Știri
Știri din categoria Tehnologie

Huawei încearcă să ocolească limitele miniaturizării chipurilor printr-o nouă „lege” de proiectare, Tau (τ) Scaling Law, care mută accentul de la micșorarea geometrică a tranzistorilor la reducerea întârzierilor de propagare a semnalului („time scaling”), într-un demers cu miză directă pentru autonomia tehnologică a Chinei pe fondul restricțiilor SUA, potrivit Global Times.
Noua abordare a fost prezentată luni, la Shanghai, de He Tingbo, membru în boardul Huawei și președinte al departamentului de business pentru semiconductori, într-un discurs la 2026 IEEE International Symposium on Circuits and Systems (ISCAS). Publicația notează că este „prima dată când China a propus un principiu de ghidare pentru industria globală a semiconductorilor”, informație atribuită unui material People’s Daily.
În locul „geometric scaling” (creșterea performanței prin micșorarea dimensiunilor tranzistorilor, paradigma asociată în mod tradițional cu Legea lui Moore), Tau Scaling Law propune „time scaling”: reducerea sistematică a constantei de timp tau (τ) pentru a comprima întârzierile de propagare a semnalului.
Concret, direcția tehnologică menționată în material include:
Liu Gang, economist-șef la Chinese Institute of New Generation Artificial Intelligence Development Strategies, a declarat pentru Global Times că această rută ar putea ajuta industria să continue îmbunătățirea performanței pe măsură ce micșorarea tranzistorilor întâmpină limite tot mai mari.
Huawei se așteaptă să lanseze în această toamnă un nou cip Kirin pentru smartphone, care „adoptă complet” tehnologia logic-folding, cu îmbunătățiri semnificative de performanță, potrivit materialului.
Pe termen mai lung, compania estimează că cipurile high-end dezvoltate sub Tau Scaling Law ar urma să atingă până în 2031 o densitate de tranzistori echivalentă cu procesul de 1,4 nanometri. Global Times citează și o relatare Reuters care califică ținta drept „semnificativă”, în contextul în care 1,4 nm ar putea fi aproape de frontiera globală a fabricației avansate spre finalul deceniului.
Totodată, pe baza acestei „legi”, Huawei ar fi proiectat și produs în masă 381 de cipuri în ultimii șase ani, conform raportului citat.
Mesajul central al demersului este că industria trebuie să găsească o cale sustenabilă de evoluție, pe fondul limitelor fizice și al randamentelor economice în scădere ale miniaturizării tradiționale. În paralel, Global Times leagă explicit inițiativa de eforturile companiilor chineze de a construi un ecosistem mai autonom în semiconductori, în condițiile „blocadelor tehnologice” și restricțiilor la export impuse de SUA.
Xiang Ligang, observator al industriei citat de publicație, susține că progresul Huawei în producția de masă indică potențial de industrializare la scară, mutând accentul de la „anxietatea” legată de nodurile avansate de fabricație către „dividende arhitecturale” (câștiguri obținute prin arhitectură și proiectare, nu doar prin litografie mai fină).
În același context, materialul indică faptul că cererea de putere de calcul crește rapid pentru antrenarea și rularea modelelor mari de inteligență artificială și pentru aplicații industriale, iar cipurile dezvoltate local devin un pilon al efortului Chinei de a-și construi un sistem independent de calcul pentru AI.
Global Times citează Xinhua, care a relatat în august că peste 80 de modele mari, inclusiv DeepSeek și Qwen, au fost adaptate și dezvoltate pe Ascend, iar implementări în internet, finanțe și sănătate ar fi demonstrat fiabilitatea puterii de calcul interne. Separat, un purtător de cuvânt al National Development and Reform Commission a declarat vineri că China va continua să ghideze modelele mari interne să își crească adaptarea la cipuri de calcul dezvoltate local.
„Credem că deschiderea și colaborarea sunt cheia pentru a conduce progresul continuu în industria semiconductorilor. Nicio companie nu poate găsi independent toate răspunsurile pe drumul evoluției semiconductorilor”, a spus He Tingbo, potrivit site-ului Huawei.
Ce rămâne de urmărit este dacă această rută de proiectare poate livra, în practică și la scară, salturile de densitate și performanță sugerate de ținta „echivalent 1,4 nm” și dacă în jurul ei se poate forma un ecosistem industrial și de proprietate intelectuală suficient de robust pentru a reduce dependențele critice.
Recomandate

Autoritatea de reglementare din SUA a aprobat lansarea unui satelit cu „oglindă spațială”, deși impactul asupra astronomiei nu a fost condiționat , potrivit Gizmodo . Decizia Federal Communications Commission (FCC) deschide drumul pentru testul inițial al startup-ului californian Reflect Orbital , care vrea să reflecte lumina Soarelui spre Pământ după lăsarea nopții. FCC a acordat undă verde pentru lansarea satelitului-prototip Earendil-1, programată pentru „mai târziu în acest an”, pe orbită joasă. Aparatul ar urma să desfășoare un reflector din film de 59 de picioare (aprox. 18 metri), pentru a verifica dacă poate direcționa lumină solară către o zonă definită de la sol. Ce vrea să facă Reflect Orbital și la ce ar folosi Compania susține că, printr-o viitoare constelație, ar putea ilumina zone de până la 3 mile (aprox. 5 kilometri) odată, cu intensități între 0,8 și 2,3 lucși (lux – unitate pentru iluminare). Ca reper, Gizmodo notează că o Lună plină oferă, într-o noapte senină, aproximativ 0,05–0,3 lucși. Pe site-ul propriu, Reflect Orbital indică mai multe utilizări posibile, între care: iluminarea zonelor afectate de dezastre și sprijin pentru operațiuni de căutare și salvare; prelungirea programului de lucru în situri industriale; creșterea randamentelor agricole și extinderea ciclurilor de producție; reducerea poluării luminoase prin înlocuirea luminilor urbane; iluminare pentru operațiuni de apărare. Miza de reglementare: FCC spune că astronomia „nu e în jurisdicția noastră” Proiectul a atras deja critici din partea astronomilor, care se tem că oglinzile ar afecta observațiile cerului nocturn. Un raport recent al European Southern Observatory (ESO) a evaluat efectele constelațiilor strălucitoare asupra observațiilor de la sol și a concluzionat că flota completă propusă de Reflect Orbital, atunci când este iluminată de Soare, ar duce la pierderea fiecărei imagini realizate de o cameră precum cea a Observatorului Rubin. DarkSky International a cerut, într-o poziție publică, „transparență, evaluare de mediu și responsabilitate publică înainte ca astfel de sisteme să fie aprobate sau implementate”. Reflect Orbital afirmă că lucrează cu astronomi pentru a reduce efectele și că va evita „sistematic” redirecționarea luminii în apropierea observatoarelor. Într-o declarație transmisă prin e-mail, compania susține că sateliții vor avea implicit starea „oprit”, iar operatorul va putea opri sau diminua lumina și muta „pata” luminoasă. „Implicit, sateliții noștri vor fi «opriți» și vom păstra controlul complet pentru a-i opri, a diminua lumina și a reloca spotul în orice etapă.” „Fiecare spot de lumină pe care îl livrăm va fi solicitat, aprobat și ținut sub control. Vom furniza lumină solară redirecționată doar când este aprobată de autoritățile corespunzătoare din jurisdicția relevantă.” În documentele citate de Gizmodo, FCC arată însă că îngrijorările privind impactul lui Eärendil-1 asupra astronomiei nu țin de competența sa și „nu reprezintă o bază pentru respingere sau pentru condiții suplimentare” asupra operațiunilor Reflect Orbital. Pentru industrie, mesajul este că aprobarea de comunicații poate veni chiar și când efectele asupra cerului nocturn rămân disputate și, cel puțin în acest cadru, necondiționate. [...]
Google testează o controlare mai directă a volumului pentru tonuri, notificări și alarme pe Pixel , o schimbare mică, dar cu impact imediat în utilizarea zilnică, potrivit Android Police . Noutatea ar reduce pașii necesari pentru ajustarea acestor volume, prin introducerea unui cursor (slider) direct în secțiunile relevante din setări. Ce se schimbă, concret, în controlul audio Informația pornește de la o descoperire atribuită Android Authority , care ar fi identificat funcția într-un „build nelansat găsit în firmware-ul Pixel 11 ”. În forma observată acum, cursorul de volum apare în: tonuri de apel (ringtones) sunete de notificare (notification sounds) alarme (alarms) Utilitatea practică, așa cum reiese din descriere, este eliminarea unui pas suplimentar prezent în versiunea curentă de Android, atunci când vrei să ajustezi volumele pentru aceste categorii. Ce știm despre disponibilitate și ce rămâne incert Funcția este descrisă ca „work in progress”, iar publicația notează explicit că ar putea apărea într-o actualizare viitoare sau ar putea să nu fie lansată deloc. Totodată, sunt menționate și „alte personalizări în lucru”, dar care nu au putut fi activate în build-ul analizat. Context: Pixel 11 și următoarele actualizări Android Police plasează schimbarea în contextul lansării Pixel 11, programată pentru 12 august, la New York. Publicația sugerează că Google continuă să își îmbunătățească software-ul nu doar prin versiunile anuale de Android, ci și prin actualizări intermediare, iar astfel de ajustări „mici” pot conta mult în utilizarea de zi cu zi. [...]

SpaceX a fixat 16 iulie ca dată-țintă pentru următorul test Starship, un pas operațional important în maturizarea configurației V3 , potrivit Space . Lansarea este programată „nu mai devreme de” joi, 16 iulie, de la Starbase, Texas , cu decolare la ora 18:45 EDT (vineri, 17 iulie, ora 01:45 în România) și o fereastră de lansare de 90 de minute. Flight 13 va fi a 13-a lansare de test a vehiculului Starship din 2023 și, totodată, a doua misiune pentru configurația „Version 3” (V3) , descrisă ca o versiune mai mare și mai puternică decât iterațiile anterioare. Profilul de zbor ar urma să fie similar cu cel al Flight 12. Ce se schimbă operațional: V3 intră în al doilea test Miza imediată este repetarea și validarea unor elemente de sistem după debutul V3, care a avut loc cu mai puțin de două luni înainte, conform publicației. În termeni operaționali, un al doilea zbor în aceeași configurație indică trecerea de la „debut” la testare iterativă , cu obiectivul de a stabiliza performanța și procedurile. SpaceX a comunicat ținta de lansare într-o postare pe X, iar transmisia video a misiunii este anunțată pe pagina dedicată a companiei și pe conturile sale de pe platformă. Unde poate fi urmărită lansarea Transmisia ar urma să înceapă cu aproximativ 30 de minute înainte de decolare, pe: pagina misiunii SpaceX: Launch livestream postarea de anunț pe X: announced on in a post on X profilul SpaceX pe X: profile on X Pentru context tehnic despre modificările din noua configurație, Space indică și materialul explicativ: Starship V3 upgrades explained . [...]
Google ar putea împinge Pixel 11 spre o zonă de „diferențiere prin design”, mizând pe culori neobișnuite într-un moment în care, potrivit Gizmodo , seria pare să aducă puține schimbări vizibile față de generațiile recente, iar discuțiile din piață se duc și spre posibile scumpiri. Telefoanele Pixel 11 sunt așteptate să fie prezentate la evenimentul „Made by Google” din 12 august, iar seria ar include Pixel 11, Pixel 11 Pro și Pixel 11 Pro Fold. În afară de „câteva ajustări”, un cip Tensor G6 mai rapid pentru funcții noi Gemini și „probabil” îmbunătățiri ale camerei, identitatea ar rămâne apropiată de cea introdusă odată cu Pixel 9, notează publicația. Culorile, transformate în argument comercial Imagini „scăpate” online, apărute inițial pe Amazon (preluate de DroidLife, conform Gizmodo ), indică o paletă mai îndrăzneață decât de obicei, în special pentru modelul de bază: Pixel 11 : mov deschis, verde „fistic”, fucsia „hibiscus”, plus „obsidian” (negru). Pixel 11 Pro și 11 Pro XL : verde „olive”, portocaliu/coral „dune”, gri „fog”, plus „obsidian”. Pixel 11 Pro Fold : verde „pine” și negru „midnight”. Autorul Gizmodo evidențiază în special nuanța „dune” (portocaliu/coral), pe care o leagă de preferința pentru telefoane în culori coral din generații mai vechi de iPhone. În același timp, observația rămâne pragmatică: pentru mulți utilizatori, husa poate anula efectul culorii, dar opțiunile în afara clasicelor alb/negru pot conta în decizia de cumpărare. Posibile scumpiri: niveluri de preț „pe surse” pentru mai multe configurații Pe partea de cost, Gizmodo spune că „cea mai recentă scurgere” indică majorări de preț , cu valori vehiculate pentru mai multe variante de stocare și memorie RAM. Informațiile sunt prezentate ca neconfirmate oficial. Pixel 11 : de la 899 dolari (aprox. 4.100 lei) pentru 256 GB și 12 GB RAM; 1.019 dolari (aprox. 4.700 lei) pentru 512 GB. Pixel 11 Pro : 1.099 dolari (aprox. 5.000 lei) pentru 256 GB; 1.219 dolari (aprox. 5.600 lei) pentru 512 GB; 1.449 dolari (aprox. 6.700 lei) pentru 1 TB. Pixel 11 Pro XL : 1.299 dolari (aprox. 6.000 lei) pentru 256 GB; 1.419 dolari (aprox. 6.500 lei) pentru 512 GB; 1.649 dolari (aprox. 7.600 lei) pentru 1 TB. Pixel 11 Pro Fold : 1.899 dolari (aprox. 8.700 lei) pentru 256 GB; 2.019 dolari (aprox. 9.300 lei) pentru 512 GB; 2.249 dolari (aprox. 10.300 lei) pentru 1 TB. Publicația avertizează că informațiile trebuie tratate „cu prudență” până la confirmarea oficială, care ar urma să vină în „câteva săptămâni”, odată cu anunțul Google privind specificațiile și prețurile. [...]

Google ar urma să fie primul client TSMC pe 2 nm cu Tensor G6 , un avantaj de calendar față de Apple, dar cu riscul ca performanța efectivă să nu țină pasul cu rivalii, potrivit Wccftech . Tensor G6, așteptat odată cu familia Pixel 11 „luna viitoare”, ar urma să fie primul sistem pe cip (SoC – procesorul principal al telefonului, cu CPU/GPU și alte componente) realizat pe procesul de fabricație TSMC de 2 nm. Publicația notează că nu este confirmat dacă Google va folosi varianta N2 sau N2P (o versiune ușor îmbunătățită), dar estimează că ar putea fi N2, mai ieftină. Avantajul de proces: 2 nm înaintea Apple, Qualcomm și MediaTek În timp ce Apple, Qualcomm și MediaTek sunt așteptate să își prezinte noile cipuri în septembrie, Google ar avea un „avans” prin trecerea la 2 nm, ceea ce, în mod normal, ar trebui să aducă eficiență energetică și performanță mai bune. Wccftech subliniază însă că un proces de fabricație mai avansat nu garantează automat un salt competitiv, amintind că Tensor G5, deși a fost primul pe 3 nm „N3P”, nu ar fi reușit să capitalizeze arhitectura și ar fi rămas în urma concurenței. De ce ar putea să nu se vadă în performanță: CPU „1+4+2” și un GPU vechi Pe baza unei scurgeri anterioare de rezultate Geekbench 6, Wccftech susține că Tensor G6 ar urma să folosească o configurație de CPU „1 + 4 + 2”, interpretată ca o alegere orientată spre eficiență, dar cu posibil cost în performanța multi-core. În plus, publicația afirmă că procesorul ar putea fi asociat cu un GPU PowerVR CXT-48-1536 din 2021, adică o componentă veche de circa cinci ani, ceea ce ar limita potențialul de creștere în grafică și jocuri, indiferent de avantajul de litografie. Implicații comerciale: presiune pe prețuri și poziționare Wccftech avansează ideea că deciziile de componente ar putea fi legate de protejarea marjelor în contextul creșterii costurilor memoriei DRAM, cu consecința logică că și prețurile Pixel 11 ar trebui „aliniate” la un nivel de performanță posibil mai modest. Publicația mai menționează că Google ar avea o cotă „neglijabilă” de 3% pe piața de smartphone-uri din SUA în T1 2026 și sugerează că un Tensor G6 mai puternic ar putea ajuta, dar nu se așteaptă ca Google să schimbe direcția, compania concentrându-se mai degrabă pe experiența de utilizare și pe funcțiile de inteligență artificială decât pe vârful de performanță. Sursa informațiilor este Economic Daily News , citată de Wccftech. [...]

ESPN testează în transmisiunile WSOP o analiză AI a „tells”-urilor jucătorilor, dar o ține în afara jocului pentru a evita influențarea partidelor, potrivit Mobilissimo . Tehnologia încearcă să estimeze dacă un jucător blufează sau are o mână foarte puternică, pe baza expresiilor faciale și a limbajului corporal, însă este folosită ca element de producție TV, nu ca instrument pentru competitori. Cum funcționează sistemul și ce vede publicul În transmisiunile difuzate de ESPN de la World Series of Poker (WSOP) este testat un sistem bazat pe inteligență artificială care analizează în timp real indicatori precum frecvența clipitului, direcția privirii, postura corpului și felul în care sunt manevrate jetoanele. Sistemul a fost dezvoltat de Luke Geel , inginer AI care lucrează și la proiecte pentru U.S. Air Force. Un detaliu operațional important: analiza nu este afișată în timpul jocului. Indicatorii apar pe ecran doar după ce un jucător este eliminat, tocmai pentru a nu afecta deciziile la masă, iar scopul declarat este creșterea atractivității transmisiunii pentru telespectatori. De ce a apărut controversa Inițiativa a stârnit reacții împărțite în comunitatea de poker. O parte dintre critici susțin că tehnologia „rezolvă” o problemă care nu există în context TV, deoarece transmisiunile arată deja cărțile jucătorilor, iar publicul poate vedea oricum cine blufează. În același timp, alți comentatori consideră că acest tip de analiză poate deveni sensibil dacă este extins dincolo de divertisment, către domenii precum politica, supravegherea sau recrutarea, unde interpretarea comportamentului ar putea avea consecințe directe. Ce urmează Deocamdată, tehnologia este folosită experimental și exclusiv în cadrul transmisiunilor TV. Rămâne de văzut dacă ESPN va păstra formatul ca element permanent de producție sau dacă reacțiile publicului și ale comunității vor limita utilizarea lui la testele actuale. [...]