Știri
Știri din categoria Tehnologie
Demontarea Huawei Pura X Max sugerează un compromis între autonomie și reparabilitate, într-un moment în care pliabilele încearcă să câștige teren prin îmbunătățiri incrementale, potrivit Huawei Central. Un teardown realizat de iFixit arată atât schimbări constructive utile (protecții la balama, acces mai bun la port), cât și elemente care pot complica service-ul, în special în zona bateriei.
iFixit a publicat pe YouTube o demontare a pliabilului Huawei Pura X Max, descriind dispozitivul drept un model „tip pașaport”, gândit pentru o experiență de vizionare mai „naturală”, apropiată de cea a unei mini-tablete. În același timp, mesajul din descrierea clipului punctează direct problema: „Acest pliabil arată ca viitorul… până când trebuie să-l repari”.
Unul dintre punctele notabile este soluția cu două pachete de baterii, cu o energie totală de 19,73 Wh, despre care iFixit spune că ar fi cu 14% peste bateriile din Galaxy Z Fold 7. În practică, asta indică o prioritate pentru autonomie într-o categorie unde spațiul intern este critic.
Pe de altă parte, testerul notează că bateria pare „îngropată” și fixată ferm în interior, ceea ce ar face reparațiile în siguranță și reciclarea mai dificile. În plus, una dintre părți ale dispozitivului ar fi mai ușor de deschis, în timp ce ecranul frontal pare lipit semnificativ mai puternic, ceea ce poate crește timpul și riscul intervențiilor.
Teardown-ul mai indică:
În zona camerei, iFixit arată că senzorii pot fi scoși pe rând, însă lentila principală ar fi poziționată sub placa de bază, necesitând efort suplimentar.
În interior apare și Kirin 9030 Pro, iar iFixit îl descrie ca având o amprentă „substanțială” și ca fiind „aproximativ comparabil” cu un proces de fabricație de 5 nm, cu performanțe peste cipurile de 7 nm.
La nivel de cameră, YouTuberul evidențiază diafragma variabilă (tehnologie care ajustează cantitatea de lumină ce intră în obiectiv), despre care spune că lipsește de pe multe vârfuri de gamă, inclusiv de la Samsung Galaxy după seria S9.
Pentru piața pliabilelor, concluzia practică a demontării este că Huawei pare să împingă autonomia și protecția mecanică, dar cu un cost potențial în reparabilitate și mentenanță. Dacă observațiile iFixit se confirmă în service-urile independente, asta poate influența costurile post-vânzare și decizia de cumpărare într-o categorie deja scumpă și sensibilă la durabilitate.
Recomandate
Piața chineză de smartphone-uri a crescut cu circa 25% în săptămâna 18 din 2026 , impulsionată de începutul vacanței de 1 Mai, iar Huawei a profitat cel mai mult, urcând la 26,7% cotă de piață, potrivit CNMO , care citează date publicate de bloggerul de tehnologie „RD观测”. Huawei a fost liderul săptămânii, cu 26,7% din piață – echivalentul a „peste un telefon Huawei la fiecare patru vândute”, conform interpretării din material. Analiza atribuie avansul atât vânzărilor din perioada de vacanță, cât și tracțiunii pe segmente multiple de preț. Cine a câștigat teren și cum arată topul Clasamentul cotelor de piață pentru săptămâna 18 (care a inclus primele trei zile ale mini-vacanței de 1 Mai) este: Huawei: 26,7% (locul 1) OPPO: 16,3% (locul 2), incluzând OnePlus ( 2,4% ) și realme ( 0,8% ) vivo: 15,7% (locul 3), cu iQOO contribuind 3,2 puncte procentuale Xiaomi: 13,7% (locul 4) Apple: 12,4% (locul 5) Honor: 10,5% (locul 6) De ce contează: efectul vacanței și al subvențiilor Materialul indică faptul că Huawei Pura X Max , un model pliabil, ar fi ajuns la vânzări cumulate de aproape 225.000 de unități în perioada vacanței, iar seriile Mate 80 și Pura 90 ar fi rămas „în continuare” la vânzări puternice, susținând competitivitatea companiei „pe toate segmentele de preț”. În cazul Apple, scăderea până pe locul 5 este pusă pe seama faptului că seria iPhone 17 ar fi intrat în a doua parte a ciclului de vânzare, în timp ce „vârfurile de gamă” ale producătorilor locali ar fi crescut presiunea concurențială. Separat, articolul menționează și un context de politică publică: date anterioare ale Ministerului Comerțului din China arată că, de la introducerea programului de subvenții pentru înlocuirea produselor digitale, până la 22 mai peste 48,84 milioane de consumatori au cumpărat 51,483 milioane de produse, generând vânzări de 143,26 miliarde yuani (aprox. 91,7 miliarde lei , la un curs orientativ). Acest tip de stimul poate amplifica vârfurile sezoniere de cerere, cum este perioada de 1 Mai. [...]
DJI mizează pe control la distanță și pachete mai scumpe odată cu lansarea gimbalului Osmo Mobile 8P, care aduce o telecomandă detașabilă cu ecran tactil – un element ce poate schimba modul de filmare cu camera principală a telefonului, potrivit GSMArena . Noutatea centrală este telecomanda detașabilă, cu ecran care „oglindește” imaginea de pe smartphone și cu joystick pentru control. În practică, asta permite încadrarea mai precisă din depărtare, inclusiv când utilizatorul filmează cu camerele din spate (de regulă, cele mai bune ale telefonului). Ce aduce Osmo Mobile 8P la nivel de utilizare Modelul vine cu ActiveTrack 8.0, o funcție de urmărire a subiectului care, potrivit DJI, ar trebui să fie mai „agilă” și să mențină subiectul în cadru inclusiv în scene aglomerate. Pentru utilizatorii de iPhone, gimbalul poate folosi și Apple DockKit pentru conectarea directă a telefonului. Din punct de vedere hardware, Osmo Mobile 8P include: gimbal pe 3 axe; trepied integrat, cu deschidere mai largă pentru stabilitate; tijă de extensie de 215 mm; funcție „Infinite Spin” pentru rotație orizontală nelimitată (360 de grade); posibilitatea de a încărca telefonul prin USB-C. DJI indică o greutate de 386 g și o autonomie de până la 10 ore, cu baterie de 3.350 mAh. Prețuri și pachete: de la 159 euro la 219 euro DJI poziționează produsul în trei variante de achiziție, cu diferențe de preț legate de accesorii: 159 euro (aprox. 795 lei): pachetul standard; 189 euro (aprox. 945 lei): include DJI Multifunctional Module 2, cu lumină de umplere (8 trepte) și funcție dedicată de urmărire a subiectului, cu control prin gesturi; 219 euro (aprox. 1.095 lei): include și DJI Mic Mini 2, pe lângă modulul multifuncțional. În România, publicația Mobilissimo notează că produsul este disponibil pe eMAG , în materialul său despre lansare. [...]
Apple își accelerează testele pe dispozitive cu AI, dar „iPhone-ul spațial” rămâne un pariu pe termen lung : potrivit CNMO , compania dezvoltă în paralel cel puțin trei produse noi, dintre care două (un accesoriu AI integrat cu iPhone și o versiune AirPods Pro cu cameră pentru AI) ar fi ajuns în faze avansate de testare și ar putea fi lansate chiar anul viitor, în timp ce un iPhone cu afișaj holografic ar putea întârzia până în jurul anului 2030. Două produse ar fi aproape de lansare: accesoriu AI și AirPods Pro cu cameră Informațiile citate de publicație indică faptul că Apple testează un „pandantiv” AI care ar funcționa ca accesoriu pentru iPhone, nu ca produs de sine stătător. Dispozitivul ar avea dimensiuni apropiate de un AirTag, fără ecran propriu, dar cu o cameră „mereu pornită” și un microfon pentru comenzi vocale către Siri. Utilizarea descrisă: purtat la gât sau prins de haine cu o clemă. Separat, Apple ar fi finalizat designul și specificațiile hardware și software pentru o nouă generație de AirPods Pro echipată cu cameră. Rolul camerei nu ar fi fotografierea sau filmarea, ci furnizarea de date vizuale pentru procesare AI. Conform materialului, produsul ar urma să intre „curând” în producție comercială, însă calendarul rămâne sensibil la calitatea funcțiilor de „inteligență vizuală” pregătite pentru Siri. „iPhone-ul spațial”: afișaj holografic și colaborare cu Samsung , dar orizont 2030 A treia direcție de dezvoltare este un așa-numit „iPhone spațial”, cu nume de cod H1 sau MH1, care ar folosi un afișaj capabil să creeze percepție de profunzime fără ochelari. CNMO descrie o combinație de urmărire a privirii (eye tracking) și tehnici de direcționare a luminii, printr-un strat holografic cu nanostructuri integrat într-un panou AMOLED. Publicația mai notează că ecranul ar urma să fie furnizat de Samsung și ar include un algoritm care ar permite vizualizarea obiectelor de pe ecran din unghiuri multiple, până la 360 de grade, un concept apropiat de un display „spațial” prezentat deja de Samsung, dar adaptat pentru dimensiunea unui telefon. Pentru acest produs, fereastra de lansare indicată este mult mai îndepărtată, posibil în jurul anului 2030. De ce contează: Apple pare să împingă AI în accesorii, nu doar în telefon Din informațiile disponibile, direcția imediată pare să fie extinderea funcțiilor AI prin dispozitive purtabile și accesorii conectate la iPhone, ceea ce ar putea schimba modul în care utilizatorii interacționează cu Siri și cu funcțiile bazate pe procesare vizuală. În același timp, proiectul „iPhone-ului spațial” rămâne, cel puțin deocamdată, o investiție tehnologică cu miză mare și termen lung, cu riscuri de întârziere pe măsură ce tehnologia și experiența de utilizare sunt rafinate. [...]
Ministerul Finanțelor pune în dezbatere o schemă de 759 milioane lei pe an pentru cercetare și producție în tehnologii avansate , un program care ar urma să acopere „întregul parcurs tehnologic” – de la laborator la piață – și să reducă nevoia companiilor de a externaliza testarea și dezvoltarea în afara țării, potrivit Mediafax . Schema, denumită „TechUpRomânia”, este propusă pentru perioada 2026–2032 și face parte din Pachetul de relansare economică aprobat prin OUG nr. 8/2026. Ministerul Finanțelor susține că este primul program care vizează cercetarea și dezvoltarea de soluții tehnologice avansate și finanțează inclusiv continuarea cu capacități de producție. Cum ar funcționa finanțarea și cine poate aplica Conform proiectului, finanțările ar urma să fie acordate pentru proiecte cu o valoare a investiției între 5 milioane și 50 milioane lei, pe două componente: Componenta I (Cercetare-Dezvoltare) : granturi de la bugetul de stat, cumulate cu o deducere fiscală de 200% pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare (C&D). Componenta II (Producție) : granturi pentru investiții inițiale în capacități de producție, inclusiv active corporale și necorporale. Domeniile vizate: de la inteligență artificială la energie verde Schema se adresează proiectelor „de frontieră” din mai multe arii, între care: Digital : calcul avansat, inteligență artificială, microelectronică; Life Science : bio-tehnologie, Agri-Tech, sănătate de precizie; Energie : energie verde, stocare, tehnologii climatice; Mobilitate & Spațiu : sisteme autonome și tehnologii spațiale; Industria 4.0 : materiale avansate și producție industrială modernă. De ce contează: legătura lipsă dintre laborator și piață Ministerul Finanțelor argumentează că programul răspunde unei „nevoi structurale” – lipsa infrastructurilor intermediare între cercetarea de laborator și piață, care, în prezent, ar împinge companiile românești să externalizeze activități critice de cercetare și testare sau să nu poată continua cu producție. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a descris inițiativa drept un pariu pe „suveranitatea tehnologică” și pe soluții cu valoare adăugată mare: „Acest program este un parteneriat pentru suveranitatea tehnologică a României. Nu finanțăm doar afaceri, ci susținem dezvoltarea de soluții care generează valoare adăugată mare și care pot redefini sectoare întregi la nivel global.” Potrivit ministerului, implementarea ar urma să contribuie la creșterea productivității și competitivității, dezvoltarea unui ecosistem de inovare care să genereze proprietate intelectuală, crearea de locuri de muncă înalt calificate și reducerea migrației specialiștilor, precum și la accelerarea digitalizării și tranziției către o economie sustenabilă. [...]
Ministerul Finanțelor pune pe masă o schemă de 759 milioane lei pe an pentru proiecte tech , cu finanțări între 5 și 50 milioane lei și un mix de granturi și facilități fiscale, potrivit Economedia . Programul, numit „ TechUpRomânia ”, este gândit pentru perioada 2026–2032 și vizează să acopere „întregul parcurs tehnologic”, de la cercetare la producție. Schema este inclusă în Pachetul de relansare economică aprobat prin OUG nr. 8/2026, iar Ministerul Finanțelor spune că a elaborat proiectul de hotărâre de guvern pentru instituirea programului. Miza economică este atragerea și păstrarea activităților de cercetare-testare în țară, pe fondul lipsei unor „infrastructuri intermediare” între laborator și piață, care ar împinge companiile românești să externalizeze etape critice sau să nu mai continue cu producția. Cum ar urma să funcționeze finanțarea Programul se adresează proiectelor cu o valoare a investiției între 5 milioane și 50 milioane lei și are două componente: Componenta I (Cercetare-Dezvoltare) : granturi de la bugetul de stat, plus deducere fiscală de 200% pentru cheltuielile de cercetare-dezvoltare (C&D). Componenta II (Producție) : granturi pentru investiții inițiale în capacități de producție, inclusiv prin active corporale și necorporale. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare , a descris programul drept un demers legat de „suveranitatea tehnologică” și a susținut că ar fi „cea mai ambițioasă inițiativă națională” de sprijin pentru tehnologii cu impact ridicat. Ce tipuri de proiecte ar putea primi bani Conform comunicatului citat, schema țintește proiecte „de frontieră” în: Digital : calcul avansat, inteligență artificială, microelectronică Life Science : biotehnologie, agri-tech, sănătate de precizie Energie : energie verde, stocare, tehnologii climatice Mobilitate & Spațiu : sisteme autonome și tehnologii spațiale Industria 4.0 : materiale avansate și producție industrială modernă Ministerul Finanțelor indică drept efecte așteptate creșterea productivității și competitivității, dezvoltarea unui ecosistem de inovare care să genereze proprietate intelectuală, crearea de locuri de muncă înalt calificate și reducerea migrației specialiștilor, precum și accelerarea digitalizării și a tranziției către o economie mai sustenabilă. Nazare anunțase încă de joi că schema este „aproape gata” și că urmează să fie publicată „în cel mai scurt timp”, potrivit unui material anterior al Economedia, aici . [...]
Samsung vrea să reducă costul ecranelor pentru Galaxy S27 prin adăugarea BOE ca al doilea furnizor de OLED , într-o mișcare menită să crească presiunea concurențială asupra prețurilor de achiziție într-un context de scumpire a memoriilor, potrivit IT之家 . Informația, atribuită de publicație unui material din presa sud-coreeană (ZDNET Korea), indică faptul că Samsung Electronics ia în calcul ca, pentru modelul Galaxy S27 (varianta standard) de anul viitor, să nu se mai bazeze exclusiv pe Samsung Display (SDC), ci să introducă un al doilea furnizor de panouri OLED: compania chineză BOE. De ce contează: competiție între furnizori pentru a coborî prețurile Strategia de „dublă sursă” (aprovizionare din două surse) urmărește să creeze concurență directă între furnizori, cu obiectivul de a reduce costurile de achiziție ale ecranelor. În același timp, demersul ar fi legat de nevoia Samsung de a proteja marjele într-o perioadă în care prețurile memoriilor cresc puternic, conform relatării. Context: furnizorii chinezi au intrat deja în lanțul Galaxy A Materialul mai notează că producători chinezi de ecrane au pătruns deja în lanțul de aprovizionare al Samsung pentru seria Galaxy A (segment mediu). Un exemplu menționat este Galaxy A57, care ar fi echipat parțial cu OLED flexibil de la TCL CSOT . În schimb, pentru S26 FE — despre care se spune că ar avea specificații de ecran identice cu A57 — Samsung ar urma să plaseze toate comenzile de ecrane către Samsung Display, ceea ce sugerează că extinderea către furnizori alternativi în zona modelelor mai „premium” rămâne, deocamdată, selectivă. Ce urmează Informația este prezentată ca un plan aflat în evaluare („are intenția să introducă”), fără detalii despre volume, termene contractuale sau condiții comerciale. Dacă decizia se confirmă, Galaxy S27 ar putea deveni un nou test pentru diversificarea furnizorilor de OLED ai Samsung în zona de flagship, cu impact direct asupra costurilor componentelor. [...]
