Știri
Știri din categoria Tehnologie
Google testează o funcție care ar putea configura automat ecranul principal pe telefoanele Pixel, pe baza unor opțiuni ascunse („flaguri” de dezvoltare) din Android 17 Beta 3, lansat pe 26 martie.
Instrumentul, descoperit de Android Authority, este descris ca fiind într-un stadiu incipient: interfața are elemente neterminate și înlocuitori în locul aplicațiilor reale, ceea ce sugerează că nu va fi gata pentru versiunea finală a Android 17. Ideea este ca utilizatorii Pixel să poată genera o pagină nouă de ecran principal pornind de la categorii de aplicații, fără aranjarea manuală, prin tragere, a fiecărei aplicații din sertarul de aplicații.
Conform informațiilor din articol, Google ar folosi categoriile din Play Store pentru a decide ce aplicații și widgeturi sunt adăugate pe pagina respectivă. Utilizatorul ar alege o categorie și apoi un aranjament dintr-un număr prestabilit de machete, înainte de a confirma selecția. În lista de categorii apar Jocuri, Sănătate și fitness, Productivitate, Călătorii și Social, plus o opțiune „Cele mai folosite” în partea de sus, iar interfața lasă loc pentru cel puțin o categorie suplimentară în viitor.
Dacă funcția va fi finalizată, ar aduce și o altă schimbare în Pixel Launcher: vizualizarea tuturor paginilor de ecran principal într-o singură grilă, cu opțiuni rapide de rearanjare și ștergere. Autorul notează că un astfel de mod de administrare exista de mult timp pe unele interfețe ale altor producători, dar lipsește pe Pixel.
Deși Android 17 Beta 3 este prima versiune care atinge pragul de stabilitate, este posibil ca actualizarea Android 17 să se lanseze fără această funcție. Publicația indică drept scenariu probabil o introducere ulterioară, posibil odată cu seria Pixel 11 în 2026, sau printr-un pachet de actualizări trimestriale (QPR) pentru Android 17, însă subliniază că, la acest nivel de dezvoltare, calendarul rămâne incert.
Recomandate
Potrivit Android Police , care citează descoperiri făcute de Android Authority în codul versiunii Android 17 Beta 3 , Google pregătește o nouă funcție numită Priority Charging , menită să accelereze încărcarea telefonului în momentele în care utilizatorul are nevoie urgentă de baterie. Deși funcția nu este activă în această etapă , liniile de cod indică destul de precis modul de funcționare. Priority Charging ar urma să oprească temporar activitățile din fundal , precum actualizările de aplicații, pentru a direcționa resursele către încărcare. În același timp, funcțiile esențiale precum apelurile și mesajele vor rămâne active. Un alt detaliu important este legat de hardware: sistemul ar recomanda utilizarea unui încărcător de cel puțin 30W , pentru a obține rezultatele optime. În paralel, Google pare să fi integrat și mecanisme de protecție, astfel încât telefonul să gestioneze automat temperatura și să evite supraîncălzirea în timpul încărcării rapide. Momentan, există mai multe necunoscute legate de implementare. Nu este clar dacă funcția va fi activată automat doar în anumite condiții, de exemplu când bateria scade sub un anumit prag, sau dacă va exista un toggle dedicat în meniul de setări rapide. De asemenea, nu se știe exact cum va varia comportamentul în funcție de nivelul bateriei. Pentru moment, Priority Charging rămâne o funcție în dezvoltare, iar faptul că nu este activă nici în Beta 3 sugerează că ar putea să nu fie inclusă în versiunea stabilă Android 17 , așteptată în iunie 2026 . O posibilă lansare ar putea avea loc ulterior, într-un update de tip QPR, dacă Google decide să finalizeze implementarea. Android 17 a ajuns deja la stadiul de platform stability , ceea ce înseamnă că lansarea finală este aproape. Mai multe detalii despre funcțiile noi sunt așteptate în cadrul Google I/O 2026, programat pentru luna mai. [...]
Google a lansat pe iOS funcția de traducere în timp real prin căști , extinzând pe iPhone opțiunea din Google Translate care permite traducerea conversațiilor în peste 70 de limbi atunci când utilizatorul poartă o pereche de căști. Sasha Kapur, manager de produs Google Translate, a declarat că funcția „earphone live translation” este disponibilă oficial pe iOS și că Google a extins-o pentru utilizatorii de iOS și Android în mai multe țări, inclusiv Franța, Germania, Italia, Japonia, Spania, Thailanda și Regatul Unit. Potrivit acesteia, cu o singură pereche de căști utilizatorii pot înțelege instant și pot comunica în zeci de limbi. Kapur a mai spus că folosește frecvent funcția la întâlniri de familie cu rude care vorbesc punjabă, dar și în călătorii, un scenariu de utilizare des întâlnit și pentru traducerea în timp real asociată căștilor Apple. În material se menționează că funcția de traducere în timp real pentru AirPods este folosită adesea în deplasări și este disponibilă pentru AirPods 4, AirPods Pro 2 și AirPods Pro 3. Funcția din Google Translate acoperă peste 70 de limbi , inclusiv afrikaans, amharică, arabă, azeră, bulgară, bengaleză, catalană, cehă, daneză, germană, greacă, engleză, spaniolă, estonă, bască, persană, dari, finlandeză, filipineză, franceză (inclusiv franceză canadiană), galiciană, gujarati, hindi, maghiară, croată, armeană, indoneziană, islandeză, italiană, ebraică, javaneză, georgiană, vietnameză și zulu. E disponibilă și limba română. [...]
Google avertizează că computerele cuantice pot compromite criptarea până în 2029 , potrivit Antena 3 CNN , care citează un material din The Guardian. Mesajul vizează în special bănci, guverne și furnizori de tehnologie, care ar trebui să se pregătească pentru un scenariu în care atacatori dotați cu astfel de sisteme ar putea sparge „majoritatea” metodelor de criptare folosite astăzi. Într-o postare pe blog, oficiali ai companiei spun că tehnologia cuantică va deveni „o amenințare semnificativă la adresa standardelor criptografice actuale” înainte de finalul deceniului și îndeamnă industria să accelereze tranziția către criptografie post-cuantică (adică algoritmi proiectați să reziste și în fața calculului cuantic). Ce spune Google și ce schimbă în propriile sisteme Google afirmă că a ajustat „modelul de amenințare” (felul în care evaluează riscurile și prioritizează măsurile de securitate) pentru a pune pe primul plan migrarea către criptografia post-cuantică în zona serviciilor de autentificare, inclusiv pentru semnături digitale. „Criptarea utilizată în prezent pentru a vă păstra informațiile confidențiale și în siguranță ar putea fi ușor spartă de un computer cuantic de mare capacitate în anii următori”, precizează aceștia. Compania recomandă ca și alte echipe de inginerie să urmeze aceeași direcție, în ideea că tranziția nu se face peste noapte, iar sistemele critice (autentificare, semnături, infrastructură de chei) au cicluri lungi de actualizare. De ce computerele cuantice sunt o problemă pentru criptare Computerele cuantice sunt încă la început, dar promit să rezolve rapid anumite tipuri de calcule foarte dificile pentru calculatoarele clasice. În securitate cibernetică, miza este că o parte din criptarea utilizată pe scară largă se bazează pe probleme matematice considerate greu de rezolvat cu tehnologia actuală. În material se arată că Google, Microsoft și universități din Marea Britanie și Statele Unite lucrează la sisteme care folosesc mecanica cuantică pentru calcule matematice sofisticate, însă construirea lor este dificilă, iar sistemele funcționale de azi sunt încă prea mici pentru sarcinile care ar produce impactul major anticipat. Obstacole tehnice și pragul „relevant criptografic” Articolul descrie dificultăți concrete: unele sisteme au nevoie de cantități mari de heliu pentru răcire la temperaturi apropiate de zero absolut sau de săptămâni de lucru pentru alinierea laserelor. În plus, qubiții (biți cuantici) sunt fragili, iar menținerea lor stabili este una dintre provocările centrale. Pentru un computer cuantic suficient de puternic încât să spargă criptarea, ar fi nevoie de „sute de mii sau chiar milioane de qubiți stabili”, ceea ce implică depășirea unor bariere fizice și tehnologice semnificative. Cât de realist este termenul 2029 și ce spun estimările Leonie Mueck, fost director de produs la Riverlane (startup cuantic din Cambridge), spune că declarația Google nu înseamnă neapărat că un astfel de computer va exista „cu certitudine” până în 2029. Ea indică faptul că multe estimări pentru un computer cuantic „relevant din punct de vedere criptografic” se întind între 2030 și 2050. Totuși, Mueck consideră că perspectiva este suficient de apropiată încât guvernele să se pregătească deja pentru riscul ca date stocate astăzi sub standarde curente de criptare să devină expuse atunci când tehnologia va avansa. „Stochează acum, decriptează mai târziu” și reacția autorităților Materialul menționează un tip de atac în care datele sunt colectate și păstrate acum, urmând să fie decriptate ulterior, când calculul cuantic va permite acest lucru. În acest context, calendarul avansat de Google este prezentat ca un semnal pentru industrie să înceapă migrarea din timp către soluții mai avansate pentru protejarea datelor sensibile. În sprijinul ideii de pregătire, este amintit și un îndemn al agenției britanice National Cyber Security Centre, care a cerut organizațiilor să-și protejeze sistemele împotriva „hackerilor cuantici” până în 2035. Ce ar trebui să urmărească organizațiile, pe termen scurt Din informațiile prezentate reies câteva direcții de acțiune pe care companiile și instituțiile le pot lua în calcul, în linie cu recomandările Google și cu riscurile descrise: migrarea treptată către criptografie post-cuantică pentru autentificare și semnături digitale; inventarierea sistemelor și a datelor care trebuie să rămână confidențiale pe termen lung; evaluarea expunerii la scenariul „stochează acum, decriptează mai târziu”; planificarea actualizărilor în infrastructura de securitate, având în vedere că schimbările pot dura ani. În ansamblu, avertismentul Google nu este prezentat ca o predicție sigură despre 2029, ci ca un argument pentru accelerarea tranziției, astfel încât organizațiile să nu fie forțate să reacționeze în grabă atunci când capabilitățile cuantice vor atinge pragul critic. [...]
SmartSens a lansat senzorul foto SC5A6XS de 1 inch și 50 MP pentru telefoane premium , potrivit PhoneArena , care îl prezintă drept un nou concurent pentru soluțiile Samsung și Sony în zona de imagistică mobilă. Noul senzor vine într-un moment în care producătorii de telefoane își diferențiază tot mai mult modelele de vârf prin cameră. În același context, publicația amintește de Sony LYT-901, prezentat la finalul lui 2025, despre care se așteaptă să fie folosit ca senzor principal pe modele precum Vivo X300 Ultra și Oppo Find X9 Ultra. „SC5A6XS nu este cel mai natural nume, dar acesta este cel ales de compania chineză SmartSens pentru noul său senzor.” SC5A6XS este un senzor „format 1 inch”, adică o clasă de dimensiune mare pentru camerele de smartphone. Ca reper, Sony LYT-901 este menționat ca având format 1/1,12 inch, tot o dimensiune ridicată pentru telefoane, dar mai mică decât noua propunere SmartSens. Conform articolului, SC5A6XS este gândit pentru dispozitive de tip flagship și pune accent pe plaja dinamică (capacitatea de a păstra detalii atât în zone foarte luminoase, cât și în umbre), performanța video și eficiență energetică. SmartSens indică o construcție pe un proces „stacked” de 22 nm (o arhitectură pe straturi a senzorului) și tehnologia Lofic HDR 3.0, cu până la 115 dB plajă dinamică. Principalele specificații menționate pentru SC5A6XS includ: format 1 inch și rezoluție 50 MP; înregistrare 4K la 120 cadre pe secundă și 4K HDR la 60 cadre pe secundă; pixeli de 1,6 μm și tehnologie SFCPixel pentru sensibilitate mai bună la lumină și zgomot redus; autofocus cu AllPix ADAF (pe toți pixelii) și detecție de fază; reducerea consumului asociat HDR cu aproximativ 11%. PhoneArena notează că senzorul este în faza de „sampling” (mostre trimise către producători pentru testare) și ar urma să intre în producție de masă în trimestrul al doilea din 2026, cu șanse să apară pe viitoare smartphone-uri de top, fiind menționate în special modele Huawei de generație următoare. [...]
Sony majorează din nou prețurile consolelor PlayStation 5 în SUA , la doar opt luni după precedenta scumpire, relatează Ars Technica . Creșterile sunt cuprinse între 100 și 150 de dolari, pe fondul unei perioade mai largi de scumpiri în tehnologia de consum, alimentată de penurii de componente și de costuri mai mari în lanțul de aprovizionare. Noile prețuri anunțate pentru piața americană sunt: PlayStation 5 Digital Edition (fără unitate optică) de la 500 la 600 de dolari PlayStation 5 (cu unitate optică) de la 550 la 650 de dolari PlayStation 5 Pro de la 750 la 900 de dolari Prin comparație, la începutul lui 2025, aceleași modele costau 450 de dolari (Digital Edition), 500 de dolari (varianta cu unitate optică) și 700 de dolari (PS5 Pro), potrivit aceleiași surse. Contextul mai larg este că Sony, Microsoft și Nintendo au anunțat în 2025 una sau mai multe scumpiri pentru unele console, însă atunci factorul principal a fost legat de tarifele administrației Trump pentru bunuri importate, nu de lipsa componentelor. Ars Technica notează că reducerile de preț pentru console au devenit mai rare încă din anii 2010, ceea ce face ca o consolă veche de peste cinci ani, precum PS5 , să fie neobișnuit de scumpă raportat la etapa din ciclul său de viață în care se află. În spatele presiunilor actuale stă, în special, penuria de cipuri de memorie RAM și memorie flash, determinată de cererea din centrele de date pentru inteligență artificială. Producătorii de memorie au mutat o parte mai mare din capacitate către tipurile de memorie folosite în acceleratoare pentru AI, precum Nvidia H200, reducând disponibilitatea pentru piața de consum. Situația nu pare să se îmbunătățească rapid: producători precum Kioxia au spus că au capacitatea vândută integral până la finalul lui 2026, iar extinderea producției durează luni sau ani, în timp ce companiile evită riscul de supraproducție dacă cererea se schimbă. [...]
TCL lansează în Europa televizorul X11L cu tehnologie SQD-Mini LED, mizând pe imagine și sunet premium , după prezentarea inițială de la CES 2026, iar modelul urmează să ajungă și pe piața din regiune în perioada următoare, inclusiv în România. Noul vârf de gamă aduce îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește luminozitatea, contrastul și fidelitatea culorilor, într-un context în care cererea pentru televizoare de mari dimensiuni este în creștere. Modelul X11L folosește tehnologia SQD-Mini LED, o evoluție a soluțiilor Mini LED dezvoltate de TCL în ultimii ani, cu scopul de a combina avantajele luminozității ridicate specifice LED-urilor cu profunzimea negrului asociată ecranelor OLED. Producătorul susține că astfel elimină compromisul tradițional dintre cele două tehnologii. Caracteristici principale ale TCL X11L Luminozitate de până la 10.000 niți , pentru conținut HDR vizibil chiar și în camere foarte luminoase Până la 20.736 zone de iluminare independente , pentru un control precis al contrastului 100% BT.2020 , pentru o gamă extinsă și fidelă de culori Rată de refresh nativă de 144 Hz , utilă pentru sport și gaming Sistem audio Bang & Olufsen , integrat direct în televizor Un element important este controlul fin al iluminării, realizat prin mii de zone independente, care reduc efectul de „halo” și păstrează detaliile în scenele cu contrast ridicat. În plus, panoul WHVA 2.0 contribuie la menținerea calității imaginii chiar și atunci când ecranul este privit din unghiuri diferite. Dimensiuni și utilizare Televizorul este disponibil în variante de: 75 inch 85 inch 98 inch Această orientare spre diagonale mari reflectă tendința pieței europene, unde dimensiunea medie a televizoarelor crește constant de la an la an. Design și integrare X11L vine cu un profil de doar 2 cm grosime și un design plat, gândit pentru montare pe perete fără spații vizibile. Construcția este adaptată pentru a susține dimensiuni mari fără a compromite rigiditatea sau aspectul premium. Context de piață Datele Omdia indică faptul că TCL a ocupat în 2025 primul loc la nivel global în livrările de televizoare Mini LED și în segmentul modelelor de peste 75 inch. În paralel, compania extinde gama SQD-Mini LED și cu seriile C8L și C7L, poziționate mai accesibil, dar bazate pe aceeași tehnologie. Lansarea X11L marchează o nouă etapă în competiția din segmentul televizoarelor premium, unde diferența este făcută tot mai mult de combinația dintre luminozitate extremă, control precis al imaginii și experiență audio integrată. [...]
