Știri
Știri din categoria Tehnologie
O scurgere sugerează că Samsung pregătește două carcase distincte pentru Galaxy Z Fold 8, iar diferența de lățime ar putea schimba direct ergonomia și utilitatea ecranului exterior, un punct sensibil la pliabile. Potrivit 9to5Google, o fotografie apărută online compară „în persoană” un Galaxy Z Fold 8 cu format mai lat cu varianta „Ultra” – care, conform scurgerilor, ar păstra forma îngustă folosită de Samsung în ultimii ani.
Imaginea provine dintr-un leak „hands-on” distribuit prin Ice Universe și arată două unități „dummy” (machete folosite pentru a ilustra designul), puse una lângă alta: modelul „wide” (mai lat) și cel mai îngust, asociat cu „Ultra”. Publicația notează că nu este prima comparație între cele două dimensiuni, dar că aceasta ar oferi o reprezentare mai bună a diferenței.
Miza practică a unui Fold mai lat este simplă: un ecran exterior mai apropiat de un telefon obișnuit și o tastare mai comodă, fără compromisurile tipice ale unui format îngust. În același timp, scurgerea alimentează ideea că Samsung ar putea separa mai clar două direcții de produs în aceeași generație, cu formate diferite.
9to5Google mai susține că noul format „wide” ar urmări aceeași idee ca pliabilul Apple aflat în pregătire, despre care se spune că va avea, la rândul lui, un design mai lat.
În același context, sunt menționate și alte informații apărute anterior despre seria Galaxy Z Fold 8:
Ambele pliabile sunt așteptate să fie lansate pe 22 iulie, conform aceleiași surse. Informațiile rămân, însă, la nivel de scurgeri și nu sunt confirmate oficial de Samsung.
Recomandate
Programul One UI 9 Beta se extinde pe mai multe modele Samsung, dar România rămâne în afara accesului oficial , ceea ce înseamnă că utilizatorii locali nu pot testa legal noul software înainte de lansarea stabilă, chiar dacă au telefoane compatibile, potrivit Mobilissimo . Pe serverele Samsung au apărut build-uri de test pentru Android 17 (versiuni preliminare de firmware), asociate cu încă 18 telefoane, semn că One UI 9 Beta ar putea ieși din exclusivitatea seriei Galaxy S26. Totuși, existența unui firmware beta intern nu garantează automat că programul public va fi deschis pentru toate aceste modele. Ce modele apar în testele One UI 9 Beta Lista de dispozitive observate în testare include atât vârfuri de gamă din generații anterioare, cât și o prezență mai consistentă a seriei Galaxy A: Galaxy S25 : S25, S25+, S25 Ultra, S25 FE Galaxy S24 : S24, S24+, S24 Ultra Galaxy S23 : S23, S23+, S23 Ultra Galaxy Z : Z Fold 7, Z Flip 7 Galaxy A5x : A57, A56, A55, A54 Galaxy A3x : A36, A35 Elementul notabil este includerea mai multor modele Galaxy A, o zonă unde, tradițional, accesul la beta a fost mai limitat față de flagship-uri. România, în continuare exclusă din programul oficial Pentru utilizatorii din România, problema rămâne neschimbată: țara nu este inclusă în programul oficial One UI 9 Beta. Conform informațiilor citate, Samsung România enumeră piețele acceptate drept Germania, India, Coreea de Sud, Polonia, Regatul Unit și Statele Unite , iar înscrierea se face prin aplicația Samsung Members și depinde inclusiv de regiunea dispozitivului. Publicația notează că situația ar putea fi reevaluată dacă beta-ul se extinde la alte generații, însă Samsung nu a anunțat până acum includerea României. Sunt menționate și metode neoficiale discutate în comunități, dar acestea nu fac parte din programul companiei și nu schimbă statutul oficial. Context: beta pe S26, indicii de lucru deja la One UI 9.5 Samsung testează public One UI 9 pe Galaxy S26, S26+ și S26 Ultra din luna mai, seria ajungând între timp la a șaptea versiune beta. În paralel, articolul menționează că One UI 9.5 rulează deja în build-uri interne pe Galaxy S26, cu indicii despre funcții precum App Lock, animații schimbate și o interfață cu mai multe transparențe. Sursele menționate de Mobilissimo pentru aceste informații includ Samsung Mobile Press , Samsung Global Newsroom și, pentru lista centralizată a modelelor, GizmoChina (via). [...]
Logitech pregătește o versiune „SE” mai ieftină a mouse-urilor G PRO X SUPERLIGHT 2c și 2 DEX, dar cu receptor limitat la 1 kHz , potrivit IT之家 , care citează listarea apărută la retailerul maghiar iPon . Diferența contează direct pentru utilizatorii competitivi: modelele standard vin cu receptor capabil de 8 kHz, adică o rată de raportare (polling rate) mai mare, asociată cu latență mai mică. Pe iPon, variantele Logitech G PRO X SUPERLIGHT 2c „GPW4 小狗” și PRO X SUPERLIGHT 2 DEX „GPW4 鹰眼” apar în ediție SE cu receptor 2,4 GHz ce urcă doar până la 1 kHz. În schimb, versiunile standard lansate anterior folosesc un receptor care suportă 8 kHz. Preț și compromisuri: greutate și autonomie Ambele modele SE sunt listate la același preț: 54.990 forinți maghiari. IT之家 notează și o conversie orientativă în yuani, însă articolul nu oferă un echivalent în euro sau dolari. La specificații, diferențele față de „original” sunt în principal la greutate și autonomie (în regim de mișcare continuă): PRO X SUPERLIGHT 2c SE : 53 g, autonomie 88 ore (față de 51 g și 95 ore la versiunea originală) PRO X SUPERLIGHT 2 DEX SE : 60 g, autonomie 88 ore (față de 60 g și 95 ore la versiunea originală) Ce urmează: lansare așteptată la final de septembrie Publicația precizează că, deocamdată, nu este clar dacă aceste modele SE reprezintă o revizie de produs sau dacă schimbările sunt influențate de noile reguli UE privind bateriile (menționate ca posibil context). Logitech G ar urma să prezinte oficial cele două produse pe 23–24 septembrie, la evenimentul PLAY 2026, unde este așteptat și modelul PRO X3 SUPERSTRIKE. [...]
China rămâne dependentă de ASML pentru litografie avansată, iar UBS vede un decalaj de circa 10 ani la EUV , ceea ce prelungește presiunea geopolitică și comercială asupra lanțului global de producție de cipuri, potrivit Wccftech . Analiza băncii de investiții UBS susține că, în zona litografiei EUV (ultraviolet extrem, tehnologie-cheie pentru cipurile de ultimă generație), progresul Chinei ar fi comparabil cu nivelul la care se afla ASML în 2004. Consecința: UBS estimează că Beijingul nu va ajunge la paritate cu ASML la EUV în următorii zece ani, în condițiile în care restricțiile SUA limitează accesul producătorilor chinezi la aceste echipamente. De ce contează: EUV rămâne „gâtul de sticlă” pentru cipurile de vârf EUV este o verigă critică în producția avansată de semiconductori: fără astfel de scanere, fabricarea celor mai noi cipuri devine mai complicată și mai costisitoare. UBS își bazează concluzia privind decalajul la EUV pe analiza brevetelor. În paralel, ASML lucrează la sisteme high-NA EUV (cu apertură numerică mare), o evoluție care crește precizia și claritatea expunerii, ridicând și mai mult ștacheta față de tehnologiile DUV (ultraviolet profund) folosite pe scară largă în generațiile anterioare. Unde poate recupera China mai repede: DUV „cu imersie”, dar cu limite UBS indică faptul că, spre deosebire de EUV, China ar putea reduce mai rapid diferența la litografia DUV cu imersie (numită și „litografie umedă”), în doi până la cinci ani . Tehnologia folosește un strat de apă ultra-pură pentru a reduce lungimea de undă efectivă a luminii și a crește rezoluția și profunzimea de focalizare. Totuși, chiar și cu progrese pe DUV, UBS anticipează că China va continua să depindă de ASML din cauza diferențelor de randament (yield) și productivitate (throughput) — adică proporția de cipuri bune obținute și volumul realizat într-un interval de timp. UBS menționează ca actori relevanți pe partea de echipamente Shanghai Micro Electronics Equipment (SMEE) și startup-ul Shanghai Yuliangsheng Technology Co., Ltd. , dar subliniază că acestea ar trebui urmărite mai degrabă pentru evoluția DUV, nu EUV. (Wccftech trimite, pentru context despre SMEE, la un material separat: https://wccftech.com/chinas-duv-chip-making-machine-is-far-off-from-being-a-threat-to-asml-says-report/ ) Impact comercial pentru ASML: China rămâne piață mare, dar cu risc de reglementare UBS notează că ASML depinde încă semnificativ de vânzările către China: 33% din vânzările din 2025 ar fi venit din această piață, față de 10% înainte de 2020 , conform aceleiași analize. În scenariul negativ („bear case”), UBS ia în calcul noi restricții asupra vânzărilor de DUV către China. În același timp, banca se așteaptă ca China să reprezinte 15%–20% din vânzările ASML în 2027 , semn că ponderea ar putea scădea față de vârful recent, dar fără să dispară din ecuație. Pentru industrie, mesajul este că „decuplarea” tehnologică pe litografie avansată rămâne lentă: China poate avansa pe DUV, însă EUV — și cu atât mai mult high-NA EUV — continuă să fie zona în care ASML păstrează un avantaj structural, amplificat de reglementări. [...]
China rămâne departe de autonomia în litografie avansată , iar capacitatea sa de a dezvolta echipamente EUV (litografie cu ultraviolete extreme, esențială pentru cipuri de ultimă generație) ar fi comparabilă cu nivelul la care era ASML în 2004, potrivit unei note a unui analist UBS citate de Tom's Hardware . Implicația economică este că, în pofida investițiilor și a eforturilor de substituire a importurilor, China ar putea avea nevoie de ani buni până să ajungă la producție de volum cu echipamente comparabile cu cele occidentale. Analistul UBS Francois-Xavier Bouvignies afirmă, într-o notă către clienți, că situația s-ar putea schimba în următorii doi până la cinci ani dacă firmele chineze vor începe să producă în masă sisteme de litografie DUV cu imersie (o generație anterioară EUV, dar încă importantă pentru noduri tehnologice mai vechi). Totuși, chiar și în acest scenariu, industria chineză a semiconductorilor ar rămâne „mult în urma” rivalilor occidentali, potrivit aceleiași evaluări, relatată de Bloomberg . De ce litografia este blocajul major Materialul subliniază că fotolitografia este, în general, cel mai complex și mai exigent proces individual din fabricația avansată de semiconductori. Un scanner modern trebuie să livreze simultan rezoluție, precizie de aliniere între straturi, control al focalizării, uniformitate și performanță stabilă, plus disponibilitate predictibilă (timp de funcționare) și nivel redus de defecte. Cu alte cuvinte, nu este suficient ca un echipament să funcționeze „în laborator”; trebuie să fie utilizabil în producție de masă, fără compromisuri care ar reduce drastic randamentul sau productivitatea. În acest context, Tom’s Hardware notează că, istoric, pe măsură ce echipamentele au devenit mai complexe, doar ASML, Canon și Nikon au rămas producători relevanți, iar ASML este singurul furnizor de scanere EUV. Ce se știe despre eforturile Chinei și unde lipsesc dovezile Pe partea de echipamente pentru fabrici de cipuri (wafer fab tools), unele companii chineze au ajuns să livreze la scară industrială utilaje competitive pentru procese precum depunere chimică, curățare, gravare și oxidare/difuzie, folosite deja de producători locali de cipuri, potrivit articolului. Însă litografia rămâne veriga slabă: nu există indicii solide că producătorii din China au ajuns la producție de volum pentru scanere DUV cu imersie capabile de 45 nm și sub acest prag. În centrul discuției este Shanghai Micro Electronics Equipment (SMEE), înființată în 2002 și descrisă drept cel mai important producător chinez de echipamente de litografie. SMEE ar fi prezentat în 2023 un sistem DUV cu imersie, SSA/800-10W, despre care s-a spus că poate produce cipuri până la 28 nm, însă Tom’s Hardware afirmă că nu există dovezi că acest echipament ar fi intrat în producție de masă sau că ar fi fost adoptat de un producător pentru fabricarea de volum. Publicația argumentează că, dacă ar fi existat livrări în 2023–2024, ar fi apărut măcar semnale indirecte (înregistrări de achiziție/acceptanță, comenzi de componente, anunțuri de angajare, lucrări științifice). În iulie au reapărut relatări despre scanere DUV cu imersie fabricate în China și produse în masă de Shanghai Aishengna Electronic Technology Group (unitate sau afiliat SMEE), însă, din nou, fără dovezi și fără detalii despre nodurile vizate sau capacitatea de producție, potrivit articolului. În plus, materialul indică lipsa unor semne tipice pentru introducerea unui echipament nou în industrie, precum livrări de sisteme de evaluare către fabrici și rezultate preliminare de calificare a proceselor. Ce urmează, realist, dacă apare primul scanner utilizabil Chiar și în ipoteza apariției unui prim scanner chinez DUV cu imersie funcțional, Tom’s Hardware descrie un calendar de integrare lent: utilizare pe plachete de inginerie, comparații cu echipamentele ASML, dezvoltare de „rețete” (setări și pași de proces), identificare de probleme și feedback către producător — un proces care poate dura circa un an. Calificarea pentru producție de masă ar mai adăuga cel puțin încă un an pentru un singur strat, și mai mult pentru mai multe straturi, astfel că introducerea într-un flux existent ar lua „cel puțin doi ani, dar probabil mai mult”. În lipsa unor indicatori „reali” că producătorii chinezi pot fabrica și livra astfel de scanere către clienți, concluzia rămâne cea din nota UBS: industria de litografie a Chinei ar fi, în acest moment, la un nivel comparabil cu cel al ASML din mijlocul anilor 2000. [...]
Google extinde funcțiile Android care folosesc Gemini și Find Hub , dar disponibilitatea depinde de țări și versiunea sistemului. În „September Android Drop”, publicat pe Google Blog , compania detaliază cinci funcții noi care ajung etapizat pe telefoane, cu condiții diferite de compatibilitate (Android 9+, 16+ sau 17) și de disponibilitate geografică. Funcții noi, cu „praguri” diferite de Android și piețe Cea mai vizibilă schimbare este integrarea mai strânsă dintre Gemini (asistentul bazat pe inteligență artificială) și Find Hub (zona Android pentru găsirea dispozitivelor și a obiectelor), dar și apariția unor funcții orientate spre confort și accesibilitate. „Amintește-mi unde am pus lucrurile” în Find Hub (Android 16+) : utilizatorii vor putea cere lui Gemini să rețină unde au lăsat obiecte importante (de exemplu pașaportul sau o cheie de rezervă), iar locațiile vor fi salvate în Find Hub, inclusiv cu o fotografie opțională. Funcția este anunțată pentru dispozitive cu Android 16+ în țările unde sunt disponibile atât Gemini, cât și Find Hub (lista de țări este indicată de Google aici ). Motion Assist pentru reducerea răului de mișcare (Android 17) : o suprapunere discretă cu „bule” care se mișcă odată cu vehiculul, gândită să reducă disconfortul când folosești telefonul ca pasager. Poate fi pornită automat, adăugată în Quick Settings și personalizată (formă, culoare, opacitate). Google spune că funcția va fi disponibilă pe telefoane cu Android 17. Guided vision în Gemini Live (Android 9+) : utilizatorii pot partaja camera în Gemini Live pentru a primi descrieri ale mediului din față, cu feedback vocal care ajută la încadrarea corectă a imaginii. Este o funcție „concepută pentru și împreună cu comunitățile de persoane nevăzătoare și cu vedere redusă”, utilă pentru sarcini precum citirea unui text mic sau identificarea unor obiecte. Va veni „în curând” pe telefoane cu Android 9+ în țările unde Gemini este disponibil (Google indică disponibilitatea pe țări aici ). Google Messages primește colaborare în chat și personalizare Pe zona de mesagerie, Google împinge două schimbări care țin de utilizarea zilnică și de productivitate, ambele în Google Messages: Integrare Google Keep direct în conversații : listele și notițele pot fi create și editate împreună „din chat”, prin butonul „+”, fără a comuta între aplicații. Lansarea începe „de astăzi”, potrivit Google. Teme și fundaluri personalizate pe conversații : fiecare chat poate primi un fundal și o paletă de culori distincte, inclusiv folosind o fotografie proprie; bulele de text se potrivesc automat sau pot fi ajustate manual. Funcția este disponibilă „acum” în Google Messages. Ce înseamnă practic pentru utilizatori și companii Mesajul central al pachetului din septembrie este că Google împarte noile capabilități pe trei axe care influențează adoptarea : versiunea Android, disponibilitatea Gemini/Find Hub pe țări și lansarea etapizată în aplicații (în special Google Messages). Pentru utilizatori, asta înseamnă că aceleași funcții pot apărea la momente diferite, în funcție de telefon, regiune și actualizările aplicațiilor. Google indică și o pagină de prezentare a funcțiilor (cu detalii suplimentare) aici , precum și un clip demonstrativ aici . [...]
Apple TV pare să fi fost activat în România la 39,99 lei pe lună , o mutare care ridică miza concurenței pe piața locală de streaming prin intrarea efectivă a unui jucător global cu preț și perioadă de probă deja afișate, potrivit Mobilissimo . Informația despre disponibilitatea abonamentului în România este atribuită de publicație lui Radu Oncescu , care scrie pe site-ul său că serviciul poate fi accesat cu o perioadă de probă gratuită de 7 zile, după care costă 39,99 lei pe lună. Pentru piața locală, elementul relevant este că nu mai pare vorba doar de o „etichetă de preț” apărută înaintea lansării, ci de activarea comercială propriu-zisă, după o perioadă de câteva luni în care Apple a făcut pași de localizare, dar abonarea nu funcționa „normal”, conform istoricului descris în articol. Ce știm despre preț și condițiile de acces Din informațiile prezentate, oferta pentru utilizatorii din România ar fi: 7 zile perioadă de probă gratuită; 39,99 lei pe lună după expirarea perioadei de probă. Mobilissimo precizează și o confuzie frecventă: este vorba despre serviciul de streaming Apple TV, nu despre dispozitivul Apple TV 4K (playerul hardware). Încă există o neconcordanță în documentația Apple Deși activarea este semnalată ca fiind funcțională, publicația notează o „sincopă” tipică de software: pagina oficială Apple privind disponibilitatea serviciilor ar lista în continuare România doar cu aplicația Apple TV disponibilă pentru „conținut video sincronizat”, fără secțiunea dedicată „Abonament Apple TV”. Cu alte cuvinte, documentația oficială ar putea să nu fi fost actualizată încă în linie cu activarea comercială. În catalog sunt menționate producții Apple Originals precum „Severance”, „Silo”, „Foundation” și „Ted Lasso”, iar unele titluri aveau deja subtitrări în română înainte de activarea abonamentului local. [...]
