraFab asociat lui Elon Musk ar încerca să lucreze cu furnizori taiwanezi care au deja legături strânse cu TSMC, văzuți drept o opțiune cu risc mai mic. „Furnizorii taiwanezi de echipamente arată că aceste companii privesc trecerea prin procesul de certificare TSMC ca pe un reper riguros, similar cu o «săptămână a iadului» în stilul Marine Corps, ceea ce semnifică abilități tehnice de vârf.” Ideea centrală este că „certificarea” TSMC funcționează ca un filtru de calitate: furnizorii ar trece prin mai multe etape de validare, pe parcursul mai multor ani, pentru a ajunge pe lista partenerilor acceptați. Pentru acești furnizori, conformarea la cerințele TSMC ar aduce și un beneficiu indirect: validarea de către cel mai mare jucător din zona de turnătorii le-ar facilita discuțiile cu alți clienți, inclusiv cu Intel Foundry. Textul nu indică furnizori anume din raportul citat, dar menționează câteva nume „prominente” care lucrează cu TSMC și cu alte turnătorii importante: Gudeng Precision Industrial – furnizor de soluții pentru spații avansate de producție de cipuri ASE Technology Holding – furnizor de servicii OSAT (asamblare și testare externalizate pentru semiconductori) Unimicron Technology – furnizor de substraturi ABF, folosite cu CoWoS și EMIB (tehnologii de împachetare/integrare avansată a cipurilor) Pentru acești furnizori, colaborarea și cu alți parteneri în afara TSMC ar putea însemna marje brute mai mari, pe fondul reputației pe care o conferă asocierea cu „etalonul” industriei, mai notează articolul. În paralel, Taiwanul este descris ca un nod critic pentru semiconductori, ceea ce a crescut dependența marilor producători de ecosistemul local. Pe măsură ce industria încearcă să se extindă dincolo de Taiwan, articolul argumentează că mutarea TSMC spre Arizona nu ar însemna doar construirea de fabrici și facilități de ambalare, ci și presiunea ca furnizorii să-și stabilească linii de producție în apropiere. Motivul invocat: rețeaua de furnizori este una dintre sursele principale ale avantajului competitiv al TSMC. [...]
