Știri
Știri din categoria Tehnologie
Lenovo țintește segmentul „ultraușor” cu un mouse de 59 g și rată de 8.000 Hz, mizând pe latență redusă și construcție din aliaj pentru jucătorii competitivi, potrivit Gizmochina.
Lenovo Legion Y7MG are 119,22 × 62,05 × 38,20 mm și cântărește 59 de grame, încadrându-se în tendința perifericelor sub 60 g. Greutatea este obținută printr-o carcasă superioară și capace ale butoanelor din aliaj aluminiu-magneziu, cu partea inferioară din plastic ABS, plus un design „Y” decupat (hollowed) care reduce masa, dar urmărește să păstreze rigiditatea în utilizare. Pentru modul wireless, mouse-ul include o baterie de 500 mAh.
Pe partea de performanță, Y7MG folosește senzor optic PixArt PAW3950, iar click-urile sunt asigurate de switch-uri optice Kailh evaluate la 100 de milioane de acționări. Rotița de scroll are encoder TTC antipraf, placat cu aur, și un cilindru din aliaj de aluminiu, pentru o operare mai constantă, conform descrierii din material.
Conectivitatea este „tri-mode”:
Atât în modul cu fir, cât și pe 2,4 GHz, mouse-ul suportă o rată de interogare (polling rate) de 8.000 Hz, adică frecvența cu care perifericul transmite poziția către PC, relevantă pentru reducerea latenței în jocuri. Există și iluminare RGB, cu un difuzor care lucrează împreună cu decupajele carcasei pentru efecte vizuale.
Lenovo Legion Y7MG este listat la 499 yuani (aprox. 74 dolari, adică ~340 lei) și este disponibil în prezent doar în China, pe site-ul Lenovo. Compania nu a confirmat o lansare internațională.
Publicația notează că autonomia reală și nivelul de personalizare prin software ar necesita testare practică, însă, „pe hârtie”, produsul combină un senzor de top, switch-uri optice, polling rate ridicat și o construcție ușoară din aliaj într-un prag de preț sub brandurile de e-sports din zona premium.
Recomandate
Oppo aduce răcirea activă cu ventilator într-un telefon midrange , o soluție întâlnită mai ales pe modele de gaming, cu potențial de a reduce supraîncălzirea și scăderile de performanță în utilizare intensă. Potrivit Notebookcheck , noul Oppo K15 a fost lansat în China și integrează ventilatorul în insula camerei, alături de o baterie de 8.000 mAh și încărcare pe fir la 80 W. De ce contează: performanță mai stabilă în jocuri, fără a urca în zona „gaming phone” Ventilatorul activ este prezentat ca un element menit să mențină telefonul „rece” în sesiunile de gaming. În practică, astfel de soluții pot ajuta la limitarea „throttling”-ului (reducerea automată a performanței pentru a controla temperatura), o problemă frecventă la telefoanele subțiri, în special sub sarcină susținută. K15 se alătură în portofoliul companiei modelelor K15 Pro și K15 Pro+, cu un design foarte apropiat de acestea, inclusiv poziționarea ventilatorului pe spate. Specificații-cheie: baterie mare, ecran AMOLED și chipset MediaTek Conform informațiilor publicate, Oppo K15 vine cu: baterie de 8.000 mAh și încărcare pe fir la 80 W (fără încărcare wireless); ecran AMOLED de 6,59 inci, rezoluție 1.5K, rată de refresh 120 Hz și luminozitate maximă de 1.200 niți; chipset MediaTek Dimensity 7360 , cu 12 GB RAM LPDDR4X și 256 GB stocare UFS 3.1; conectivitate și funcții: Wi‑Fi 6 dual-band, NFC, GPS, infraroșu, Bluetooth 5.4; certificare IP69 pentru rezistență la apă. Pe partea foto, telefonul are două camere pe spate (50 MP principală cu stabilizare optică OIS și 50 MP ultrawide) și o cameră frontală de 50 MP. Software și disponibilitate: Android 16, dar fără detalii despre suport Telefonul rulează ColorOS 16 bazat pe Android 16, însă Oppo nu a comunicat, potrivit sursei, politica de actualizări software pentru acest model. Oppo K15 este disponibil în China în culorile „speed white” și „gale grey”, într-o singură configurație (12 GB + 256 GB), la prețul de 2.299 yuani (aprox. 1.470 lei), prin site-ul oficial Oppo. Informațiile din material nu indică planuri de lansare internațională. [...]
MacBook Neo a ajutat Apple să crească livrările globale de Mac cu 13% în T2 2026 , într-o piață PC care a reintrat pe scădere, potrivit iThome , care citează o analiză CounterPoint Research publicată pe 23 iulie. În ansamblu, CounterPoint estimează că livrările globale de PC au fost de 65 de milioane de unități în trimestrul al doilea din 2026, în scădere cu 4% față de aceeași perioadă din 2025, ceea ce pune capăt trendului de creștere început în T1 2025. Raportul descrie o piață trasă în direcții opuse: pe de o parte, migrarea de la Windows 10 la Windows 11 și ciclul de reînnoire pentru „AI PC” (PC-uri promovate pentru capabilități de inteligență artificială) susțin cererea; pe de altă parte, scumpirea componentelor – în special a memoriei – limitează planurile de producție ale OEM (producători de echipamente originale) și frânează cererea consumatorilor. Ce arată tabloul competitiv în T2 2026 CounterPoint conturează o piață dominată de câțiva jucători mari, în care cinci furnizori de top cumulează aproape 78% din livrările globale de PC, în timp ce producătorii mai mici au vânzări stabile sau în scădere. Pe branduri, datele menționate în material indică: Lenovo : 16,6 milioane unități livrate, -2% an/an, dar rămâne lider cu 25,6% cotă de piață; avantajul ar veni din volum și relații de aprovizionare care reduc impactul deficitului de memorie. HP : cea mai mare scădere din top 3, -8% an/an; expunere ridicată pe segmente sensibile la scumpiri (consum și companii mid-market). Dell : -6% an/an; orientarea spre clienți comerciali ar amortiza declinul din consum, susținută de bugete IT mai stabile. Apple : +13% an/an la livrările de Mac, pe fondul performanței MacBook Neo , cu o creștere semnificativă a cotei de piață în trimestru. ASUS : +4% an/an; CounterPoint atribuie avansul adopției rapide a unor noi arhitecturi de cipuri și sprijinului timpuriu pentru mai multe formate de „AI PC”, de la Vivobook la ProArt. De ce contează: creștere pe Mac într-un trimestru în care PC-ul scade Într-un trimestru în care piața totală de PC a scăzut, creșterea Apple de 13% la Mac sugerează o redistribuire a cererii către segmente și produse care reușesc să evite cel mai mult presiunea costurilor cu componentele și sensibilitatea la preț din zona entry-level. Analistul Minsoo Kang (CounterPoint) notează că, deși prețurile memoriei s-au stabilizat după creșterea abruptă din T1, costurile rămân o povară pentru producători. Așteptarea pentru perioada următoare este de contracție mai puternică în segmentele de intrare și consum, în timp ce cererea comercială ar urma să rămână relativ solidă, alimentată de ciclul de înlocuire generat de expirarea suportului pentru actualizări Windows. [...]
SpaceX se apropie de recuperarea completă a Starship, iar următorul pas ar putea fi prinderea navei de turn , după ce zborul de test cu numărul 13 s-a încheiat cu o amerizare intactă în Oceanul Indian, oferind companiei date rare despre scutul termic și starea vehiculului la reintrare, potrivit Ars Technica . Starship a amerizat „la țintă” într-o zonă izolată la vest de Australia și, spre deosebire de testele anterioare, a rămas plutind după ce s-a răsturnat ușor. Inginerii SpaceX au inspectat nava cu drone, obținând „cea mai bună privire de până acum” asupra modului în care cele peste 18.000 de plăci ceramice ale scutului termic au rezistat reintrării, la temperaturi de până la 1.430°C. De ce contează: scutul termic și reutilizarea rapidă Performanța și durabilitatea scutului termic sunt descrise drept una dintre cele mai dificile probleme ale programului Starship, în condițiile în care ambiția SpaceX este reutilizarea rapidă, până la mai multe zboruri pe zi. Pentru asta, scutul trebuie să reziste vibrațiilor și temperaturilor extreme fără a necesita reparații sau înlocuiri după fiecare misiune. Dan Huot, manager de comunicare SpaceX, a spus în transmisiunea companiei că aceasta este prima dată când „au pus un Starship intact în apă”, numind situația „un scenariu de vis” pentru echipa care urmărește datele scutului termic. Amerizarea intactă deschide și posibilitatea remorcării navei la țărm, probabil în Australia, pentru inspecții mai detaliate, deși Starship este proiectat pentru reutilizare, „dar nu după expunerea la apă sărată”, notează publicația. Următorul prag operațional: prinderea navei de turn Încurajată de finalul zborului 13, SpaceX ar putea încerca la următoarea lansare o traiectorie mai lungă, „poate” până pe orbită joasă, cu obiectivul de a aduce nava înapoi la locul de lansare pentru recuperare. Planul ar presupune ca brațele mecanice ale turnului să captureze Starship în timp ce încetinește până la plutire. Elon Musk a scris vineri seară pe X: „Dacă nu descoperim probleme după analiza datelor misiunii, SpaceX va încerca să prindă nava cu turnul la următorul zbor.” SpaceX a reușit deja prinderea de turn a boosterului Super Heavy, care este mai mare și mai greu decât Starship, dar revine la o viteză mai mică. Ce a mers și ce a rămas incomplet la zborul 13 Racheta (124 metri înălțime) a decolat de la Starbase, Texas, pe 24 iulie 2026, la 22:51 UTC (01:51, ora României, pe 25 iulie). Super Heavy, cu 33 de motoare Raptor pe metan, a separat treapta superioară după ce a consumat cea mai mare parte a combustibilului criogenic. Singurul element rămas „incomplet” pe lista SpaceX pentru acest zbor a fost amerizarea controlată a boosterului Super Heavy: unele motoare nu au repornit pentru arderea de aterizare, iar boosterul a lovit apa cu viteză mare în Golful Mexic. Compania a transmis într-un update pe site-ul său că boosterul a finalizat porțiunea de tracțiune mare a manevrei de întoarcere cu toate cele 33 de motoare (o premieră pentru Super Heavy V3), dar a încheiat arderea mai devreme și a avut doar o repornire parțială înainte de „o amerizare dură” în Golf. Legătura cu Starlink și cu mizele comerciale În timpul zborului, Starship a deschis ușa compartimentului de încărcătură și a eliberat un „teanc” de 20 de sateliți Starlink, primul lot din modelul modernizat Starlink V3 , despre care SpaceX spune că aduce îmbunătățiri importante de capacitate și putere. Sateliții sunt mai mari și mai grei decât Starlink V2, astfel că nu ar încăpea pe racheta Falcon 9. Sateliții au fost lansați pe aceeași traiectorie suborbitală ca nava și au fost proiectați să ardă în atmosferă la reintrare, la mai puțin de o oră de la lansare. Totuși, echipele de la sol au stabilit rapid contactul cu fiecare și au descărcat telemetrie-cheie, obținând primele date despre performanța Starlink V3 în spațiu. Publicația notează că atingerea orbitei și întoarcerea navei la locul de lansare ar deschide calea pentru lansări operaționale Starlink V3 și, implicit, pentru venituri asociate. Ce urmează Pe termen scurt, următoarea țintă operațională este recuperarea navei prin „prinderea” de turn, condiționată de analiza datelor din zborul 13. În paralel, SpaceX mai are de rezolvat recuperarea boosterului Super Heavy în configurația Starship Version 3, după probleme similare și la zborul anterior din mai, conform materialului. [...]
Google pregătește o scumpire pentru Pixel 11 , pe fondul creșterii costurilor la memorie (RAM), iar compania sugerează că ajustările de preț vor fi făcute în funcție de „realitățile” din lanțul de aprovizionare, potrivit The Verge . Informația vine dintr-un interviu acordat publicației 9to5Google de Shakil Barkat , vicepreședinte Google pentru Devices and Services, care a indicat că următorul telefon Pixel va costa mai mult decât Pixel 10. Contextul invocat este presiunea din piața de memorii, alimentată de extinderea centrelor de date pentru inteligență artificială, care a dus la scumpiri ale componentelor și, implicit, la majorări de preț la mai mulți producători. Barkat a spus că Google a „protejat consumatorii de fluctuațiile de aprovizionare cât timp a fost posibil”, însă „economia s-a schimbat fundamental și nu suntem imuni”. Tot el a adăugat că gama Pixel va avea „ajustări” de preț care „vor fi implementate dinamic pentru a se potrivi realităților de aprovizionare”. Ce se știe despre preț și configurații Conform informațiilor prezentate, modelul de bază Pixel 11 este așteptat să coste 899 de dolari (aprox. 4.100 lei) și să vină cu 256GB stocare, în loc de 128GB. Separat, există și un zvon că Pixel 11 Pro ar putea trece de la 16GB RAM la 12GB RAM. Când aflăm oficial Google ar urma să anunțe noua generație de dispozitive Pixel pe 12 august. Până atunci, compania nu a comunicat o listă oficială de prețuri, iar detaliile privind configurațiile rămân, parțial, la nivel de așteptări și zvonuri. [...]
Oppo ar putea miza pe un senzor telefoto de top pentru Find X10 Pro Max , într-o mișcare care ar ridica miza în segmentul „camera phone” premium din China, unde competiția dintre Xiaomi, Vivo și Oppo se anunță strânsă în toamnă, potrivit Notebookcheck . Informația vine din zona de zvonuri: leakerul Digital Chat Station susține, pe baza unui nou „test unit” (prototip de test), că Oppo Find X10 Pro Max ar folosi același senzor telefoto ca Oppo Find X9 Ultra. În trecut, modelul a mai fost asociat cu o configurație cu trei senzori de 200 megapixeli, însă acele detalii erau legate de prototipuri care nu erau încă finalizate pentru producția de masă. Ce senzor ar urma să primească și de ce contează Potrivit informațiilor citate, este vorba despre Omnivision OV52A, un senzor telefoto de 1/1,28 inch, descris ca fiind folosit și pentru fotografii „telemacro” (cadre de aproape realizate cu camera tele, la o distanță mică de focalizare). Notebookcheck notează că Oppo Find X9 Ultra ar avea, prin acest telefoto de 1/1,28 inch, „cel mai mare senzor de 200 megapixeli dintr-un smartphone” pentru zoom la distanță mică, iar avantajul ar putea fi transferat pe Find X10 Pro Max dacă zvonul se confirmă. Efectul în piață: cursă a camerelor „branduite” Leica/Zeiss/ Hasselblad În același context, publicația amintește că rivalitatea din zona flagship-urilor cu camere „branduite” (Leica, Zeiss, Hasselblad) se intensifică, iar Vivo și Xiaomi ar pregăti, la rândul lor, upgrade-uri importante pentru următoarele modele Pro Max. Leakerul citat merge până la a spune că, dacă OV52A ajunge pe Find X10 Pro Max, flagship-ul Oppo cu branding Hasselblad ar fi practic „invincibil în clasa sa” — o apreciere care rămâne, deocamdată, la nivel de afirmație neconfirmată oficial. LOFIC, posibil element-cheie în generația următoare În paralel, materialul indică faptul că LOFIC ar urma să joace „un rol-cheie” în următoarea generație de camere pentru smartphone-uri high-end ale producătorilor chinezi. (În articol, termenul este menționat ca atare, fără detalii tehnice suplimentare despre implementare.) Deocamdată, toate informațiile sunt bazate pe scurgeri din zona de prototipuri, iar specificațiile finale ale lui Oppo Find X10 Pro Max pot fi diferite la momentul lansării. [...]
Garmin ar putea aduce în antrenamentele de forță o măsurare directă a oboselii musculare , după ce în aplicația Garmin Connect au apărut referințe concrete la indicatori specifici, potrivit Notebookcheck . Miza este una operațională: dacă tehnologia se confirmă, sportivii ar putea ajusta mai precis pauzele dintre seturi și nivelul de efort local, într-o zonă unde ceasurile inteligente au, azi, limitări evidente. În prezent, ceasurile inteligente pot oferi date detaliate pentru sporturile de anduranță (distanță, viteză, putere, puls), însă pentru antrenamentele de rezistență (forță) sunt mai puțin utile: nu pot măsura greutatea ridicată, iar pulsul este un indicator mai puțin relevant pentru efortul din timpul seriilor, notează publicația. Ce indică „scurgerea” din Garmin Connect Notebookcheck scrie, citând un raport al Gadgets & Wearables, că în aplicația Garmin Connect au fost identificate câmpuri de date pentru: niveluri medii, minime și maxime ale hemoglobinei oxigenate; concentrația totală de hemoglobină. Aceste valori ar permite urmărirea lor pe durata unui antrenament. O scădere a saturației de oxigen la nivel muscular (procentul de hemoglobină oxigenată) este, de regulă, un semnal de oboseală musculară, iar monitorizarea ar putea ajuta la optimizarea pauzelor dintre seturi și la evaluarea mai exactă a efortului local. De ce ar necesita hardware separat Spre deosebire de saturația generală a oxigenului din sânge (SpO2) sau de ritmul cardiac, nivelul de oxigen din mușchi este local, nu „sistemic”, ceea ce implică un senzor plasat direct pe mușchiul vizat (de exemplu, pe cvadriceps sau pe piept, în funcție de exercițiu). Notebookcheck precizează că nu este clar, în acest moment, cum ar urma Garmin să proiecteze și să implementeze efectiv un astfel de sistem hardware. [...]
