Știri
Știri din categoria Tehnologie
Motorola a lansat în India seria Moto G37, mizând pe autonomie de până la trei zile și pe o baterie de 7.000 mAh, într-o încercare de a se diferenția într-un segment în care 5G devine standard, iar rezistența și costul total de utilizare contează tot mai mult. Potrivit CNMO, gama include două modele: Moto G37 și Moto G37 Power.
Modelul Moto G37 Power vine cu o baterie de 7.000 mAh, iar Motorola susține că poate ajunge la trei zile de utilizare cu o singură încărcare. Telefonul suportă încărcare rapidă 33W TurboPower și include o „tehnologie de sănătate a bateriei”, despre care compania afirmă că ar menține 1.200 de cicluri de încărcare.
Moto G37 are o baterie mai mică, de 5.200 mAh, și suportă încărcare la 20W.
Ambele telefoane folosesc chipsetul MediaTek Dimensity 6400, realizat pe 6 nm și cu suport 5G. Seria Moto G37 are un ecran LCD de 6,7 inci, cu rezoluție HD+, rată de reîmprospătare de 120 Hz și luminozitate maximă de 1.050 niți. Este menționat și suportul pentru utilizare cu „mâna umedă”.
Pe partea de memorie, Moto G37 Power urcă până la 8 GB RAM și 128 GB stocare UFS 2.2 și include „RAM Boost” (extindere software a memoriei, conform descrierii din sursă).
Configurația foto include o cameră principală de 50 MP (Quad Pixel), cu funcții precum „AI magic eraser” (ștergere de obiecte) și „photo deblur” (reducerea neclarității), plus o cameră frontală de 8 MP.
La capitolul audio și conectică, telefoanele au difuzoare stereo, Dolby Atmos, audio de înaltă rezoluție, două microfoane și mufă de 3,5 mm pentru căști.
Pentru durabilitate, seria folosește sticlă Corning Gorilla Glass 7i, are certificare MIL-STD-810H și rating IP64 (protecție la praf și stropire).
Telefoanele rulează Android 16 cu interfața Hello UI. Motorola promite upgrade la Android 17 și trei ani de actualizări de securitate.
Conform informațiilor din sursă, prețurile anunțate sunt:
CNMO nu oferă detalii despre disponibilitatea în alte piețe, astfel că, deocamdată, lansarea este prezentată în contextul Indiei.
Recomandate
Asus intră pe piața tabletelor OLED din India pe 6 august , un calendar care indică accelerarea competiției pe segmentul premium Android, unde diferențierea se face tot mai mult prin ecran și autonomie, potrivit Notebookcheck . Compania a confirmat că Asus Pad (T3201) va fi lansată pe 6 august, la ora 12:00, ora locală (09:30, ora României). Tableta a fost prezentată inițial la Computex 2026 și vine cu un panou OLED de 12,2 inci, cu tehnologie „dual-stack tandem” (o arhitectură cu două straturi OLED, folosită pentru luminozitate și durabilitate mai bune). Ecranul are rezoluție 2.800 x 1.840 pixeli, raport 3:2 și rată de reîmprospătare de 144 Hz. Configurație: MediaTek pe 4 nm și stocare extensibilă Asus Pad este echipată cu MediaTek Dimensity 8300 , un procesor cu opt nuclee fabricat pe 4 nm. Configurația menționată include 8 GB RAM LPDDR5X și două variante de stocare: 128 GB și 256 GB, cu posibilitatea de extindere prin card microSD până la 1 TB. Autonomie, conectivitate și dotări Pe partea de utilizare zilnică, Asus mizează pe o baterie de 9.000 mAh și încărcare la 45 W. La conectivitate sunt menționate Wi‑Fi 6E, Bluetooth 5.3 și port USB‑C cu suport DisplayPort 1.4 (pentru ieșire video către monitoare compatibile). Tableta are patru difuzoare cu Dolby Atmos. Camera principală este de 13 MP cu autofocus, iar cea frontală de 5 MP. Modelul va fi disponibil în finisaj „Pure White”, cu grosime de 6,5 mm și greutate de 523 g. Un detaliu cu impact comercial: Asus spune că va include în cutie și o husă de protecție. Prețul rămâne necunoscut Asus nu a comunicat încă prețul pentru piața din India, astfel că poziționarea exactă față de rivalii din zona premium nu poate fi evaluată în acest moment. [...]
Kodak a scos pe piața externă o cameră pe film de 35 de dolari, mizând pe cost minim și utilizare simplă , într-un segment de nișă care rămâne sensibil la preț. Potrivit IT之家 , noul model se numește Kodak EC35 și este poziționat ca aparat „EDC” (de purtat zilnic), cu un design clasic cu capac glisant și comenzi cât mai simple. Kodak EC35 este o cameră „point-and-shoot” (aparat compact cu operare automată/foarte simplificată) pe film de 35 mm, cu carcasă integral din plastic. Greutatea este de 102 g, iar dimensiunile sunt 119 × 65 × 41,5 mm. Specificații: setări fixe și operare manuală a filmului Din punct de vedere tehnic, EC35 vine cu un obiectiv fix de 25 mm, cu diafragmă fixă f/10, iar viteza obturatorului este fixată la 1/100 s. Aparatul folosește derularea manuală a filmului și rebobinare manuală, are blitz electronic integrat și este alimentat de o baterie alcalină AA. Design și preț: capac glisant și două variante de vânzare Aparatul adoptă un design cu capac glisant inspirat din finalul anilor ’90, care se închide la transport pentru a proteja obiectivul și vizorul de zgârieturi. Sunt menționate mai multe culori, inclusiv negru „midnight”, alb „vanilla”, galben „butter”, mov „lavender”, albastru deschis, roz și verde „avocado”. Prețurile anunțate pentru piețele externe sunt: 35 dolari (aprox. 160 lei) pentru varianta standard; 45 dolari (aprox. 205 lei) pentru un pachet care include camera, o curea de mână și un film Kodak UltraMax 400 de 24 de poziții. [...]
Samsung pare să renunțe la Exynos pe Galaxy Watch 9 , trecând la chipsetul Qualcomm Snapdragon Wear Elite , potrivit unor imagini scurse citate de 9to5Google . Schimbarea contează operațional: seria Galaxy Watch a folosit ani la rând procesoare Exynos, iar trecerea la o platformă Qualcomm poate influența performanța, autonomia și direcția funcțiilor software (inclusiv cele bazate pe inteligență artificială). Snapdragon Wear Elite a fost anunțat de Qualcomm mai devreme în acest an ca un chipset pentru ceasuri inteligente realizat pe 3 nm, cu promisiunea unei performanțe generale mai bune și a unui plus de putere pentru sarcini de tip AI (funcții care rulează local pe dispozitiv). Tot atunci a fost sugerat că Samsung ar urma să adopte noul cip. Confirmarea vine dintr-un set de imagini publicate prin newsletter-ul „Leakmail” al lui Evan Blass, în care apare explicit modelul Galaxy Watch 9 (nu Ultra 2) cu mențiunea „Powered by Snapdragon Wear Elite”. Publicația notează că mutarea nu este o surpriză, dar clarifică întrebarea rămasă: dacă Samsung renunță complet la Exynos pentru această generație. Ce urmează Potrivit aceleiași surse, Galaxy Watch 9 ar urma să fie lansat săptămâna viitoare, alături de noile pliabile Samsung. În privința modului în care Samsung va folosi „puterea” suplimentară oferită de noul chipset, detaliile rămân deocamdată neclare. [...]
Nokia 300 4G Power Bank mizează pe autonomie și funcție de „baterie externă” , într-un pachet ieftin, adresat celor care vor un telefon de rezervă sau pentru teren, potrivit Gizmochina . Modelul este deja disponibil la precomandă în Filipine, la 1.990 PHP (aprox. 150 lei), iar disponibilitatea în alte piețe ar putea depinde de cerere. Telefonul țintește segmentul „feature phone” (telefoane simple, orientate pe apeluri și mesaje), cu un ecran compact de 2,4 inci QVGA și o carcasă robustă, antiderapantă, cu certificare IP65 pentru rezistență la praf și apă. Publicația îl descrie ca un „succesor spiritual” pentru modele Nokia rezistente mai vechi, precum 800 Tough, sau pentru HMD Terra M. Autonomie mare, încărcare rapidă și rol de power bank Punctul central este bateria de 3.700 mAh, una dintre cele mai mari întâlnite pe un telefon din această categorie. Dispozitivul suportă încărcare la 18W și promite: până la 45 de zile în standby; 26 de ore de convorbiri sau redare muzică; aproximativ 23 de ore cu lanterna pornită. Lanterna este prezentată ca fiind de cinci ori mai puternică decât luminile tipice de pe telefoanele simple și de două ori mai puternică decât blițul iPhone 16 Pro, conform aceleiași surse. În plus, Nokia 300 4G Power Bank are încărcare inversă prin cablu (reverse wired charging): prin apăsarea unui buton lateral, telefonul poate alimenta alte dispozitive cu până la 5W. Gizmochina notează că puterea nu este suficientă pentru a încărca „cu sens” un smartphone, dar poate ajuta accesorii mai mici. În cutie este inclus și un cablu USB 4-în-1, cu mai mulți adaptoare. Dotări de bază și disponibilitate Modelul vine în culorile Black, Green și Gold și rulează o platformă software „ușoară”, axată pe apeluri, SMS și radio FM. Mai include slot microSD (până la 32 GB), conectivitate 4G și o cameră spate de 0,3 MP. Precomenzile sunt active pe Shopee în Filipine, iar o extindere către alte piețe este menționată doar ca posibilitate, fără un calendar confirmat. [...]
Ucraina pregătește o constelație de 360 de sateliți în orbită joasă, cu lansări SpaceX , într-un proiect de peste 1 miliard de euro care ar putea reduce dependența țării de infrastructuri externe de comunicații , potrivit TechRadar . Serviciul ar urma să înceapă în 2027, iar proiectul continuă după moartea fondatorului Stetman , Dmytro Stetsenko, sub conducerea noului CEO, Kateryna Diachenko. Rețeaua planificată de compania ucraineană Stetman ar urma să opereze la o altitudine de aproximativ 550 km. Un satelit de test este programat pentru lansare în octombrie 2026, pentru a valida tehnologia împreună cu ingineri SpaceX. Calendar și parteneri: producție în Danemarca, lansări prin SpaceX Implementarea completă a constelației este așteptată să înceapă în 2027 și să dureze trei ani. Sateliții ar urma să fie fabricați de compania daneză GomSpace, în baza unui parteneriat existent, în timp ce Stetman a ales SpaceX pentru lansări, invocând costuri mai mici și fiabilitate mai bună decât alternativele. Stetsenko declarase anterior, citat de publicație: „SpaceX este cea mai bună opțiune, pentru că sunt cei mai ieftini și cei mai de încredere.” Totuși, nu există încă un acord formal pentru livrarea restului sateliților din constelație, dincolo de lansarea satelitului de test. Miza economică: costuri pe satelit și pe lansare, plus o fabrică în Ucraina Costul total al proiectului ar depăși 1 miliard de euro, finanțarea urmând să fie făcută în mai multe etape, potrivit unui reprezentant Stetman citat de TechRadar. Bugetul ar include constelația în sine, dezvoltare software, servicii de lansare, comisioane de intermediere și salariile angajaților. Publicația indică următoarele repere de cost: fabricarea și lansarea unui satelit: între 2 și 3 milioane de dolari (aprox. 9–14 milioane lei) per unitate; un lansator Falcon 9 poate transporta câteva zeci de sateliți; un lansament costă de regulă între 60 și 70 milioane de dolari (aprox. 270–320 milioane lei), în funcție de încărcătură. La o țintă de 360 de sateliți, costurile „per unitate” ar însuma, conform calculelor din articol, aproximativ 720 milioane de dolari până la peste 1 miliard de dolari (aprox. 3,2–4,5 miliarde lei), ceea ce explică presiunea financiară a proiectului și dependența de etapele de finanțare. Separat, Stetman ar planifica și o facilitate comună de producție de sateliți în Ucraina, împreună cu GomSpace, care ar urma să fie deschisă complet anul viitor dacă finanțarea vine la timp. Investiția ar putea ajunge la câteva sute de milioane de euro, însă sursele de finanțare nu sunt făcute publice. De ce contează operațional: infrastructură proprie pentru comunicații în război În contextul războiului, proiectul este prezentat ca o investiție în „independența comunicațiilor” Ucrainei. Stetman furnizează deja echipamente de comunicații pentru armată, servicii de urgență, poliție, personal medical și instituții guvernamentale și produce terminale adaptate, inclusiv sisteme Starmod pentru condiții militare și terminale satelitare UASAT care funcționează prin rețele existente. Potrivit aceleiași surse, Ucraina ar avea nevoie de aproximativ 150 de sateliți, estimare atribuită lui Andrii Kolesnyk, fost consilier al șefului Agenției Spațiale de Stat a Ucrainei. Informațiile sunt preluate „via” The Defender , conform TechRadar. În perioada următoare, două elemente rămân decisive pentru ritmul proiectului: confirmarea finanțării pe etape și semnarea unui acord formal pentru livrarea și lansarea restului constelației, dincolo de satelitul de test din 2026. [...]
Honda începe livrările unei cositori electrice autonome pentru uz profesional , iar miza pentru clienți este dacă investiția poate reduce costurile cu personalul în activități repetitive de întreținere, potrivit Agronet . Modelul ProZision Autonomous ZTR are un preț de pornire de 32.999 de dolari (aprox. 151.800 lei) în SUA și combină propulsia electrică cu ghidarea autonomă. Producția a început în ianuarie 2026 la fabrica Honda Power Equipment din Carolina de Nord , iar primele unități au ajuns deja la distribuitori. Ținta sunt prestatorii de servicii, administratorii de proprietăți și organizațiile care întrețin suprafețe mari, unde traseele se repetă frecvent. Pentru ferme, utilajul nu înlocuiește o cositoare agricolă sau un tractor, dar poate avea utilizări punctuale în exploatații cu livezi, ferme turistice, căi de acces, spații verzi din jurul halelor sau suprafețe cu gazon. Cum funcționează autonomia și ce presupune operarea Traseul este „învățat” printr-o primă trecere: operatorul parcurge suprafața și indică ruta de tăiere, iar programul Honda o prelucrează și o optimizează. Ulterior, cositoarea poate repeta lucrarea fără ca un conducător să fie permanent la bord. Sistemul de orientare folosește: poziționare prin satelit; senzori laser; radar; camere cu acoperire de 360 de grade; programe pentru planificarea și repetarea traseului. Honda indică o precizie de aproximativ 3 centimetri în reproducerea traseului, valoare care, conform materialului, trebuie evaluată în funcție de teren, obstacole, semnal și condițiile reale de lucru. Automatizarea poate reduce timpul petrecut de personal „la volan”, dar nu elimină supravegherea: beneficiarul rămâne responsabil de delimitarea zonei, siguranța persoanelor și animalelor, încărcare, transport și intervenții la obstacole neprevăzute. Date tehnice relevante și o lipsă care complică evaluarea costurilor Cositoarea este disponibilă cu platforme de tăiere de 54 și 60 de inci (aprox. 1,37 și 1,52 metri). Sistemul electric funcționează la 48 V și alimentează cinci motoare fără perii. Un punct important pentru calculul productivității și al costului pe hectar rămâne însă neacoperit în materialul citat: producătorul nu precizează capacitatea bateriei, autonomia (în ore) sau suprafața cosită la o singură încărcare, nici timpul de încărcare. În absența acestor date, comparația cu utilaje profesionale pe benzină sau motorină rămâne incompletă. De ce contează pentru bugete: personal, energie și utilizare anuală Honda poziționează produsul ca răspuns la deficitul de lucrători și îmbătrânirea forței de muncă. În practică, economia depinde de mai mulți factori operaționali și financiari, între care: numărul anual de ore lucrate și suprafața cosită; costul energiei electrice și durata încărcării; nivelul de supraveghere necesar; întreținerea, durata de viață a bateriei și costul reparațiilor/actualizărilor software; valoarea reziduală a utilajului. Publicația notează că prețul de achiziție este ridicat pentru utilizare ocazională, fiind mai ușor de justificat pentru prestatori, administrații locale, baze sportive, aeroporturi, parcuri sau ferme cu suprafețe mari întreținute constant. În plus, propulsia electrică poate răspunde și restricțiilor locale: în SUA, peste 100 de orașe și comitate au introdus restricții sau interdicții pentru anumite echipamente alimentate cu combustibili, iar alte administrații aplică limite de zgomot. Cositoarea electrică reduce zgomotul și elimină emisiile directe în timpul lucrului, însă impactul total depinde de sursa energiei și de ciclul de viață al bateriei. Pentru potențialii cumpărători, următorul pas logic este apariția datelor complete despre baterie și încărcare, fără de care rentabilitatea rămâne dificil de cuantificat, chiar dacă promisiunea de reducere a presiunii pe forța de muncă este atractivă. [...]
