Știri
Știri din categoria Tehnologie
Anthropic extinde modul vocal Claude la modele mai puternice, ceea ce poate schimba direct calitatea și utilitatea conversațiilor pentru abonații care plătesc pentru performanță, potrivit 9to5Mac. Până acum, funcția de voce rula doar pe modelul Haiku, orientat spre răspunsuri rapide, nu spre raționament mai profund.
Schimbarea principală este că „Claude voice mode” funcționează, pentru prima dată, cu modelele Claude Opus și Claude Sonnet. Astfel, utilizatorii care plătesc pentru aceste modele mai capabile pot beneficia de ele și în interacțiunea vocală, nu doar în chatul text.
Pe lângă accesul la Opus și Sonnet, Anthropic spune că utilizatorii pot comuta între modele în timpul unei sesiuni de voce. Totodată, modul vocal poate funcționa cu „connectors” (conectori) – adică integrări care leagă conversația din Claude de instrumentele folosite de utilizator.
Anthropic afirmă că modul vocal actualizat suportă 11 limbi:
Compania mai precizează că utilizatorii pot comuta între limbi în timpul folosirii modului vocal.
Modul vocal Claude este disponibil în aplicațiile Anthropic pentru mobil, desktop și web. Detalii suplimentare despre experiența actualizată sunt publicate de Anthropic aici.
Recomandate
Geekbench 7 schimbă regulile comparațiilor de performanță , pentru că introduce teste și seturi de date mai solicitante, iar scorurile nu mai sunt compatibile cu Geekbench 6, ceea ce va forța o „resetare” a reperelor folosite în evaluarea laptopurilor și telefoanelor, potrivit The Verge . Primate Labs lansează Geekbench 7, noua generație a unuia dintre cele mai folosite instrumente de benchmark (test sintetic de performanță). La nivel de interfață și utilizare, aplicația „arată și se comportă” ca Geekbench 6, însă schimbările sunt „sub capotă”: seturi de date mai mari pentru procesoare (CPU) și plăci grafice (GPU), un test multi-core reproiectat și noi teste pentru audio și video. Ce se schimbă în Geekbench 7 Actualizarea aduce, în principal, trei modificări cu impact direct asupra modului în care sunt măsurate și comparate dispozitivele: teste noi de codare/decodare video și audio , care includ AV1 și Opus, dar și scenarii modelate pentru videoconferință, streaming și consum de conținut; un test multi-core redesenat , astfel încât sarcinile de lucru rulează pe mai multe fire de execuție (multi-thread) doar atunci când și activitățile reale modelate ar funcționa astfel; seturi de date mai mari și mai „grele” , despre care compania spune că ar surprinde mai bine cerințele aplicațiilor moderne. De ce contează pentru piață: scorurile vechi nu mai pot fi comparate O consecință importantă este că scorurile Geekbench 6 nu sunt compatibile cu Geekbench 7 . Practic, comparațiile directe cu rezultatele istorice devin inutile, iar cei care testează hardware (publicații, producători, utilizatori avansați) vor trebui să refacă măsurătorile pentru a construi noi serii de referință. The Verge notează și o limitare structurală a Geekbench: testele sunt rapide și, tocmai de aceea, tind să măsoare mai bine „rafalele” scurte de performanță decât încărcările susținute, unde unele procesoare și plăci grafice pot reduce frecvențele (throttling) din cauza temperaturilor. Licențiere și platforme Licența Geekbench 7 Pro costă 99 dolari (aprox. 450 lei), cu preț redus la 79 dolari (aprox. 360 lei) până la 6 august, conform informațiilor din articol. Varianta Pro permite rularea testelor offline, fără încărcarea rezultatelor în Geekbench Browser, și acoperă în continuare platformele desktop compatibile: Windows, macOS și Linux. Chiar dacă noile teste rămân, în continuare, de ordinul câtorva minute, schimbările de metodologie și incompatibilitatea scorurilor indică faptul că, în perioada următoare, „ierarhiile” de performanță bazate pe Geekbench vor trebui recalibrate. [...]
MacBook Neo a ajutat Apple să crească livrările globale de Mac cu 13% în T2 2026 , într-o piață PC care a reintrat pe scădere, potrivit iThome , care citează o analiză CounterPoint Research publicată pe 23 iulie. În ansamblu, CounterPoint estimează că livrările globale de PC au fost de 65 de milioane de unități în trimestrul al doilea din 2026, în scădere cu 4% față de aceeași perioadă din 2025, ceea ce pune capăt trendului de creștere început în T1 2025. Raportul descrie o piață trasă în direcții opuse: pe de o parte, migrarea de la Windows 10 la Windows 11 și ciclul de reînnoire pentru „AI PC” (PC-uri promovate pentru capabilități de inteligență artificială) susțin cererea; pe de altă parte, scumpirea componentelor – în special a memoriei – limitează planurile de producție ale OEM (producători de echipamente originale) și frânează cererea consumatorilor. Ce arată tabloul competitiv în T2 2026 CounterPoint conturează o piață dominată de câțiva jucători mari, în care cinci furnizori de top cumulează aproape 78% din livrările globale de PC, în timp ce producătorii mai mici au vânzări stabile sau în scădere. Pe branduri, datele menționate în material indică: Lenovo : 16,6 milioane unități livrate, -2% an/an, dar rămâne lider cu 25,6% cotă de piață; avantajul ar veni din volum și relații de aprovizionare care reduc impactul deficitului de memorie. HP : cea mai mare scădere din top 3, -8% an/an; expunere ridicată pe segmente sensibile la scumpiri (consum și companii mid-market). Dell : -6% an/an; orientarea spre clienți comerciali ar amortiza declinul din consum, susținută de bugete IT mai stabile. Apple : +13% an/an la livrările de Mac, pe fondul performanței MacBook Neo , cu o creștere semnificativă a cotei de piață în trimestru. ASUS : +4% an/an; CounterPoint atribuie avansul adopției rapide a unor noi arhitecturi de cipuri și sprijinului timpuriu pentru mai multe formate de „AI PC”, de la Vivobook la ProArt. De ce contează: creștere pe Mac într-un trimestru în care PC-ul scade Într-un trimestru în care piața totală de PC a scăzut, creșterea Apple de 13% la Mac sugerează o redistribuire a cererii către segmente și produse care reușesc să evite cel mai mult presiunea costurilor cu componentele și sensibilitatea la preț din zona entry-level. Analistul Minsoo Kang (CounterPoint) notează că, deși prețurile memoriei s-au stabilizat după creșterea abruptă din T1, costurile rămân o povară pentru producători. Așteptarea pentru perioada următoare este de contracție mai puternică în segmentele de intrare și consum, în timp ce cererea comercială ar urma să rămână relativ solidă, alimentată de ciclul de înlocuire generat de expirarea suportului pentru actualizări Windows. [...]
Imagini „oficiale” scurse cu Pixel 11 (Pro) indică o diferențiere mai agresivă de design între modelele de bază și Pro , într-un moment în care lansarea este la doar câteva săptămâni, potrivit Notebookcheck . Randările publicate de leakerul pe MyMobiles arată telefoanele din mai multe unghiuri și în toate culorile așteptate, scoțând în evidență în special finisajele diferite ale ramelor și proeminența modulului foto la modelele Pro. Ce se vede în imagini: rame mate vs. lucioase și un modul foto mai proeminent la Pro Conform materialului, Google ar păstra o ramă din aluminiu cu finisaj mat pentru Pixel 11 (modelul mai accesibil), în timp ce Pixel 11 Pro ar avea ramă mată doar pe varianta neagră, celelalte culori fiind cu finisaj lucios. Tot din imagini reiese că modulul camerei de pe modelele Pro iese „semnificativ” mai mult în afara carcasei decât până acum. Notebookcheck leagă spațiul suplimentar necesar de așteptările privind camere principale și telefoto noi pe Pixel 11 Pro și Pixel 11 Pro XL, cu senzori mai mari și o plajă de zoom mai largă (informații prezentate ca estimări, nu confirmări oficiale). Culorile așteptate pentru Pixel 11 și Pixel 11 Pro / Pro XL Pentru modelul de bază, culorile sunt descrise ca fiind mai îndrăznețe, iar denumirile de marketing menționate sunt: Pixel 11: mov, verde, roz și negru – „Light Sterling”, „Pine”, „Fuchsia”, „Midnight Haze”. Pentru vârfurile de gamă, Pixel 11 Pro și Pixel 11 Pro XL ar urma să aibă aceleași opțiuni de culoare: Pixel 11 Pro / Pro XL: albastru deschis, verde, portocaliu și negru – „Light Fog”, „Pine”, „Dune”, „Midnight Haze”. Ce rămâne neconfirmat și când ar urma să aflăm detaliile Publicația notează că în aceste imagini nu este vizibil „Pixel Glow”, o iluminare RGB despre care spune că a fost prezentată recent de Google într-un clip de tip teaser. Toate detaliile rămase ar urma să fie confirmate oficial cel târziu la evenimentul de lansare programat pe 12 august. [...]
Honor accelerează lansarea „Robot Phone”, mizând pe video de nivel cinematografic , într-un parteneriat cu producătorul de echipamente pentru film Arri , într-un semnal că segmentul de smartphone-uri orientate spre creație video devine o prioritate comercială. Potrivit GSMArena , compania a programat un „Imaging Technology Launch Event” pe 28 iulie, unde va prezenta, alături de Arri, un telefon care „include un flux de lucru cinematografic complet, de la un capăt la altul”. Evenimentul este centrat pe capabilitățile de filmare ale dispozitivului, iar publicația notează că telefonul a apărut deja în contexte publice cu vizibilitate mare: la finala FIFA World Cup 2026 și la Shanghai International Film Festival . Deși a fost prezentat inițial în urmă cu câteva luni, fișa completă de specificații rămâne nepublică, ceea ce lasă neclar cât de „aproape” este lansarea comercială și în ce configurații va ajunge pe piață. Ce urmărește Honor prin asocierea cu Arri Parteneriatul cu Arri (cunoscută pentru camere și echipamente folosite în producții cinematografice) indică o încercare de diferențiere într-o zonă unde competiția se mută tot mai mult de la hardware generalist la „pachete” integrate pentru creație video. Mesajul-cheie transmis pentru telefon este promisiunea unui „workflow” cinematografic complet, adică un lanț integrat de captură și procesare orientat spre rezultate video avansate. Reîmprospătare de brand: logo nou și slogan În paralel cu pregătirea evenimentului de imagine, Honor și-a actualizat identitatea vizuală: un logo nou, descris ca un „inel divizat” („split ring”), și un nou slogan: „Dare To Be”. Compania a publicat și un clip de prezentare a noii identități, însă detaliile despre poziționarea comercială a schimbării (de exemplu, legătura directă cu gama de produse) nu sunt dezvoltate în informațiile disponibile. [...]
Elon Musk avertizează că robotul umanoid Optimus ar putea întârzia semnificativ la scalare , pe fondul unei presiuni financiare în creștere la Tesla, potrivit The Next Web . Într-un mesaj către investitori, Musk a spus că Optimus nu are încă un lanț de aprovizionare (rețeaua de furnizori și componente) și că „fiecare piesă este nouă”, ceea ce face ca trecerea la producție de volum să fie „cel mai dificil” lucru pe care compania a încercat să-l scaleze. De ce contează: Optimus devine un pariu operațional scump, într-un trimestru cu cash-flow negativ Contextul financiar descris în articol ridică miza pentru proiect. Tesla a raportat venituri de 28 mld. dolari (aprox. 128 mld. lei), în creștere cu 26%, însă câștigul ajustat a fost de 33 de cenți/acțiune, sub așteptările analiștilor de 51 de cenți. Venitul operațional a scăzut cu 57%, iar cheltuielile de capital (capex) au urcat la aproape 6 mld. dolari (aprox. 27,5 mld. lei) în trimestru, parte dintr-un plan de 25 mld. dolari (aprox. 115 mld. lei) pentru întregul an. Fluxul de numerar liber (free cash flow) a ajuns la minus 1 mld. dolari (aprox. 4,6 mld. lei), iar acțiunile au scăzut cu circa 7% în tranzacționarea înainte de deschiderea pieței. În acest cadru, temperarea publică a așteptărilor privind ritmul de producție al Optimus sugerează că monetizarea proiectului ar putea veni mai târziu decât au anticipat o parte dintre investitori. Ce spune Musk: „curba normală”, dar cu un început mai plat decât speră investitorii Musk le-a spus investitorilor că vrea să „calibreze corect” așteptările: creșterea producției ar urma o curbă normală, însă cu o porțiune inițială „plată” care poate dura mai mult decât și-ar dori piața. În paralel, Tesla a eliminat discret referințele la „producția de masă” a Optimus din prezentarea pentru acționari aferentă trimestrului al doilea, după ce folosise această formulare chiar și în trimestrul anterior. Obstacolele tehnice și de aprovizionare: 10.000 de piese unice și lipsa unui ecosistem de furnizori Musk a indicat mai multe bariere de inginerie care întârzie utilitatea și producția la scară: Optimus ar avea nevoie de „dexteritate cel puțin la nivel uman” pentru a fi util în afara mediilor controlate din fabrici; provocări legate de memorie, logică și „împachetarea” cipurilor (chip packaging – integrarea fizică a cipurilor în module utilizabile); asigurarea procesoarelor pentru inteligență artificială de la parteneri precum Samsung și TSMC ; robotul ar conține aproximativ 10.000 de piese unice; spre deosebire de competitori chinezi care pot folosi lanțuri existente din industria smartphone (pentru actuatoare și motoare de precizie), Tesla își construiește baza de producție „de la zero”. Ținte vechi, realitate recentă: roboți care colectează date, nu fac „muncă utilă” Articolul amintește schimbarea de ton față de trimestrele anterioare. Musk spunea anul trecut că ar fi „șocat” dacă Tesla nu ar produce 100.000 de roboți Optimus pe lună în cinci ani. În ianuarie 2025, el proiecta 50.000–100.000 de unități pentru 2026. Ulterior, în ianuarie din acest an, Musk a recunoscut că niciun robot Optimus nu făcea „muncă utilă” în fabricile Tesla, deși peste o mie de unități Gen 3 erau desfășurate în Fremont și la Gigafactory Texas pentru colectare de date de antrenament. Ce urmează: investiții în facilități, dar fără promisiuni privind momentul producției de volum Tesla a convertit liniile Model S și Model X din Fremont pentru producția Optimus și construiește o facilitate dedicată lângă Gigafactory Texas. Totuși, compania „a încetat să mai promită” când va începe producția la volum. În plus, pachetul de compensații al lui Musk leagă o parte din plată de livrarea a un milion de roboți Optimus în decurs de un deceniu — o țintă care, în contextul avertismentelor privind dificultatea scalării, pare mai greu de atins în termenele sugerate anterior. Separat, președintele Tesla China a descris Gigafactory Shanghai drept o „cheie de aur” pentru producția de masă a Optimus, însă fabrica nu a început încă producția de roboți, potrivit articolului. [...]
Vânzările de jocuri pe disc au scăzut constant timp de 16 ani , iar datele sugerează că decizia Sony de a se îndepărta de formatul fizic era mai degrabă o consecință a pieței decât o schimbare bruscă, potrivit unei analize din Ars Technica . Unghiul economic este simplu: segmentul „pe disc” a devenit suficient de mic încât riscul comercial al renunțării la el pare limitat. Tendința s-a conturat încă din anii 2000, când servicii precum Xbox Live Arcade, PlayStation Network și WiiWare au arătat că jucătorii sunt dispuși să plătească pentru descărcări digitale, inițial pentru titluri mai mici, apoi și pentru lansări importante. Analiza notează că un ușor reviriment al veniturilor din jocuri fizice „anul trecut” nu schimbă imaginea de ansamblu: declinul a fost „consistent” și „accentuat” pe parcursul a 16 ani. Industria a împins treptat piața spre digital Pe partea operațională, schimbarea a fost susținută și de decizii de platformă. Până la lansarea PlayStation Vita în 2012, Sony a impus ca editorii care scot jocuri pe cartuș să ofere și o variantă descărcabilă. Consolele care au urmat (Wii U, PS4, Xbox One) au continuat direcția, iar spre finalul anilor 2010 lansările exclusiv fizice au devenit „aproape inexistente”, conform aceleiași surse. În ultimii ani, modelul s-a radicalizat: unele jocuri mari au sărit complet peste retail sau au trecut la formule de tip „download în cutie”. Ars Technica dă ca exemple „Game Key Cards” pentru Switch 2 și coduri tipărite în cutie pentru Grand Theft Auto VI, citând și Digital Foundry . Datele din SUA: tot mai multe console fără unitate optică Schimbarea se vede și în mixul de hardware vândut. Analistul Mat Piscatella (Circana) a publicat date potrivit cărora, în SUA, 27% din unitățile PS5 vândute până acum au fost ediții „Digital Only”, iar la Xbox Series ponderea ajunge la 52% (conform postării sale, citată de Ars Technica: bsky.app ). Pentru Sony, concluzia economică sugerată de aceste cifre este că pierderea cumpărătorilor care preferă discurile afectează un segment relativ mic din businessul actual. Pentru consumatori, miza se mută de la „proprietatea” fizică spre acces și comoditate — cu costul unei dependențe mai mari de ecosistemele digitale ale platformelor. [...]
