Știri
Știri din categoria Tehnologie
Google extinde Quick Share pentru transferuri cu iPhone, reducând fricțiunea dintre ecosisteme și împingând producătorii Android spre o experiență mai unitară de partajare a fișierelor, potrivit CNMO. Anunțul a fost făcut la evenimentul „The Android Show: I/O Edition” din 2026, unde compania a prezentat o extindere semnificativă a listei de telefoane compatibile.
Publicația notează că Quick Share (varianta Android a transferului „din apropiere”) are, din noiembrie 2025, interoperabilitate cu AirDrop. Concret, utilizatorii de iPhone pot trimite fișiere și imagini prin AirDrop direct către dispozitive Android care suportă Quick Share, iar utilizatorii Android pot trimite conținut către iPhone prin Quick Share, eliminând una dintre cele mai frecvente probleme de utilizare „de zi cu zi” între cele două platforme.
Interoperabilitatea se bazează pe tehnologiile de comunicare wireless pe distanță scurtă ale Android, pentru transferuri punct-la-punct „native” între AirDrop și dispozitive Android, menționează sursa. Mecanismul include criptare capăt-la-capăt (end-to-end) și o regulă de ștergere din cloud în 24 de ore, prezentată ca măsură de protecție a confidențialității datelor.
Pentru dispozitivele care nu sunt încă compatibile, Quick Share poate genera un cod QR, astfel încât conținutul să fie partajat către iOS prin intermediul cloudului, mai arată CNMO.
Google a anunțat că „lotul” de telefoane care primesc suport Quick Share a fost extins, incluzând mai multe vârfuri de gamă de la:
CNMO mai scrie că, înaintea anunțului Google, Xiaomi a confirmat că 17T Pro a integrat funcția în HyperOS 3, iar OPPO Find X9 Ultra și vivo X300 Ultra ar fi primit suportul în aprilie (anul nu este precizat explicit în textul sursă).
Pentru a folosi transferul local în rețea, utilizatorii Android trebuie să activeze opțiunea „partajare cu dispozitive Apple”, iar pe iPhone vizibilitatea AirDrop trebuie setată din Control Center la „Toată lumea (10 minute)”, conform instrucțiunilor citate de publicație.
Recomandate
Parlamentul European schimbă motorul de căutare implicit pe calculatoarele interne, înlocuind Google cu Qwant, într-o mișcare cu miză de reglementare și guvernanță a datelor , potrivit Mediafax . Decizia intră în vigoare de joi, 4 iunie, conform unui e-mail transmis eurodeputaților și consultat de Politico. Schimbarea este justificată de instituție prin „angajamentul Parlamentului pentru suveranitate digitală și protecția datelor personale ale utilizatorilor”, în contextul în care Bruxelles-ul își intensifică eforturile pentru reducerea dependenței de furnizori străini de tehnologie. Ce se schimbă, concret, în infrastructura internă Din 4 iunie, Qwant devine motorul de căutare implicit pe computerele Parlamentului European. E-mailul citat descrie Qwant ca un „motor de căutare european axat pe confidențialitate”, conceput pentru a evita urmărirea utilizatorilor sau colectarea datelor personale. Qwant a fost fondat în 2013 și se prezintă ca alternativă la Google cu accent pe confidențialitate. Context: presiuni politice și un pachet european despre „suveranitate tehnologică” Măsura vine după luni de presiuni din partea eurodeputaților pentru reducerea dependenței instituțiilor UE de tehnologia americană. Într-o scrisoare trimisă anul trecut, în noiembrie, către președinta Parlamentului European, Roberta Metsola , mai mulți europarlamentari au cerut renunțarea treptată la software-ul Microsoft și la alte tehnologii produse în afara UE, argumentând că dependența de câțiva giganți americani a devenit o vulnerabilitate strategică. În paralel, Comisia Europeană urmează să prezinte miercuri un pachet privind suveranitatea tehnologică, cu obiectivul de a reduce dependența de furnizori străini și de a stimula alternative europene, mai notează materialul. [...]
Quantum computing intră în aceeași logică de „cursă” ca AI, iar miza se mută pe corectarea erorilor, nu pe marketingul cu „mai mulți qubiți”. Într-un material TechRadar , CEO-ul Alphabet, Sundar Pichai , compară stadiul actual al calculului cuantic cu cel al inteligenței artificiale de acum cinci ani, într-un moment în care marile companii tehnologice și echipele universitare accelerează investițiile și cercetarea. Pichai a făcut afirmația într-un interviu acordat BBC la finalul anului trecut, în contextul în care Google își dezvoltă propria „foaie de parcurs” (roadmap) pentru calcul cuantic. Ideea centrală: așa cum AI a trecut rapid de la proiecte de cercetare și funcții de învățare automată la tehnologii cu impact social larg, mulți se așteaptă ca și calculul cuantic să producă transformări majore — deși, deocamdată, multe utilizări rămân în zona științifică și de cercetare. De ce contează: „Sfântul Graal” este un computer cuantic tolerant la erori Materialul subliniază că obiectivul major urmărit de companii consacrate și startup-uri ieșite din laboratoare universitare este un computer cuantic „complet tolerant la erori” (fault-tolerant), capabil să depășească cele mai rapide supercomputere în calcule utile, din lumea reală. Cheia nu este doar creșterea numărului de qubiți (unități de informație în calculul cuantic), pentru că aceștia sunt mult mai predispuși la erori decât biții din calculul clasic. Fără mecanisme solide de corectare a erorilor, calculele își pierd stabilitatea și „se destramă” înainte să devină practic utilizabile. Ce a anunțat Google și ce nu rezultă automat din asta TechRadar notează că, în decembrie 2024, Google a devenit prima companie care a atins „corectarea erorilor sub prag” („below threshold”), ceea ce ar însemna, teoretic, că adăugarea de qubiți într-un sistem ar putea reduce numărul de erori, nu să le crească — cum se întâmplă în prezent. Totuși, publicația avertizează că, în condițiile în care mai mulți jucători din industrie raportează progrese comparabile, acest lucru nu înseamnă automat că Google va fi prima companie care va livra un „ moment ChatGPT ” pentru calculul cuantic „în, să zicem, cinci ani”. Cu alte cuvinte, cursa se intensifică, dar calendarul și câștigătorul rămân incerte. [...]
Google începe construcția primului său centru de date din Suedia, mizând pe cererea în creștere pentru servicii și pe extinderea capacității locale. Potrivit Google , compania a „spart gheața” (a început lucrările) la o nouă facilitate în Horndal , care ar urma să susțină utilizarea tot mai intensă a Search, Google Cloud și YouTube de către persoane și companii. Proiectul este prezentat ca un pas operațional important în prezența de lungă durată a companiei în Suedia, începută în 2004, odată cu deschiderea primului birou. Google afirmă că noul centru de date va genera 100 de locuri de muncă directe și că va sprijini „afacerile, creatorii și dezvoltatorii” din Suedia să inoveze și să crească. Ce aduce noul centru de date: capacitate și criterii de sustenabilitate Din perspectiva operării, Google spune că unitatea este proiectată cu accent pe sustenabilitate, inclusiv prin răcire cu aer, pentru a limita consumul de apă. În plus, centrul de date ar urma să fie pregătit pentru recuperarea căldurii în afara amplasamentului, astfel încât energia termică să poată fi folosită pentru încălzirea locuințelor și a companiilor din zonă. Compania leagă investiția de angajamentele sale energetice din Suedia, menționând că, din 2013, a sprijinit adăugarea a peste 700 MW de energie regenerabilă în rețea. Fond de 5 milioane euro pentru comunitate Separat de investiția în infrastructură, Google anunță lansarea unui fond de 5 milioane euro (aprox. 25 milioane lei) pentru inițiative comunitare axate pe educație, sustenabilitate și dezvoltarea forței de muncă. Compania susține că această finanțare ar trebui să sprijine crearea de locuri de muncă și să extindă beneficiile economiei digitale la nivel regional. Google nu oferă în material valoarea investiției în centrul de date sau un calendar de finalizare, astfel că, deocamdată, impactul economic complet rămâne dificil de cuantificat din datele publice disponibile. [...]
Google își repoziționează strategia de „smart home” printr-un nou difuzor care renunță la marca Nest și mizează pe integrarea profundă a modelului de inteligență artificială Gemini , cu o posibilă dată de lansare pe 25 iunie 2026, potrivit CNMO , care citează o pagină de produs de pe site-ul Best Buy Canada . Informația despre 25 iunie nu a fost confirmată de Google. Compania spusese anterior doar că produsul va ajunge pe piață în primăvara lui 2026, fără o zi exactă, iar magazinul oficial Google ar indica în continuare aceeași fereastră de lansare. În paralel, pagina Best Buy din SUA ar lista dispozitivul drept „în curând”, fără dată, ceea ce lasă deschisă posibilitatea ca data din Canada să fie orientativă sau să se schimbe. Ce se schimbă: de la Nest la „Google Home”, cu Gemini în centru Noul dispozitiv este descris ca primul difuzor inteligent nou lansat de Google în ultimii ani și, spre deosebire de generațiile anterioare, nu mai folosește brandul Nest, ci este numit direct „Google Home” (difuzor Google Home). Miza principală este integrarea „în profunzime” a Gemini, modelul de inteligență artificială al companiei, susținută și de un procesor personalizat dedicat sarcinilor Gemini. Această repoziționare contează operațional pentru ecosistemul Google de acasă conectată: compania încearcă să lege mai strâns experiența de control și asistență vocală de propriul său model de inteligență artificială, nu doar de funcții standard de difuzor. Funcții, preț și piețe vizate Din informațiile citate, difuzorul ar urma să includă: sunet la 360 de grade; posibilitate de împerechere stereo; redare audio în mai multe camere; asociere cu Google TV Streamer pentru configurarea unui sistem de tip „home cinema”. Sunt menționate patru culori: alb porțelan, alun, „berry” (o nuanță de fructe de pădure) și verde smarald. Prețul indicat este de 99,99 dolari (aprox. 460 lei). La nivel de distribuție, planul ar viza lansarea simultană în mai multe piețe, inclusiv SUA, Canada, Marea Britanie, Australia, Japonia și mai multe țări europene. De ce a întârziat și ce urmează Google a prezentat inițial produsul în octombrie 2025 și a explicat amânarea prin prioritizarea implementării funcțiilor Gemini pe dispozitivele Google Home și Nest deja existente. Întrebată recent despre data de lansare, compania a transmis că va oferi „în curând” mai multe detalii. Până la o confirmare oficială, data de 25 iunie rămâne o informație de retail care poate indica fie o lansare efectivă, fie o estimare internă a magazinului. Dacă este corectă, difuzorul ar putea intra pe piață în următoarele săptămâni. [...]
LG mizează pe afișajul „aproape fără consum” pentru semnalistică și spații comerciale , printr-un ecran e-paper de 32 de inci care poate fi alimentat și din baterii externe magnetice Qi2, o soluție ce ar putea simplifica instalarea în locații fără prize la îndemână, potrivit Notebookcheck . Noul LG E-Paper Display folosește un panou E Ink Spectra 6 de 31,5 inci, în format 16:9, cu rezoluție 2.560 x 1.440 pixeli și raport de contrast 15:1. Tehnologia E Ink (cerneală electronică) se bazează pe lumină reflectată, nu pe iluminare din spate, astfel că imaginea ar trebui să semene cu una tipărită în lumină naturală, dar nu este vizibilă noaptea fără lumină artificială. De ce contează: alimentare flexibilă și costuri operaționale potențial mai mici Avantajul major rămâne consumul foarte redus: ecranul folosește energie în principal când se schimbă imaginea afișată, ceea ce îl face potrivit pentru afișaj static (de exemplu, informații în magazine sau în sedii de companii). LG a integrat o baterie de 72 Wh, însă nu oferă o estimare oficială a autonomiei; aceasta ar depinde, între altele, de frecvența actualizărilor și de menținerea unei conexiuni Wi‑Fi active. Pe lângă încărcarea prin USB‑C, dispozitivul poate fi încărcat și cu o baterie externă magnetică compatibilă Qi2 sau MagSafe. În practică, această opțiune poate reduce nevoia de cablare permanentă în anumite amplasări și poate facilita relocarea rapidă a ecranului. Software și administrare Ecranul rulează webOS Micro , iar LG susține că setările pot fi ajustate dintr-un browser web, fără software suplimentar. Materialul nu detaliază funcțiile exacte disponibile în interfața de administrare. Lansare: iulie 2026, fără preț anunțat Modelul este listat ca LG E-Paper Display (32RS1Q-B) și ar urma să fie lansat în iulie 2026. Detaliile de preț nu au fost comunicate și ar urma să fie confirmate cel târziu la momentul lansării. [...]
China a lansat fără avertisment o rachetă parțial reutilizabilă, un semnal de accelerare a capacităților operaționale și de presiune competitivă în zona lansărilor comerciale, potrivit Space . Long March 12B a decolat pe 1 iunie 2026 de la centrul Jiuquan, din deșertul Gobi, fără notificări prealabile de închidere a spațiului aerian – o practică de siguranță folosită frecvent de operatorii de lansare. Surpriza nu a fost doar calendarul. La primul zbor, Long March 12B a transportat încărcături funcționale: doi sateliți pentru constelația de internet Qianfan („Thousand Sails”), proiect descris ca o versiune chineză a rețelei Starlink a SpaceX. Sateliții au ajuns cu succes pe orbită joasă, conform unei actualizări publicate de China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC). Ce aduce nou Long March 12B în termeni operaționali Racheta este prezentată ca „parțial reutilizabilă” și seamănă ca arhitectură cu Falcon 9: două trepte, aproximativ 70 de metri înălțime și o primă treaptă proiectată pentru reutilizare, propulsată de nouă motoare. Motoarele folosesc kerosen și oxigen lichid, la fel ca Merlin-urile de pe Falcon 9. Totuși, CASC nu a încercat recuperarea primei trepte la acest zbor inaugural. Compania de stat a indicat că o astfel de încercare „va fi realizată la o dată ulterioară”, ceea ce înseamnă că demonstrația completă a reutilizării rămâne un pas următor, nu o capacitate deja validată în exploatare. Context: reutilizarea, încă în fază de test în China Materialul notează că Long March 12B nu este singurul proiect chinez care urmărește reutilizarea: Long March 12A (CASC) a încercat o aterizare a boosterului la debutul din decembrie, dar a eșuat, deși racheta a ajuns pe orbită. Zhuque-3 (Landspace) a avut un parcurs similar la debutul din decembrie: orbită atinsă, aterizare nereușită. Tianlong-3 (Space Pioneer) a avut o lansare pe 3 aprilie 2026 care s-a încheiat cu eșec; racheta este menționată și pentru un incident din iunie 2024, când ar fi „decolat accidental” în timpul unui test static. Sunt menționate și alte lansatoare parțial reutilizabile în dezvoltare: Kinetica-2 (CAS Space), Pallas-1 (Galactic Energy) și Nebula 1 (Deep Blue Aerospace). De ce contează Dincolo de componenta tehnică, combinația dintre un debut „din scurt” și plasarea pe orbită a unor sateliți operaționali sugerează o orientare spre ritm și execuție, nu doar demonstrații. În același timp, lipsa unei încercări de recuperare la primul zbor arată că China încă își construiește treptat capabilitățile de reutilizare, într-o zonă în care SpaceX are deja un istoric extins de aterizări ale primei trepte, menționat în material ca depășind 600 de reușite. [...]
