Știri
Știri din categoria Tehnologie
Google își mută accentul investițiilor de calcul pentru învățare automată către cloud, estimând că în 2026 „puțin peste jumătate” din investiția totală de compute pentru machine learning va merge către Google Cloud, pe fondul creșterii rapide a utilizării modelelor sale prin API și al cererii pentru „mii” de agenți AI în companii, potrivit Google Cloud.
În mesajul publicat la Cloud Next 2026, CEO-ul Google și Alphabet, Sundar Pichai, spune că modelele „first-party” ale companiei procesează acum peste 16 miliarde de tokeni pe minut prin utilizare directă via API de către clienți, față de 10 miliarde în trimestrul anterior. Tokenii sunt unități de text folosite de modelele de inteligență artificială pentru a „citi” și „genera” conținut, iar volumul indică presiune în creștere pe infrastructura de calcul.
Mesajul central este că Google încearcă să transforme cererea pentru agenți AI (programe care pot executa sarcini în mod autonom, pe baza unor obiective) într-un avantaj competitiv pentru Google Cloud, atât prin platforme de management, cât și prin infrastructură dedicată.
Pichai descrie o schimbare de la întrebarea „putem construi un agent?” la „cum administrăm mii dintre ei?”, ceea ce mută discuția din zona de prototipuri în zona de operare la scară, cu cerințe de guvernanță (reguli și control), securitate și optimizare a costurilor.
Google spune că a introdus Gemini Enterprise Agent Platform, pe care o prezintă drept o platformă „full-stack” (adică acoperă mai multe straturi tehnice, de la integrare la operare) pentru a construi, scala, guverna și optimiza agenți. Compania leagă această direcție de performanța produsului Gemini Enterprise: în T1, numărul de utilizatori activi lunari plătitori ar fi crescut cu 40% față de trimestrul anterior.
Pe zona de securitate cibernetică, Google anunță o serie de soluții „agentice” pentru detecția amenințărilor, ca parte a unei platforme de securitate alimentate de AI care combină Threat Intelligence și Security Operations ale Google cu platforma de securitate cloud și AI a Wiz.
Tot aici, compania menționează lansarea Wiz AI Application Protection Platform (AI-APP), descrisă ca oferind protecție autonomă „de la cod la cloud și runtime” (adică inclusiv în faza de rulare a aplicațiilor), în medii multi-cloud, hibride și AI.
Google introduce a opta generație de TPU (Tensor Processing Unit), cipuri specializate pentru sarcini de inteligență artificială, cu o abordare în două variante:
Google precizează că va oferi aceste TPU-uri clienților cloud, alături de o ofertă de instanțe cu GPU NVIDIA.
În același text, Pichai susține că Google folosește intern propriile tehnologii ca „customer zero” (primul client), inclusiv în dezvoltare software și operațiuni:
Google indică faptul că va reveni cu noutăți la Google I/O, programat pe 19 mai.
Recomandate
Google își accelerează infrastructura pentru „agenți” AI, iar utilizarea în rândul clienților Cloud crește rapid , potrivit Google Blog , care rezumă principalele noutăți prezentate la conferința Google Cloud Next ’26 . Compania spune că aproape 75% dintre clienții Google Cloud folosesc deja produsele sale de inteligență artificială, iar volumul de procesare prin API (interfață de programare) a urcat la peste 16 miliarde de „tokeni” pe minut, de la 10 miliarde în trimestrul anterior. Miza economică și operațională este că Google încearcă să transforme cererea pentru AI „agentic” (sisteme care pot executa sarcini în mod autonom, pe baza unui obiectiv) într-un consum mai mare de infrastructură și servicii cloud, într-un moment în care competiția între furnizori se duce tot mai mult pe capacitate de calcul, cost și guvernanță (control și reguli de utilizare) pentru aplicațiile AI. Ce indică datele de utilizare comunicate de Google În materialul de sinteză, Google oferă câteva repere despre amploarea utilizării: aproape 75% dintre clienții Google Cloud folosesc produse AI ale companiei; 330 de clienți Google Cloud au procesat fiecare „peste un trilion de tokeni” în ultimele 12 luni; modelele Google procesează „peste 16 miliarde de tokeni pe minut” prin utilizare directă via API de către clienți, față de „10 miliarde” în trimestrul anterior. „Tokenii” sunt unități de text (sau fragmente de text) folosite la procesarea limbajului de către modele AI; creșterea volumelor sugerează atât extinderea utilizării, cât și intensificarea încărcării pe infrastructură. Direcția anunțată: platformă pentru agenți și o nouă generație de TPU Google poziționează „transformarea către o întreprindere agentică” drept o evoluție inevitabilă pentru organizații și spune că la Cloud Next ’26 a prezentat „foaia de parcurs” pentru tranziție, cu două repere centrale: Gemini Enterprise Agent Platform , descrisă ca o platformă pentru a construi, scala, guverna și optimiza agenți autonomi; a opta generație de Tensor Processing Units (TPU) , cu „două cipuri specializate” și o abordare „dual-chip” pentru antrenare și inferență (rularea modelului pentru a produce răspunsuri). Materialul nu include detalii de preț, termene de disponibilitate sau specificații tehnice complete în pagina de sinteză, ci trimite către articole separate din colecție. Ce urmează și la ce să se uite companiile Din perspectiva utilizatorilor enterprise, mesajul principal este că Google împinge simultan pe două fronturi: instrumente „deasupra” (platforme pentru agenți, integrare cu datele și procesele) și capacitate „dedesubt” (cipuri și infrastructură de centre de date). Pentru companii, întrebările practice rămân legate de costul total al utilizării (consum de tokeni și calcul), controlul asupra agenților și integrarea cu datele interne — aspecte pe care Google le leagă de noua platformă și de infrastructura dedicată. [...]
Google mizează pe accelerarea „agenților” AI și separă hardware-ul pe două direcții: inferență rapidă și antrenare la scară mare , prin lansarea a două cipuri TPU dedicate, potrivit Google Cloud . TPU-urile (Tensor Processing Units) sunt procesoare specializate pentru sarcini de inteligență artificială. În contextul „erei agentice”, Google descrie agenții AI ca sisteme care pot „raționa, planifica și executa” fluxuri de lucru în mai mulți pași, în numele utilizatorului, ceea ce ridică cerințele de performanță și infrastructură. Ce aduce fiecare cip: TPU 8i pentru viteză, TPU 8t pentru antrenare Google prezintă două cipuri cu roluri distincte: TPU 8i este proiectat „în mod specific” pentru ca agenții AI să finalizeze foarte repede sarcini, cu obiectivul declarat de a susține o experiență bună pentru utilizator (adică răspunsuri rapide în utilizare). TPU 8t este „optimizat pentru antrenare” și este poziționat ca soluție pentru rularea „celor mai complexe modele” pe „un singur” bazin masiv de memorie (o arhitectură care urmărește să reducă fragmentarea și complexitatea antrenării distribuite). De ce contează: infrastructura devine diferențiator operațional pentru AI „agentic” Mesajul central este că aceste cipuri sunt parte dintr-o infrastructură „full-stack” construită pentru AI, care include rețelistică, centre de date și operațiuni eficiente energetic. Google susține că, împreună, acestea formează „motorul” care ar permite aducerea AI-ului agentic „către mase”, cu accent pe capacitatea de a livra sisteme „foarte receptive” (adică cu latență redusă și răspuns rapid). Google nu oferă în acest material cifre de performanță, prețuri sau termene de disponibilitate comercială, astfel că impactul concret în costuri și adopție rămâne de evaluat pe măsură ce apar detalii tehnice și oferte în platforma cloud. [...]
Google mizează pe reducerea costului de rulare a AI în producție : potrivit Google Cloud , a opta generație de cipuri TPU vine în două variante specializate – TPU 8t pentru antrenare (training) și TPU 8i pentru inferență (rulare rapidă a modelelor) – cu promisiunea unor câștiguri de eficiență care pot schimba economia proiectelor de inteligență artificială la scară mare. Anunțul a fost făcut la Google Cloud Next și vizează infrastructura necesară „erei agentice”, în care modele și agenți AI trebuie să execute fluxuri cu mai mulți pași și să învețe din propriile acțiuni în bucle continue, ceea ce crește presiunea pe latență, memorie și consum energetic. Compania spune că cele două cipuri vor fi disponibile „mai târziu în acest an”, iar organizațiile pot cere informații în avans pentru a se pregăti de disponibilitatea generală. De ce contează: eficiența devine constrângerea principală în centrele de date Google susține că, în centrele de date, limita nu mai este doar disponibilitatea cipurilor, ci și energia electrică. În acest context, TPU 8t și TPU 8i sunt proiectate să crească performanța pe watt (raportul dintre puterea de calcul și consumul de energie), compania indicând „până la de două ori” performanță pe watt față de generația anterioară, Ironwood. Separat, pentru inferență – adică partea care generează costuri recurente când modelele sunt folosite de clienți – Google afirmă că TPU 8i aduce „80%” performanță mai bună per dolar comparativ cu generația precedentă, ceea ce ar permite companiilor „aproape dublarea volumului de clienți la același cost”. TPU 8t: accelerarea antrenării și scalare la nivel de „superpod” Pentru TPU 8t, Google pune accent pe scurtarea ciclului de dezvoltare a modelelor „de la luni la săptămâni” și pe creșterea capacității de antrenare la scară foarte mare. Printre elementele menționate: „aproape 3x” performanță de calcul per pod față de generația anterioară; un „superpod” care scalează la 9.600 de cipuri și două petabytes de memorie partajată cu lățime mare de bandă; 121 ExaFlops putere de calcul (conform descrierii din material); integrarea unui acces la stocare „de 10x mai rapid” și TPUDirect pentru a aduce datele direct în TPU. Google mai spune că TPU 8t țintește peste 97% „goodput” (timp de calcul util), prin funcții de fiabilitate și mentenanță (RAS), inclusiv telemetrie în timp real, rerutare automată în jurul legăturilor defecte și comutare optică a circuitelor (OCS) pentru reconfigurare fără intervenție umană. TPU 8i: inferență cu latență redusă și „agenți” care colaborează Pentru TPU 8i, mesajul central este reducerea latenței în scenarii cu mulți agenți AI care lucrează împreună („swarming”), unde întârzierile mici se amplifică la scară. Google enumeră patru direcții tehnice, cu impact direct în cost și timp de răspuns: memorie de mare viteză: 288 GB memorie cu lățime mare de bandă și 384 MB SRAM pe cip (de „3x” față de generația anterioară), pentru a ține setul activ de lucru „pe cip”; trecerea la procesoare gazdă Axion (CPU Arm dezvoltate de Google) și dublarea numărului de gazde CPU fizice per server, cu arhitectură NUMA (organizare a memoriei pe noduri) pentru izolare; pentru modele de tip MoE (Mixture of Experts), dublarea lățimii de bandă a interconectării (ICI) la 19,2 Tb/s și o arhitectură Boardfly care reduce „diametrul” rețelei cu peste 50%; un motor pe cip pentru accelerarea operațiunilor colective (CAE), care reduce latența pe cip „cu până la 5x”. Implicații operaționale: compatibilitate cu framework-uri uzuale și acces „bare metal” Google afirmă că ambele platforme rulează pe gazde CPU Axion și suportă nativ JAX, MaxText, PyTorch, SGLang și vLLM, plus acces „bare metal” (acces direct la hardware, fără costul suplimentar al virtualizării). Compania menționează și contribuții open-source, inclusiv implementări de referință MaxText și Tunix pentru suport de învățare prin recompensă (reinforcement learning). În material este menționat și un exemplu de utilizator, Citadel Securities , ca organizație care a ales TPU-uri pentru sarcini AI, fără a fi detaliate însă proiectele sau dimensiunea implementării. Ce urmează Google indică disponibilitate „mai târziu în acest an” pentru TPU 8t și TPU 8i și spune că se pot solicita informații în avans. Din perspectiva companiilor, miza practică este dacă îmbunătățirile de performanță per dolar și per watt se traduc în costuri mai mici de inferență și în cicluri mai rapide de antrenare, într-un moment în care rularea AI la scară este limitată tot mai des de energie și de eficiența infrastructurii, nu doar de puterea brută de calcul. [...]
Samsung își leagă promovarea Galaxy S26 Ultra de lansarea în cinematografe a „ The Devil Wears Prada 2 ”, mizând pe expunere globală și pe demonstrații „în teren” ale funcției Circle to Search cu Google , potrivit Samsung News . Campania pornește cu conținut personalizat în care apare actrița Helen J. Shen (în rolul „Jin”), iar telefonul este prezentat ca instrument pentru rezolvarea rapidă a unei cereri de ultim moment folosind „Circle to Search” (căutare prin încercuire, integrată cu Google). Cum arată activarea: „Runway Cam #withGalaxy” la premiera mondială Piesa centrală a colaborării este o activare la premiera mondială a filmului, unde Galaxy S26 Ultra a fost folosit pentru a surprinde ținutele de pe covorul roșu. Samsung descrie momentul ca prima „Runway Cam #withGalaxy”, cu imagini „cu aspect cinematografic”, pregătite pentru publicare pe rețelele sociale. În cadrul sesiunii foto realizate cu S26 Ultra au apărut, între alții, Helen J. Shen, Simone Ashley, Justin Theroux, Lucy Liu, Heidi Klum, Paige DeSorbo, Hannah Berner și Winnie Harlow. A participat și influencerul Haley Kalil (@hayleebaylee), utilizatoare a modelului S26 Ultra, care a publicat conținut despre utilizarea funcțiilor telefonului, inclusiv Circle to Search cu Google, pentru pregătirea pentru premieră. „Sunt o mare fană a filmului The Devil Wears Prada și, ca membră Team Galaxy, îmi place la nebunie Galaxy S26 Ultra”, a spus Haley. „Să văd aceste lumi ciocnindu-se aici, pe covorul roșu, și să împărtășesc cu fanii toate funcțiile mele preferate ale seriei Galaxy S26 a fost pur și simplu cea mai bună experiență.” De ce contează pentru Samsung: demonstrație de produs la scară mare, în context cultural Dincolo de asocierea cu un titlu cu vizibilitate globală, colaborarea este construită ca o demonstrație practică a unei funcții-cheie (Circle to Search) în scenarii „cu miză mare”, în universul filmului. Keena Grigsby, director de marketing și vicepreședinte Mobile eXperience la Samsung Electronics America, spune că Samsung vrea să continue colaborarea cu Google pentru a arăta „puterea funcției Circle to Search” și că este „deosebit de entuziasmată” să facă acest lucru „la o scară atât de largă și pe un ecran mare”, odată cu premiera mondială. „Pentru Samsung Galaxy, colaborările sunt mai profunde decât simple asocieri. Pentru noi, este vorba despre colaborare intenționată, celebrarea inovației și colaborarea cu oameni și branduri care reflectă și se aliniază cu baza noastră diversă de clienți”, a declarat Keena Grigsby. Din partea studioului, Lylle Breier, vicepreședinte executiv pentru parteneriate, promoții și evenimente la The Walt Disney Studios, afirmă că obiectivul a fost extinderea poveștii „dincolo de ecran” în „momentele culturale” care definesc moda, iar colaborarea cu Samsung ar conecta publicul la lumea Runway prin conținut orientat spre rețele sociale. Ce urmează Samsung precizează că filmul „The Devil Wears Prada 2” intră în cinematografe din 29 aprilie, iar campania include o serie de spoturi creative realizate împreună cu Google, plasate în universul filmului, pentru a evidenția utilizarea Circle to Search pe Galaxy S26 Ultra. Pentru detalii despre dispozitiv, compania indică paginile dedicate Galaxy S26 Ultra de pe site-ul Samsung. [...]
Apple ar putea repoziționa iPhone 18 „vanilla” ca model de cost , cu dotări reduse și o lansare mutată în primăvară, într-o încercare de a ține sub control scumpirile de componente și de a evita fie creșterea prețurilor, fie comprimarea marjelor, potrivit Zonă IT . Presiunea vine din scumpirea unor componente esențiale, precum memoria RAM și stocarea, iar Apple ar căuta o cale de mijloc: un iPhone mai ieftin de produs, fără să riște o scădere a vânzărilor prin scumpiri directe și fără să absoarbă costurile în detrimentul profitabilității. Semnalul din 2026: iPhone 17 revine la aluminiu Publicația notează că primul pas ar fi fost deja făcut odată cu seria iPhone 17, care a revenit la carcasă din aluminiu, după ce Apple ar fi concluzionat că aliajul din titan nu este necesar nici măcar pentru un telefon premium. Consecințele menționate: un aspect mai voluminos și mai puțin elegant, o ramă mai ușor de deteriorat la cădere și reclamații ale utilizatorilor privind decolorarea sau tocirea prematură a finisajului. Ce s-ar schimba la calendarul de lansare pentru iPhone 18 Conform unor „surse apropiate companiei americane” citate de Zonă IT, iPhone 18 „vanilla” ar urma să fie prezentat simultan cu iPhone 18e, în primăvara viitoare. Asta ar însemna că, la lansarea din toamnă, ar rămâne doar modelele: iPhone 18 Pro iPhone 18 Pro Max iPhone Fold În acest scenariu, opțiunea „cea mai ieftină” din gama de telefoane premium ar dispărea din fereastra de toamnă. Unde ar putea tăia Apple din costuri: cip și memorie Potrivit detaliilor atribuite unui informator chinez „cu legături pe lanțul de aprovizionare cu componente Apple”, iPhone 18 ar putea primi: un chipset realizat pe un proces de fabricație mai vechi; specificații inferioare la puterea de procesare; memorie mai puțină sau cipuri de memorie mai lente (nu este precizat care variantă). Ideea centrală a acestor informații este că iPhone 18 „vanilla” ar ajunge mai apropiat ca poziționare de varianta „e”, nu invers. Ce rămâne neschimbat pentru segmentul premium Zonă IT indică faptul că iPhone 18 Pro și Pro Max ar urma să păstreze un nivel al dotărilor comparabil cu seria actuală de iPhone, cu îmbunătățiri punctuale la procesor. Informațiile despre iPhone 18 rămân, însă, la nivel de surse și presupuneri, fără confirmare oficială din partea Apple. [...]
DJI avertizează că blocarea de către FCC a autorizărilor pentru echipamente noi îi poate tăia accesul la piața americană pentru până la 25 de lansări în 2026 și ar putea genera pierderi de peste 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) , potrivit DroneDJ . Miza nu este doar comercială: fără autorizări, produsele nu pot fi introduse legal pe piață, iar efectele se propagă către utilizatori instituționali și companii care depind de echipamentele DJI. Ce spune DJI în instanță și de unde vin pierderile estimate Într-o depunere la Curtea de Apel a SUA pentru Circuitul 9 , DJI oferă, potrivit articolului, cea mai detaliată estimare de până acum a impactului financiar după ce FCC a inclus produsele companiei pe „Covered List” la finalul anului trecut. Lista blochează autorizările pentru echipamente noi considerate risc de securitate națională, ceea ce, în practică, închide calea pentru multe lansări viitoare în SUA. DJI își cuantifică pierderile potențiale astfel: aprox. 700 milioane dolari (aprox. 3,2 miliarde lei) din autorizări FCC „puse deoparte” pentru 14 produse DJI existente ; aprox. 860 milioane dolari (aprox. 4,0 miliarde lei) dacă nu poate lansa până la 25 de produse noi (drone și produse non-drone) planificate pentru SUA în 2026. Totalul indicat în document ajunge la aprox. 1,56 miliarde dolari (aprox. 7,2 miliarde lei) în pierderi potențiale în acest an. Impact operațional: efecte invocate asupra utilizatorilor instituționali DJI susține că efectele nu se limitează la companie. Conform depunerii citate, sunt afectate și organizații care folosesc echipamente DJI și nu mai pot cumpăra produse nou aprobate, inclusiv: departamente de poliție și pompieri; utilități și alte entități comerciale. Compania argumentează că dronele sunt folosite de „first responders” pentru a îmbunătăți timpii de intervenție, a reduce costurile și a lua decizii mai bune în timp real în operațiuni de salvare, incendii și incidente de siguranță publică. În energie și utilități, DJI spune că aeronavele sunt utilizate la inspecții de infrastructură critică, reducând riscurile pentru lucrători. Cum a început disputa și ce cere DJI acum Cazul pornește, potrivit articolului, de la 22 decembrie 2025 , când FCC și-a actualizat „Covered List” pentru a include sisteme aeriene fără pilot fabricate în străinătate și componente critice. Deși măsura nu a vizat doar DJI, compania ar fi fost lovită mai puternic din cauza poziției dominante pe piața americană. DJI a dat în judecată FCC în februarie, cerând anularea deciziei, susținând că autoritatea nu a identificat o amenințare specifică legată de produsele DJI și că firma nu a avut o șansă echitabilă de a răspunde. În cea mai recentă depunere, DJI răspunde argumentului guvernului că apelul ar trebui respins ca prematur, pe motiv că există încă o cerere de reconsiderare în analiză la FCC. Poziția DJI, redată în articol, este că interdicția produce efecte deja și ar trebui tratată ca „acțiune finală” a agenției, deoarece „interzice imediat” comercializarea și importul produselor , fără pași suplimentari. Compania mai avertizează că acceptarea abordării FCC ar crea un precedent prin care un regulator ar putea interzice produse și amâna la nesfârșit revizuirea internă, evitând controlul instanței. Ca alternativă la respingerea dosarului, DJI cere instanței suspendarea cauzei pentru șase luni , nu închiderea ei, pentru a păstra posibilitatea de a continua lupta în instanță dacă FCC nu acționează. Ce urmează Curtea de Apel a Circuitului 9 trebuie să decidă dacă respinge cazul , îl pune în așteptare sau permite ca acțiunea să meargă mai departe. DroneDJ notează că, dacă restricțiile rămân, cumpărătorii americani ar putea vedea în continuare mai puține lansări DJI , concurență redusă și posibile creșteri de preț pe piața dronelor. [...]
