Știri
Știri din categoria Tehnologie
YouTube extinde cumpărăturile direct din reclame pe TV, printr-o funcție „Buy with Google Pay” care permite finalizarea unei achiziții fără a părăsi ecranul televizorului, potrivit Android Authority. Miza este una operațională: platforma mută încă un pas din procesul de vânzare în interiorul aplicației de pe televizoare conectate, reducând fricțiunea până la checkout.
Funcția a fost anunțată la evenimentul Brandcast 2026 și este gândită pentru platformele TV care rulează aplicația YouTube, inclusiv televizoare inteligente și dispozitive de streaming. Conform YouTube, cumpărăturile se pot finaliza „în doar două clickuri” folosind Google Pay.
YouTube lucrează la reclame „cumpărabile” pe TV de anul trecut. Atunci, compania a prezentat un format cu un flux (feed) de produse afișat lângă reclamă, care permitea navigarea cu telecomanda, iar achiziția se făcea prin scanarea unui cod QR cu telefonul, notează Android Authority, citând contextul relatat anterior de TechCrunch.
Prin „Buy with Google Pay”, YouTube trece la o integrare mai directă: cumpărarea se face din reclamă, pe televizor, fără pașii intermediari care mutau utilizatorul pe telefon.
Din perspectiva utilizatorului, avantajul este comoditatea: dacă un produs din reclamă te interesează, îl poți cumpăra imediat. În același timp, publicația subliniază riscul ca achizițiile din impuls să devină mai ușor de făcut, tocmai pentru că procesul este simplificat.
Pentru experiența de vizionare, integrarea checkout-ului poate crește senzația de „comercializare” a TV-ului: reclamele interactive care ocupă o parte din ecran sunt un lucru, dar posibilitatea de a cumpăra direct din reclamă poate face publicitatea mai greu de ignorat.
Anunțul face parte dintr-un set mai amplu de instrumente prezentate de YouTube la Brandcast 2026, axate pe publicitate și inteligență artificială. Compania a mai introdus potrivire de sponsorizări asistată de AI, a extins instrumentele de afiliere pentru creatori și a prezentat noi capabilități de creare video pentru reclame, bazate pe modele Google precum Gemini, Veo și Nano Banana.
Recomandate
Apple pregătește pentru iPhone 2028 o schimbare de ecran care ar putea forța investiții noi în producția OLED , iar furnizorii săi Samsung Display și LG Display au început deja să avanseze tehnologia necesară, potrivit IT之家 , care citează informații publicate de presa sud-coreeană ETNEWS. Planul vizează așa-numitele ecrane OLED „curbate pe toate cele patru laturi” (marginile panoului sunt îndoite în jos pe fiecare parte), pentru a reduce și mai mult ramele și a crește „imersiunea” vizuală pe fața telefonului. În lanțul de aprovizionare, acest tip de design nu înseamnă doar o schimbare estetică, ci și modificări de materiale și echipamente, cu impact direct în capex (investiții în capacități de producție). De ce contează: materialul catodului și riscul de distorsiuni la margini Conform informațiilor citate, Apple ar urma să introducă prima dată soluția de ecran cu îndoire pe patru laturi pe modelul aniversar de 20 de ani, programat pentru anul viitor. Într-o primă versiune, stratul de catod ar folosi un aliaj magneziu-argint (MgAg), însă în zona curbată acesta ar putea provoca distorsiuni de imagine și scăderea luminozității. Motivul ține de arhitectura OLED „cu emisie frontală” (dominantă la smartphone-uri), unde lumina trebuie să treacă prin catod: cu cât transparența electrodului este mai redusă, cu atât cresc riscurile de neuniformități și degradări vizibile, mai ales în zonele de margine îndoite. Ce schimbă Apple pentru 2028: trecerea la oxid de indiu-zinc (IZO) Pentru generația din 2028, Apple ar planifica înlocuirea materialului catodului cu oxid de indiu-zinc (IZO), pentru o transparență mai bună și pentru a atenua problemele specifice zonelor curbate: încălzire, distorsiuni și luminozitate neuniformă, potrivit aceleiași surse. Această schimbare implică și adaptări de proces: în etapa de depunere (evaporare), ar fi necesară integrarea unor echipamente de „sputtering” (pulverizare catodică) pentru oxizi conductori transparenți, cu cerința de a fi „low-damage” (cu impact redus asupra straturilor sensibile ale panoului). Impact operațional: investiții în echipamente și, posibil, linii noi În calitate de furnizori de panouri OLED pentru Apple, Samsung Display și LG Display ar trebui să introducă această tehnologie, iar investițiile în echipamente pentru modelele din 2028 au intrat deja pe agendă, potrivit unor surse din industrie citate în material. LG Display a anunțat luna trecută o investiție de 1,106 trilioane woni (în material este indicat echivalentul de aproximativ 50,44 miliarde yuani), descrisă ca extindere a infrastructurii OLED și considerată de piață ca fiind legată de dezvoltarea și pregătirea producției pentru această tehnologie. Compania ar urma să folosească inițial noile echipamente în cercetare-dezvoltare, apoi să le consolideze gradual pentru trecerea la producție de masă a ecranelor cu îndoire pe patru laturi. În cazul Samsung Display, sursa arată că firma evaluează investiții în echipamente, însă industria consideră că instalarea directă a acestor echipamente pe liniile OLED existente este dificilă din motive de spațiu și design, ceea ce ar crește probabilitatea unor investiții în linii noi. În lipsa unor confirmări oficiale din partea Apple, Samsung Display sau LG Display în textul citat, rămâne de urmărit dacă și când vor apărea anunțuri concrete privind calendarul de producție și amploarea investițiilor. [...]
Google Translate ar putea aduce traducerea „Live” și fără internet , ceea ce ar reduce dependența de conexiune în situații precum călătoriile sau zonele cu semnal slab, potrivit unei analize Android Authority bazate pe cod aflat în lucru în aplicația pentru Android. În prezent, Google Translate are mod offline, însă acesta funcționează doar pentru traduceri de text și imagini, nu și pentru Live Translate (traducere în timp real). Publicația a identificat indicii că Google lucrează la extinderea suportului offline și pentru Live Translate în versiunea 10.17.48.914427315.6-release a aplicației pe Android. Ce se schimbă operațional pentru utilizatori Dacă funcția va fi lansată public, utilizarea Live Translate offline ar urma să depindă de pachetele de limbi descărcate în prealabil pe telefon. În mod similar cu modul offline actual, utilizatorii ar trebui să se asigure că au instalate limbile necesare înainte de a rămâne fără conexiune. Android Authority notează că accesul ar fi limitat la un subset de limbi pentru care există descărcări offline compatibile cu Live Translate. Pe baza observațiilor publicației, lista ar putea include: engleză, franceză, germană, portugheză, italiană și spaniolă. Stadiul: interfață avansată, funcționalitate încă incertă Analiza arată că Google a ajuns dincolo de simple „șiruri de text” în cod și are deja un ecran de inițiere (onboarding) bine finisat care prezintă funcția. Totuși, publicația precizează că nu poate spune „cu încredere” cum arată, în acest moment, funcționalitatea efectivă a traducerii live fără internet, chiar dacă interfața pare într-un stadiu relativ avansat. Separat, au fost observate și ajustări mai mici de interfață: butoanele pentru lipire, scriere de mână și introducere vocală ar urma să fie mutate în aceeași zonă pentru acces mai ușor. Ce urmează și care sunt limitele informației Informațiile provin dintr-un „ APK teardown ” (analiză a codului unei versiuni de aplicație), metodă care poate indica direcții de dezvoltare, dar nu garantează lansarea publică a funcției. Cu alte cuvinte, Google poate testa sau pregăti această opțiune fără ca ea să ajungă neapărat în versiunea finală disponibilă tuturor utilizatorilor. [...]
Huawei spune că baza de dispozitive compatibile cu HarmonyOS 6 a depășit 60 de milioane , un prag care indică accelerarea adopției noului sistem de operare și consolidează strategia companiei de a-și extinde ecosistemul propriu de hardware și servicii, potrivit CNMO . HarmonyOS 6 a fost prezentat oficial pe 20 iunie 2025, în cadrul conferinței Huawei Developer Conference (HDC 2025), ca a șasea generație a sistemului, cu upgrade-uri „complete” la nivel de arhitectură, optimizări de performanță, interacțiune inteligentă și securitate. Ulterior, pe 22 octombrie 2025, Huawei a deschis upgrade-ul pentru un prim val de „peste 90” de modele. Ce aduce HarmonyOS 6 la nivel de performanță și conectivitate Conform informațiilor oficiale citate, HarmonyOS 6 introduce o arhitectură denumită „ Xinghe Interconnect ”, care susține funcții de colaborare între dispozitive, inclusiv transfer de fișiere „prin atingere” și funcții pentru jocuri (de tip formare de echipă). Huawei menționează o viteză de transfer de până la 160 MB/s. Tot la capitolul performanță, compania indică: o creștere a „fluidității” sistemului cu 15%, după reconstrucția „Ark Engine” (motorul de execuție al sistemului); o accelerare medie a pornirii aplicațiilor cu 50%; reducerea latenței „distributed soft bus” la 8 milisecunde (componentă software care coordonează comunicarea între dispozitive); suport pentru partajarea puterii de calcul între dispozitive. Accent pe asistentul AI și „agenți” integrați în aplicații Huawei afirmă că asistentul Xiaoyi (XiaoYi) a fost actualizat pe baza unui model de 20.000 de miliarde de tokeni (unități de text folosite în antrenarea modelelor de inteligență artificială). Printre capabilitățile menționate se numără suportul pentru 16 dialecte, funcții de editare foto cu AI și „Hui Ji” (funcții de notițe/înregistrare inteligentă, conform denumirii din sursă). În plus, cadrul „HarmonyOS Intelligent Agent Framework” (HMAF) ar integra peste 80 de „agenți” în aplicații, acoperind domenii precum educație, sănătate și cumpărături. Ce dispozitive sunt menționate ca fiind compatibile Lista de exemple din sursă include, între altele, seriile Huawei Mate 80, Mate 70, Mate 60, Pura 90 și Pura 80, cu mențiunea că sunt „și altele”. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre distribuția pe piețe sau despre numărul total de dispozitive Huawei active, pragul de peste 60 de milioane rămâne, în principal, un indicator al ritmului de extindere a compatibilității HarmonyOS 6 în portofoliul companiei. [...]
AMD a urcat la 46,2% din veniturile pieței de procesoare x86 pentru servere în T1, un maxim istoric , pe fondul cererii mai mari din cloud și din segmentul enterprise, potrivit Notebook , care citează date ale firmei de cercetare Mercury Research . Creșterea este de 6,8 puncte procentuale față de aceeași perioadă a anului trecut și de 4,9 puncte procentuale față de trimestrul anterior. Avansul este pus în principal pe seama extinderii cererii pentru procesoarele EPYC în infrastructura de cloud și în companii. În paralel, seria de acceleratoare grafice pentru server Instinct ar fi contribuit la creșterea cererii pentru servere destinate aplicațiilor de inteligență artificială, ceea ce susține indirect vânzările din ecosistemul AMD. De ce contează: AMD câștigă pe valoare, nu pe volum Comparativ cu Intel, AMD stă mai bine la vânzările de produse din zona „high-end”, iar diferența dintre cota de piață în venituri și cea în unități sugerează o poziționare mai puternică pe preț mediu de vânzare (ASP – prețul mediu per unitate) și/sau o pondere mai mare a procesoarelor performante în mixul de vânzări. Conform datelor citate: cota AMD în venituri pe piața de procesoare x86 pentru servere: 46,2% (aproape de 50%, potrivit materialului); cota AMD în unități livrate pe aceeași piață: 33,2% . Cu alte cuvinte, AMD vinde mai puține procesoare decât ar sugera cota sa în venituri, dar încasează disproporționat mai mult, ceea ce indică o presiune competitivă crescută în segmentul profitabil al centrelor de date. Context: creștere și pe piața de consum În piața de procesoare x86 pentru consumatori, AMD a avut în T1 o cotă de 31,4% din venituri, în creștere cu 4,8 puncte procentuale față de anul anterior și cu 0,2 puncte procentuale față de trimestrul precedent. Pe segmente: desktop: 37,6% cotă din venituri (plus 3,2 puncte procentuale față de anul anterior); mobil: 28,9% (plus 6,6 puncte procentuale). Cumulat (servere + consum), cota totală a AMD în veniturile din procesoare a ajuns la 38,1% , în urcare cu 6,5 puncte procentuale față de anul anterior, potrivit acelorași date Mercury Research citate de publicație. [...]
Un mecha pilotat, scos la vânzare cu preț afișat, mută competiția SUA–China în robotică din zona de prototip în cea de industrializare , iar avantajul Chinei pare să vină din capacitatea de a integra rapid hardware, lanțuri de aprovizionare și comercializare, potrivit Global Times . Compania chineză Unitree Robotics a prezentat GD01, descris ca „primul mecha pilotat pregătit pentru producție”, iar Elon Musk a comentat „cool” pe X după apariția clipurilor online. GD01 este un mecha de 2,7 metri înălțime, promovat ca vehicul civil, cu prețuri „de la 3,9 milioane yuani” (circa 650.000 de dolari, aprox. 3,0 milioane lei). Poate comuta între mod umanoid și patruped, transportă un călăreț și cântărește aproximativ 500 kg cu o persoană în interior. De ce contează: de la „demonstrație” la produs comercial Chen Jing, vicepreședinte al Technology and Strategy Research Institute, a declarat că GD01 arată că China a depășit un prag de inginerie în „inteligența artificială întrupată” (embodied AI – AI integrată în corpuri robotice care interacționează fizic cu lumea). Ideea centrală: nu mai este doar un concept de laborator, ci un produs cu preț și „foaie de parcurs” de comercializare. „Nu mai este doar o mașină de tip proof-of-concept limitată la laboratoare, ci un produs cu un preț clar și o foaie de parcurs pentru comercializare.” În aceeași logică, Chen susține că apariția unui mecha pilotat pune sub semnul întrebării ideea că forma umanoidă ar fi „destinația finală” a roboților și indică o evoluție către forme hibride om–mașină mai diverse. El descrie și o schimbare de rol: de la roboți ca „unelte” la roboți ca „platforme de mobilitate”, care nu doar înlocuiesc munca umană, ci extind capacitățile oamenilor. Avantajul operațional: lanțul de aprovizionare și viteza de iterație Ma Jihua, descris ca insider tech, pune accentul pe baza industrială: China ar fi singura țară cu toate marile categorii industriale, cu competențe puternice în motoare de performanță, reductoare, senzori, baterii și materiale din fibră de carbon. Consecința, în viziunea sa, este un ciclu mai rapid: aprovizionare facilă cu componente, iterații accelerate și costuri de dezvoltare mai mici. „Cu un astfel de lanț de aprovizionare matur, companiile pot obține rapid componente, pot accelera iterația produselor și pot reduce semnificativ costurile de dezvoltare.” Context: cifrele din industrie și semnalele din piață Articolul citează mai multe repere care susțin ideea că miza se mută spre producția la scară și cost: Morgan Stanley este citată cu ideea că avansul timpuriu al Chinei în roboți umanoizi ar putea alimenta „următoarea fază” a dominației sale globale în producție și export. Wired este citată afirmând că stăpânirea lanțului hardware din China ajută la construirea de roboți mai ieftin; publicația menționează anterior că roboții cu picioare ai Unitree ar costa „zeci de mii de dolari sau mai puțin”, aproximativ o zecime din costul unui umanoid tipic în SUA. Un raport al International Federation of Robotics (5 mai) este citat cu date despre instalări și cote de furnizare în electronice și în metal/mecanică: 64% dintre roboții industriali folosiți în industria globală de electronice ar fi instalați în China, iar producătorii chinezi ar furniza 59% din sector la nivel global; în metal și mașini, furnizorii chinezi ar avea 85% cotă pe piața internă. Rest of the World este citată cu afirmația că firmele chineze ar controla 90% din piața roboților umanoizi și cu un alt reper: trei companii non-chineze din topul Omdia (Figure AI, Agility Robotics și Tesla) ar fi vândut fiecare „doar aproximativ 150 de unități” anul trecut. În contrast, Unitree și Agibot ar fi vândut fiecare mai multe unități decât ținta de producție Tesla pentru 2025 (5.000), țintă pe care compania „nu a atins-o”, potrivit aceleiași surse. În paralel, South China Morning Post este citat cu informația că Tesla ar fi început să lucreze cu sute de furnizori chinezi de componente pentru proiectul Optimus încă de acum trei ani, inclusiv pe cercetare-dezvoltare și design hardware, iar unii furnizori ar fi trimis prototipuri de componente, inclusiv prototipuri recente de „cap” din sticlă curbată. Ce urmează: competiția se mută pe „hardware-ul din lumea reală” Concluzia experților citați este că rivalitatea SUA–China nu mai este limitată la roboți industriali tradiționali, ci se extinde către embodied AI, umanoizi și mecha-uri pilotate. Diferențiatorul ar fi mai puțin „cine are AI mai inteligent” și mai mult „cine integrează mai repede AI în hardware funcțional și îl duce în inginerie la scară și comercializare”, pe fondul unui avantaj american în modele AI de frontieră și ecosisteme software, dar al unei consolidări chineze pe partea de producție și lanțuri de aprovizionare. [...]
Ucraina mizează pe un laser anti-dronă cu costuri mult mai mici decât sistemele occidentale , o direcție care, dacă se confirmă în teren, ar putea schimba raportul cost-eficiență în apărarea antiaeriană de proximitate, într-un război dominat de drone. Potrivit TechRadar , compania ucraineană Celebra Tech finalizează „Trident”, un sistem laser despre care susține că poate distruge drone, elicoptere și chiar rachete la distanțe semnificative, la o fracțiune din costul unor programe similare din Vest. În material este dat ca reper „DragonFire”, un laser prezentat de Marea Britanie, cu un cost menționat de 120 milioane lire sterline (aprox. 690 milioane lei). În comparație, dezvoltatorii Trident afirmă că soluția lor ar costa „o mică fracțiune” din această sumă, fără a oferi însă o valoare exactă. Ce susține producătorul că poate face „Trident” Celebra Tech afirmă că sistemul poate acționa pe mai multe tipuri de ținte și distanțe: doborârea dronelor de recunoaștere de la până la 1,5 km; distrugerea dronelor FPV (first-person view, drone pilotate prin transmisie video), descrise ca o amenințare majoră pe front, cu rază efectivă de 800–900 m; lovirea elicopterelor și avioanelor la 5 km; la 10 km, păstrarea unei puteri suficiente pentru a „orbi” echipamentele de supraveghere; degradarea opticii, electronicii și a unor componente structurale ale aeronavelor. Publicația mai notează că Trident ar „arde” optica și componentele structurale de la până la trei mile (aprox. 4,8 km). Elemente operaționale: radar și urmărire automată a țintei Conform informațiilor prezentate, sistemul ar fi primit funcții noi de țintire, inclusiv integrare cu radar și urmărire automată a țintei. De asemenea, ar exista un mecanism de „re-ghidare” care le-ar permite operatorilor să corecteze fasciculul în timpul angajării. Teste în luptă și limitele informațiilor disponibile Compania spune că un prototip numit Trident-120 a fost testat în luptă în 2021 și 2022, într-o formă descrisă ca asemănătoare unei „puști ușoare”. În acele teste, ar fi lovit echipamente optoelectronice ale elicopterelor de atac Ka-52 și ar fi avariat drone Orlan și stații de observație la sol Murom. TechRadar citează o declarație atribuită lui Vadym Sukharevskiy, fost comandant al Forțelor pentru Sisteme Fără Pilot: „Astăzi, putem doborî avioane la o altitudine de peste 2 km cu acest laser.” În același timp, materialul subliniază explicit că pentru o parte importantă din razele de distrugere revendicate (inclusiv afirmația de 5 km pentru ținte aeriene) nu există verificare independentă sau confirmare din partea unor terți publicată. O funcție secundară menționată de producător — folosirea sistemului la deminare — este prezentată ca nefiind demonstrată public și nevalidată de observatori externi. Context suplimentar: TechRadar notează că echipa alocată proiectului ar avea în jur de 15 persoane, un număr mic raportat la ambiția tehnică a unui astfel de sistem. Informațiile despre Trident sunt preluate „via Defender Media ”, cu trimitere la Defender Media . [...]
