Știri
Știri din categoria Tehnologie

Samsung SDI anunță că a depășit un obstacol major în dezvoltarea bateriilor litiu-metal, printr-un nou electrolit polimeric pe bază de fluor care limitează formarea dendritelor – principala problemă de siguranță și durabilitate a acestei tehnologii. Potrivit The Korea Herald, descoperirea a fost realizată în colaborare cu Universitatea Columbia și publicată în revista științifică Joule.
Noua soluție constă într-un gel polimeric cu o rețea „salt-phobic”, care respinge sărurile de litiu și stabilizează suprafața anodului. Astfel, sunt reduse dendritele – acele formațiuni cristaline care pot provoca scurtcircuite interne, pierdere de capacitate sau chiar incendii.

Conform Tech Xplore, testele realizate pe celule tip pouch fără anod tradițional au arătat că bateriile au păstrat peste 80% din capacitate după sute de cicluri de încărcare-descărcare. În plus, stabilitatea termică a fost îmbunătățită, celulele rezistând la perforări mecanice fără declanșarea unei reacții termice periculoase, spre deosebire de bateriile cu electrolit lichid convențional.
Bateriile litiu-metal promit o densitate energetică cu aproximativ 60% mai mare decât bateriile litiu-ion clasice cu nichel-cobalt-mangan, ceea ce le face atractive pentru dispozitive compacte și aplicații de nouă generație. Totuși, până acum, ciclurile de viață limitate și riscurile de siguranță au împiedicat comercializarea lor la scară largă.

Potrivit Seoul Economic Daily, oficialii Samsung SDI consideră că validarea academică a tehnologiei reprezintă un pas important spre industrializare, însă nu a fost anunțat un calendar pentru producția de masă.
Anunțul vine în contextul în care compania vizează lansarea bateriilor solid-state până în 2027 și extinderea producției de noi formate de celule. Deși drumul de la laborator la linia de fabricație rămâne lung, progresul tehnologic ar putea accelera dezvoltarea bateriilor cu autonomie mai mare și riscuri reduse.
Recomandate

Samsung extinde ecranele LED Onyx către sălile PLF, cu un format standard de 14 metri scalabil până la 20 de metri , mizând pe o utilizare mai eficientă a spațiului și pe o experiență premium în cinematografele mari, potrivit Samsung News . Noul model Onyx (ICD) a fost anunțat la CinemaCon 2026 și este poziționat pentru cinematografele Premium Large Format (PLF), într-un moment în care operatorii caută diferențiere prin săli de dimensiuni mari și servicii premium. Samsung susține că formatul de 14 metri permite o dispunere optimizată a scaunelor și o utilizare mai eficientă a spațiului din sală. „Oamenii merg la cinematografele premium pentru ceva ce nu pot recrea acasă. Acest lucru ridică ștacheta pentru fiecare parte a sălii, începând cu ecranul.” — Hyoung Jae Kim, vicepreședinte executiv Visual Display (VD), Samsung Electronics Ce aduce nou formatul de 14 metri și de ce contează operațional Samsung afirmă că noul ecran păstrează „aceeași calitate a imaginii, fiabilitate și scalabilitate” ca versiunile de 5 și 10 metri, dar la o scară potrivită sălilor premium mai mari. Două elemente sunt prezentate ca adaptări specifice pentru dimensiunea de 14 metri: distanță între pixeli de 3,3 mm , pentru o imagine „clară și consistentă” pe suprafață mai mare; scalare flexibilă până la 20 de metri , prin adăugarea de module LED pe laterale și în partea de jos, fără a „compromite calitatea prezentării”. Din perspectiva exploatării, compania pune accent și pe utilizări dincolo de film: evenimente sportive live, concerte, jocuri și prezentări corporative, argumentând că un ecran LED oferă luminozitate și calitate constantă indiferent de poziția locului sau dimensiunea ecranului. Este menționată și compatibilitatea cu servere media Dolby și GDC , pentru gestionarea sălilor. Specificații și standarde: DCI, HDR și luminozitate Samsung precizează că Onyx este primul ecran LED de cinema certificat DCI (Digital Cinema Initiatives – consorțiu al marilor studiouri care stabilește specificații pentru cinema digital) și că suportă atât formatul Scope (2,39:1) , cât și standard (1,85:1) . La nivel de performanță, sunt evidențiate: suport pentru până la 4K la 120 Hz (ratele reale pot varia în funcție de echipamentul conectat, potrivit notei din material); HDR cu luminozitate maximă de până la 300 de niți , descrisă ca fiind de aproximativ șase ori peste standardele convenționale de proiecție; volum de culoare 100% la luminozitate maximă și contrast „infinit” , pentru scene întunecate mai detaliate. Adoptare: exemple din Europa și SUA Materialul indică o „adoptare globală în creștere” și oferă două exemple recente: Pathé Dar Essalam (Rabat, Maroc) : instalare Onyx într-un complex premium dezvoltat împreună cu sediul central Pathé; complexul este poziționat ca destinație comparabilă cu Pathé Palace din Paris. Sunt menționate configurații de 10 metri, 5 metri și 6,4 metri și faptul că Pathé operează 12 ecrane Onyx , „mai multe decât orice altă companie de cinema din Europa”. (Context suplimentar despre Pathé Palace apare într-un material separat, cu link în comunicat: Samsung Newsroom Global .) Trilith Cinemas (Fayetteville, Georgia, SUA) : în decembrie 2025, cinematograful a devenit primul din SUA care a lansat „în premieră” ecranele Onyx de ultimă generație, instalate în cinci săli . (Samsung face trimitere la un material separat: Samsung Newsroom US .) „Viitorul proiecțiilor este determinat de inovații care îmbunătățesc modul în care publicul experimentează filmul.” — Bo Chambliss, președinte, Georgia Theatre Company Ce urmează Samsung spune că participanții la CinemaCon 2026 pot vedea noul Onyx la standul companiei din Caesars Palace (Las Vegas), unde vor fi prezentate și un sistem de semnalizare spațială 3D fără ochelari și un afișaj digital de 115 inch. CinemaCon are loc între 13–16 aprilie și este convenția oficială a Cinema United. [...]

Samsung extinde afișajele 3D fără ochelari către retailul de proximitate printr-un model Spatial Signage de 32 de inch, gândit pentru rafturi și tejghele, și prin actualizări ale platformei cloud Samsung VXT , care promit administrare mai eficientă a conținutului în rețele cu mai multe locații, potrivit Samsung News . Noul format (modelul SMHX) adaugă o opțiune compactă gamei de afișaje comerciale 3D „fără ochelari”, într-un moment în care compania încearcă să construiască un „ecosistem” de ecrane comerciale conectate, utilizabile în medii diferite, de la retail la educație și ospitalitate. „Spatial Signage de 32 de inch face ca 3D-ul imersiv să fie accesibil într-o gamă mult mai largă de medii comerciale”, a declarat Hyoung Jae Kim, vicepreședinte executiv al diviziei Visual Display (VD) de la Samsung Electronics. De ce contează: 3D-ul „coboară” de la instalații mari la punctul de vânzare Samsung poziționează modelul de 32 de inch ca extensie a versiunii de 85 de inch lansate anterior, dar cu o miză operațională diferită: utilizarea în spații înguste, unde un ecran mare nu este practic. Compania indică drept cazuri de utilizare evidențierea produselor recomandate, promoții, informații despre expoziții sau mesaje în campus. Din punct de vedere tehnic, Spatial Signage folosește tehnologia „3D Plate” (brevetată de Samsung), care aplică paralaxa binoculară pentru a livra imagini diferite fiecărui ochi, creând efect de profunzime fără ochelari 3D. Samsung spune că soluția permite și vizualizarea produselor într-o rotație „realistă” de 360 de grade. Specificații și instalare: orientare portret și montaj VESA Modelul de 32 de inch are rezoluție FHD (1.080 x 1.920) și format portret 9:16. Samsung menționează o greutate de 8,5 kg și un profil de 49,4 mm, cu compatibilitate cu standardul VESA pentru montaj pe perete sau pe suport (accesoriile se vând separat). Disponibilitatea este etapizată: produsul este „disponibil acum în Coreea”, iar lansarea pe piețele globale este programată „pe parcursul anului 2026”, cu variații în funcție de regiune și dimensiune. Platforma VXT: reducerea efortului de administrare și a traficului de rețea În paralel, Samsung anunță actualizări pentru Samsung VXT, platforma sa de afișaj digital bazată pe cloud (vândută separat, cu disponibilitate diferită pe regiuni și posibile taxe suplimentare pentru anumite aplicații). Miza este administrarea centralizată a ecranelor conectate, programarea și automatizarea difuzării conținutului și crearea de materiale direct în platformă. Principalele noutăți anunțate: Programare pentru presetările ecranului (de exemplu luminozitate, volum, temporizatoare pornire/oprire), aplicabile la ore stabilite, inclusiv în afara programului de funcționare. Smart Download , o funcție menită să reducă încărcarea rețelei, prin descărcarea conținutului de către unele ecrane și partajarea lui cu altele din aceeași rețea (disponibilă pe dispozitive cu Tizen 6.5 sau mai nou). AI Studio , o aplicație care permite generarea de videoclipuri „gata de afișare” pornind de la o imagine de produs și un text, cu opțiunea de scalare la 4K UHD la 60 de cadre pe secundă și optimizare pentru Spatial Signage. Extinderi de gestionare a conținutului: „Event” (inclusiv declanșare pe baza condițiilor meteo, cu date furnizate prin widgetul The Weather Channel), „Multiple Takeover” (tranziții sincronizate pe toate ecranele) și Streaming Widget (redare în timp real a transmisiunilor live, cu suport pentru subtitrări). Samsung mai notează că Spatial Signage a primit recunoaștere în industrie, inclusiv un premiu CES 2026 pentru inovație în categoria Enterprise Tech și un premiu de argint la Edison Awards, și că intenționează să extindă gama cu noi dimensiuni, inclusiv un model de 55 de inch. De asemenea, compania își leagă strategia de poziția de furnizor nr. 1 mondial de ecrane comerciale timp de 17 ani consecutivi, citând un raport Omdia (T4 2025, vânzări în unități). [...]

OpenAI pregătește, cel mai probabil, o extindere operațională a Codex către iPhone , ceea ce ar muta o parte din fluxurile de lucru asistate de AI dinspre desktop spre mobil, printr-o aplicație „companion” care să controleze Codex pe Mac, potrivit 9to5Mac . În material se arată că OpenAI investește intens în aplicația Codex pentru desktop, cu actualizări aproape zilnice, iar o lansare pe iOS ar extinde utilizarea dincolo de „agentic coding” (automatizarea unor sarcini de programare) către productivitate generală. Un indiciu dintr-o actualizare recentă este un nou prompt care întreabă utilizatorii „Ce tip de muncă faci?”, apoi ajustează interfața în funcție de răspuns. Opțiunile menționate includ: inginerie, produs, finanțe, marketing, vânzări, operațiuni, știința datelor, design, student, „altceva”. De ce contează: Codex ar putea ajunge „în buzunar”, ca telecomandă pentru Mac Publicația notează că OpenAI ar putea pregăti o aplicație iPhone care să funcționeze ca „remote control” pentru Codex pe Mac. În acest scenariu, utilizatorii ar putea iniția sau supraveghea sarcini rulate pe computer direct de pe telefon, ceea ce ar schimba practic modul de utilizare: mai puțin „stai la birou”, mai mult „orchestrare” din mobil. Contextul tehnic invocat: la începutul lunii, Codex a primit pe Mac posibilitatea de a folosi aplicații fără să „preia” cursorul, adică poate rula sarcini fără să blocheze utilizarea normală a computerului în paralel. Indiciile: schimburi de mesaje pe X și un orizont de câteva zile 9to5Mac citează o serie de postări pe X (fostul Twitter) din 30 aprilie 2026, în care este comparată experiența „remote control” din Claude Code cu limitările sale de utilizare („rate limits”), respectiv Codex, care ar avea limite mai generoase, dar fără control la distanță. Un răspuns atribuit lui Rohan Varma sugerează că „în câteva zile” ar urma să apară o soluție, fără a detalia forma ei. Separat, o postare a lui Andrew Ambrosino („thursday is for thinking friday is for fun👀”) este tratată ca un posibil teaser, însă materialul subliniază implicit că nu există o confirmare oficială privind o aplicație iPhone. Context: ar fi a treia aplicație iOS a OpenAI, după ChatGPT și Sora Dacă Codex ar deveni o aplicație distinctă pe iOS, ar fi a treia aplicație iPhone a OpenAI, după ChatGPT și Sora, menționează publicația. Aplicația Sora (un „social feed” pentru generare video) a fost întreruptă în martie. În paralel, OpenAI își consolidează ecosistemul Codex/ChatGPT: materialul amintește și de un abonament dedicat utilizatorilor Codex, de lansarea GPT-5.5 și de „Images 2” pentru generare de imagini, ca parte dintr-un ritm accelerat de extindere a capabilităților. Ce urmează rămâne neconfirmat: indiciile indică o lansare apropiată, dar nu există, în informațiile citate, o dată oficială sau un anunț formal despre o aplicație iPhone Codex. [...]

Google extinde la nivel global funcția „ Surse preferate ” din Search, ceea ce poate schimba distribuția traficului către publicații și site-uri printr-un control mai mare al utilizatorilor asupra surselor care apar mai des în „ Top Stories ”, potrivit 9to5Google . Instrumentul „Preferred Sources”, lansat în a doua jumătate a lui 2025, le permite utilizatorilor să aleagă publicațiile și site-urile pe care vor să le vadă mai frecvent în rezultatele de știri din Google Search, în special în zona de „Top Stories”. Ideea nu este eliminarea altor surse, ci creșterea vizibilității celor pe care utilizatorul le „marchează” ca preferate, astfel încât să nu depindă exclusiv de selecția algoritmului. Ce se schimbă acum: disponibilitate în toate limbile acceptate Inițial, funcția a fost limitată la anumite regiuni și limbi, apoi s-a extins global spre finalul lui 2025 pentru limba engleză. De acum, Google o face disponibilă „la nivel global, în toate limbile acceptate”, conform aceleiași surse. Setările pot fi accesate la adresa google.com/preferences/source , unde utilizatorii își pot gestiona lista de surse preferate. De ce contează pentru site-uri și publicații: efect direct asupra clicurilor Google susține că utilizatorii sunt „de două ori mai predispuși” să dea clic către un site după ce l-au marcat ca „Sursă preferată”. Compania mai spune că instrumentul a fost folosit deja pentru „peste 200.000 de site-uri unice”, de la bloguri locale de nișă până la redacții internaționale. În practică, extinderea globală poate însemna o redistribuire a atenției și a traficului în zona de știri din Search: publicațiile care reușesc să fie selectate explicit de utilizatori ar putea câștiga vizibilitate recurentă, în timp ce competiția pentru „Top Stories” nu mai depinde doar de semnalele algoritmice. [...]

OnePlus crește prețul tabletei de vârf în India și lasă neclară extinderea globală , într-un moment în care strategia internațională a companiei este „în evaluare”, potrivit 9to5Google . OnePlus Pad 4 a apărut deja în magazinul online din India, însă planurile de lansare în alte piețe rămân vagi. Tableta este listată pe site-ul OnePlus din India, unde compania o poziționează ca upgrade pentru gama sa high-end. Principalul salt este trecerea la Snapdragon 8 Elite Gen 5, descris drept cel mai rapid cip Qualcomm. Preț mai mare și configurații ajustate În India, OnePlus Pad 4 costă 59.999 rupii, în creștere de la 49.999 rupii pentru OnePlus Pad 3. Publicația notează și o schimbare de strategie la nivel de memorie: OnePlus renunță la varianta cu 16 GB RAM și coboară configurația de bază de la 12 GB la 8 GB. Opțiunile de configurare menționate sunt: 8 GB RAM și 256 GB stocare; 12 GB RAM și 512 GB stocare. Upgrade-uri hardware, în ciuda unei „tăieri” la RAM Dincolo de procesor, OnePlus Pad 4 primește o baterie mai mare, de 13.380 mAh, față de 12.140 mAh la generația anterioară. Ecranul de 13,2 inci are rame ușor mai înguste și este „puțin mai luminos”, conform sursei. Rămân disponibile accesoriile din ecosistem: suport pentru OnePlus Stylo; husă-tastatură care se conectează prin pini. Deși bateria crește, tableta este indicată ca fiind marginal mai subțire: 5,94 mm, față de 5,97 mm la OnePlus Pad 3. Modelul vine în culorile „Dune Glow” și „Sage Mist”. Lansare globală incertă, pe fondul reorganizării OnePlus 9to5Google subliniază că, deocamdată, OnePlus Pad 4 este listată doar în India, fără informații despre o lansare globală. În SUA, OnePlus Pad 3 se vinde la 700 de dolari (aprox. 3.200 lei), însă nu există un anunț dacă noul model va ajunge pe piața americană. Contextul contează: compania a redus personal și a spus oficial că își „evaluează” viitorul în Europa, ceea ce pune sub semnul întrebării cât de larg va fi distribuit noul produs. Pentru consumatori și parteneri de retail, mesajul implicit este că OnePlus își poate restrânge prezența în anumite piețe, chiar dacă își continuă ciclul de lansări în Asia. [...]

Recrutarea lui Charles Lieber de către un institut finanțat de statul chinez arată cum China poate accelera dezvoltarea unor tehnologii cu potențial militar folosind infrastructură și bugete greu de egalat în SUA , potrivit HotNews , care citează o investigație Reuters. Charles Lieber, 67 de ani, este un nume de referință în domeniul interfețelor creier–calculator (tehnologii care conectează activitatea neuronală la sisteme electronice). Acestea au aplicații medicale – de la potențial în tratarea sclerozei laterale amiotrofice (SLA) la recuperarea mobilității la pacienți paralizați – dar sunt urmărite și pentru utilizări militare. Departamentul american al apărării a avertizat că cercetători ai Armatei Populare de Eliberare au analizat astfel de interfețe ca metodă de a crea „supersoldați”, prin creșterea agilității mentale și a conștientizării situaționale. Un laborator reconstruit în Shenzhen, cu acces la infrastructură indisponibilă la Harvard La trei ani după condamnarea sa în SUA, Lieber coordonează în prezent i-BRAIN (Institutul pentru Cercetarea Creierului, Interfețe Avansate și Neurotehnologii), finanțat de statul chinez, parte din Academia Medicală de Cercetare și Medicină Translațională din Shenzhen (SMART), arată Reuters. Potrivit aceleiași surse, laboratorul are acces la echipamente dedicate de nanofabricație și la infrastructură pentru cercetarea pe primate – resurse care nu îi erau disponibile la Harvard. Într-o conferință a guvernului din Shenzhen, în decembrie, Lieber a descris mutarea în China și obiectivul său profesional: „Personal, obiectivul meu este să fac din Shenzhen un lider mondial.” Reuters notează că i-BRAIN a publicat pe 1 mai 2025 o postare potrivit căreia SMART l-a numit pe Lieber cercetător, iar în aceeași zi institutul a anunțat și numirea lui ca director fondator, informație care nu a fost relatată la momentul respectiv. De ce contează: combinația dintre tehnologie duală și „fuziunea civilo-militară” Analiști citați de Reuters consideră că refacerea laboratorului lui Lieber în China, după o condamnare federală în SUA, indică faptul că mecanismele americane de protecție pentru tehnologiile cu potențial militar nu țin pasul cu eforturile Beijingului de a le obține. Îngrijorarea este amplificată de strategia Chinei de „fuziune civilo-militară”, prin care resursele științifice civile sunt partajate cu armata. Glenn Gerstell, consilier la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale și fost consilier juridic general al Agenției Naționale de Securitate a SUA, a spus pentru Reuters: „China a transformat împotriva noastră propria noastră deschidere și propriile noastre eforturi de inovare.” Resursele din Shenzhen: litografie ASML și cercetare pe primate Potrivit Reuters, i-BRAIN a instalat în februarie un sistem de litografie ultravioletă produs de ASML, companie olandeză care produce echipamente folosite la fabricarea cipurilor avansate. ASML a declarat pentru Reuters că nu comentează public despre clienții săi. Tot în Shenzhen, Lieber are acces la Brain Science Infrastructure (BSI) Shenzhen, descrisă ca o facilitate cu 2.000 de cuști pentru primate și spații dedicate activității i-BRAIN. Reuters precizează că mulți cercetători consideră studiile pe primate o etapă necesară înaintea testelor pe oameni pentru interfețele cerebrale invazive și că nu există indicii că Lieber ar fi desfășurat astfel de cercetări la Harvard, care și-a închis centrul de cercetare pe primate în 2015. John Donoghue, profesor la Universitatea Brown și creatorul sistemului BrainGate, a explicat pentru Reuters că studiile pe primate sunt „absolut esențiale”, dar întâmpină obstacole de reglementare și finanțare în SUA, ceea ce face oferta de sprijin din China „extrem de atractivă”. Context juridic: condamnare în SUA și revenire rapidă în China Lieber a fost găsit vinovat și condamnat în decembrie 2021 pentru declarații false către anchetatori federali privind legături cu un program chinez de recrutare a talentelor, precum și pentru infracțiuni fiscale legate de plăți primite de la o universitate chineză. A executat două zile de închisoare și șase luni de arest la domiciliu, a fost amendat cu 50.000 de dolari (aprox. 230.000 lei) și obligat să plătească 33.600 de dolari (aprox. 155.000 lei) despăgubiri către Serviciul Fiscal Intern al SUA. Reuters mai arată că, în 2024, în timp ce era încă sub supraveghere judiciară, Lieber a primit aprobarea instanței pentru cel puțin trei călătorii în China, inclusiv una pentru „relaționare profesională”, potrivit documentelor instanței. Un ecosistem finanțat cu miliarde și recrutare de cercetători SMART are pentru 2026 un buget finanțat integral de guvernul din Shenzhen, în creștere cu aproape 18%, până la aproximativ 153 de milioane de dolari (aprox. 705 milioane lei), potrivit Reuters, care notează că documentele bugetare nu indică ce parte revine i-BRAIN. În același hub, funcționează și Shenzhen Bay Laboratory, entitate juridică separată, dar strâns legată operațional, lansată în 2019 cu un buget pe cinci ani de aproximativ 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) din partea guvernului din Shenzhen. Reuters menționează și un campus dedicat de 750.000 de metri pătrați, aflat în construcție, cu un cost estimat de 1,25 miliarde de dolari (aprox. 5,75 miliarde lei). În plus, Reuters relatează că Jung Min Lee, coautor al unor lucrări de nanofabricație cu Lieber la Harvard, s-a alăturat i-BRAIN ca profesor asociat de cercetare. Ce urmează Materialul Reuters, preluat de HotNews, sugerează că miza nu este doar cariera unui cercetător, ci capacitatea Chinei de a concentra rapid finanțare, infrastructură și talent în jurul unor tehnologii „dual-use” (cu utilizări civile și militare). În lipsa unor detalii publice despre proiectele concrete ale i-BRAIN și despre eventuale aplicații militare, rămâne de urmărit dacă și cum vor reacționa autoritățile americane și europene la transferul de expertiză și la accesul la echipamente avansate în astfel de ecosisteme finanțate de stat. [...]