Știri
Știri din categoria Tehnologie
iPhone 17 a ajuns lider global la vânzări în T1 2026, semn că „modelul de bază” câștigă teren în mixul Apple, potrivit GSMArena, care citează date Counterpoint. Telefonul a reprezentat 6% din toate smartphone-urile vândute în trimestru, iar iPhone 17 Pro Max și iPhone 17 Pro au completat Top 3.
Diferența față de anul trecut este că iPhone 17 (varianta standard) are, în T1 2026, un avans mai mare față de versiunile Pro decât în T1 2025. În același timp, iPhone 16 rămâne în clasament, pe locul 6, ceea ce sugerează o cerere încă solidă pentru generația anterioară.
Un analist Counterpoint, Harshit Rastogi, pune rezultatul pe seama unor upgrade-uri care apropie modelul standard de variantele Pro: stocare de bază mai mare, rezoluție mai bună a camerei și rată de reîmprospătare a ecranului. În evaluarea sa, acestea cresc „valoarea” percepută pentru un segment mai larg de cumpărători.
„iPhone 17 continuă să își depășească predecesorul datorită upgrade-urilor cheie (…) aducând smartphone-ul mai aproape de variantele Pro și oferind valoare per ansamblu pentru o piață mai mare.”
Tot Counterpoint indică o creștere anuală „de două cifre” în piețe-cheie precum China și SUA, respectiv o creștere de 3 ori în Coreea de Sud, în trimestrul analizat.
Pe partea Android, cel mai bine vândut model din primele trei luni ale lui 2026 a fost Samsung Galaxy A07 4G, un telefon 4G, popular în piețe emergente precum Orientul Mijlociu, Africa și America Latină. În Top 10 mai apare și Galaxy A17 4G, iar ambele modele promit 6 actualizări majore de sistem de operare, ceea ce le-ar putea prelungi durata de utilizare — deși sursa notează că modemurile mai vechi ar putea deveni un dezavantaj în 2031.
În același timp, varianta Galaxy A17 5G s-a clasat mai sus decât versiunea 4G, iar în Top 10 intră și Galaxy A56 și Galaxy A36 (seria A50 și A30), pe locurile 7 și 8.
Absența lui Galaxy S26 Ultra este evidențiată ca un element „vizibil”, însă Counterpoint recomandă prudență în interpretare: modelul ar fi ratat la limită Top 10, pe fondul unei lansări mai târzii (martie 2026, față de februarie 2025 pentru generația anterioară), ceea ce înseamnă că a prins doar finalul trimestrului.
În Top 10 a intrat din nou și Xiaomi, cu Redmi A5, descris ca unul dintre cele mai ieftine telefoane Android Go, tot un model 4G, cu tracțiune în piețe emergente.
Recomandate
iPhone 18 Pro ar putea aduce un salt de performanță prin trecerea la 2 nm , dacă Apple va introduce în 2026 cipul A20 Pro fabricat pe un nou proces, potrivit unui rezumat al zvonurilor publicat de AppleInsider . Miza practică este una operațională: un proces de fabricație mai avansat ar putea livra câștiguri vizibile la viteză și eficiență energetică, chiar dacă restul schimbărilor de design ar rămâne în mare parte incrementale. Când ar putea fi lansat Publicația notează că, în timp ce „iPhone 18” (modelul de bază) este vehiculat pentru începutul lui 2027, iPhone 18 Pro este așteptat în septembrie 2026 . Un zvon din august 2026 indică inclusiv o posibilă prezentare pe miercuri, 9 septembrie 2026 , în cadrul unui eveniment fizic. Tot în contextul calendarului, este menționat că telefonul ar fi intrat în „test production” (producție de test) în februarie 2026, ceea ce susține scenariul unei lansări în fereastra tradițională de toamnă pentru modelele Pro. Ce se schimbă la „față”: Dynamic Island mai mic și Face ID sub ecran (încă incert) Pe partea de utilizare, cea mai vizibilă modificare ar putea fi în zona decupajului din ecran. AppleInsider trece în revistă o succesiune de informații contradictorii despre Face ID sub ecran și despre micșorarea Dynamic Island (zona „pastilă” care găzduiește camera și senzori). Concluzia rezumatului este prudentă: frecvența zvonurilor crește probabilitatea unei schimbări, dar rămâne un teritoriu cu multe reveniri și amânări în istoricul speculațiilor. În unele scenarii, se vorbește despre un ecran cu cameră frontală tip „punch-hole” (orificiu circular) și senzori Face ID mutați sub panou, ceea ce ar crește suprafața utilă a ecranului. Modem C2 și extinderea modemurilor Apple către gama Pro Un alt element cu impact direct asupra experienței (conectivitate) este posibilitatea ca modemurile dezvoltate intern de Apple să ajungă „în sfârșit” și pe iPhone-urile din gama Pro, printr-un modem C2 menționat în titlul materialului. Articolul tratează însă informația în registrul de zvon, fără confirmări oficiale. Cameră: posibilă diafragmă variabilă Pe zona foto, AppleInsider reia ideea că iPhone 18 Pro ar putea primi un sistem de diafragmă variabilă (mecanism care ajustează deschiderea obiectivului pentru control mai bun al luminii și al profunzimii de câmp). Sunt menționați și posibili furnizori/parteneri industriali în lanțul de componente ( LG Innotek , Foxconn, Luxshare ICT, Sunny Optical), dar în aceeași logică: informații neconfirmate, agregate din surse din piață și de la „leakers”. Context: upgrade mai degrabă incremental la design În ansamblu, rezumatul indică faptul că iPhone 18 Pro ar putea păstra în mare estetica iPhone 17 Pro , cu rafinări punctuale. Sunt vehiculate și detalii despre culori și despre o posibilă creștere a greutății (inclusiv un scenariu de +10 g față de generația anterioară pentru varianta Max), dar acestea rămân în zona speculațiilor, cu surse și credibilitate neuniforme. Pentru utilizatori și pentru piață, firul roșu al zvonurilor este că diferența majoră ar putea veni mai ales din interior (cipul pe 2 nm și, eventual, modemul) , în timp ce schimbările de design ar fi mai puțin spectaculoase — cel puțin până la confirmări oficiale. [...]
OpenAI își pregătește intrarea pe piața boxelor inteligente cu un dispozitiv portabil estimat la 300–400 de dolari (aprox. 1.400–1.900 lei), mizând pe un design „premium” și pe componente mecanice mobile pentru o interacțiune mai „vie” , potrivit CNMO , care citează Bloomberg . Dispozitivul este descris ca o boxă inteligentă fără ecran, de dimensiunea unui puc de hochei, cu formă de „gogoașă”, realizată din materiale metalice de calitate superioară. Poziționarea ar fi peste nivelul boxelor inteligente existente, într-o încercare de diferențiere față de piața dominată de Amazon și Google. Ce aduce diferit produsul, dincolo de preț Din informațiile prezentate, produsul ar urmări să schimbe modul de interacțiune cu o boxă inteligentă prin: componente mecanice care se mișcă autonom , pentru a crea impresia de „vitalitate”, nu doar de dispozitiv care răspunde pasiv la comenzi; conversație vocală mai naturală , susținută de modele de inteligență artificială mai avansate, într-o experiență apropiată de modul vocal recent refăcut al ChatGPT ; utilizare flexibilă : poate fi ținut în mână sau așezat pe mobilier și ar fi gândit pentru utilizare „pe tot parcursul zilei”. Calendarul: lansare în 2026, vânzări din 2027, dar cu un risc juridic Bloomberg a relatat anterior că OpenAI ar lucra la aproximativ cinci produse hardware, iar această boxă ar fi primul care ar urma să fie prezentat „în cursul acestui an”, cu intrare la vânzare în 2027 . Același material indică însă că calendarul ar putea fi afectat de un proces intentat de Apple , care acuză OpenAI că ar fi folosit secrete comerciale obținute prin foști angajați Apple pentru dezvoltarea hardware-ului. În contextul acestor informații, Bloomberg notează că OpenAI a depus o moțiune prin care cere respingerea acțiunii Apple, argumentând că Apple nu ar fi indicat concret secretele comerciale și nu ar fi demonstrat rezonabil o conduită necorespunzătoare. De ce contează pentru piață Dacă prețul de 300–400 de dolari se confirmă, OpenAI ar intra într-un segment unde diferențierea prin design și experiență de conversație devine esențială, nu doar ecosistemul. În același timp, disputa cu Apple introduce un factor de incertitudine: chiar dacă produsul descris „nu pare” să fie de tipul celor pe care Apple le-ar lansa în curând (conform Bloomberg), acuzațiile legate de fabricație și materiale ar putea influența ritmul de dezvoltare și lansare, iar deocamdată nu este clar la ce produs sau concept se referă exact acea parte a litigiului. [...]
Apple se lovește de un blocaj dublu la aprovizionarea cu DRAM pentru iPhone 18: restricții SUA și prețuri fără discount , potrivit GSMArena . Compania ar fi încercat să cumpere memorie DRAM (componentă esențială pentru performanța telefoanelor) de la producătorul chinez CXMT , dar negocierile s-ar fi împotmolit după ce Apple ar fi cerut un preț mai mic. În primul rând, Apple ar fi avut nevoie de permisiunea guvernului federal al SUA pentru a cumpăra de la CXMT, companie aflată pe lista neagră americană, notează publicația. În practică, asta înseamnă că firmele americane nu pot face afaceri cu CXMT fără o aprobare explicită. De ce a spus CXMT „nu” la preț Conform informațiilor citate, CXMT ar fi fost dispusă să vândă către Apple, însă nu ar fi acceptat să reducă prețul. Producătorul chinez i-ar fi oferit Apple aceleași prețuri pe care le plătește către principalii săi furnizori de DRAM: Micron, SK Hynix și Samsung. Această poziție este prezentată ca una logică din perspectiva CXMT: compania ar avea avantaj de negociere, în condițiile în care Apple ar avea nevoie rapidă de stocuri suplimentare, iar CXMT are deja contracte pe termen lung cu clienți mari din China, precum Xiaomi și Huawei. Ce urmează pentru Apple În forma descrisă de sursă, Apple ar avea două obstacole de depășit pentru a cumpăra DRAM de la CXMT: aprobarea guvernului SUA pentru a face tranzacții cu o companie aflată pe lista neagră; acceptarea unui preț mai mare decât cel pe care ar fi încercat să-l negocieze. GSMArena leagă presiunea de aprovizionare de apropierea prezentării iPhone 18 și menționează, ca context, că în viitoarea gamă ar putea intra și primul telefon pliabil al companiei, vehiculat sub numele „iPhone Ultra” (informație la nivel de zvon). [...]
China își extinde protecția legală a proprietății intelectuale pentru cipuri dincolo de semiconductori , într-o mișcare care poate influența competiția globală pe tehnologii emergente precum fotonica și calculul cuantic, potrivit TechRadar . Consiliul de Stat al Chinei a publicat o versiune revizuită a „Regulamentelor privind protecția proiectelor de layout ale circuitelor integrate”, primul update sistematic al unui text rămas neschimbat din aprilie 2001. Revizuirea a fost adoptată pe 10 iulie 2026, promulgată ca Decretul nr. 842 pe 23 iulie și intră în vigoare pe 15 octombrie 2026. Ce se schimbă: „circuit integrat” fără eticheta „semiconductor” Modificarea care a atras atenția este, paradoxal, una mică: eliminarea expresiei „circuit integrat semiconductor” din articolul de definiții. În practică, legea ajunge să protejeze „layout-ul” (aranjarea elementelor pe cip) al unui circuit integrat, nu doar al unuia definit explicit ca semiconductor. Regulamentul păstrează referințe la „substratul din material semiconductor”, dar își separă și extinde definiția într-o clauză distinctă. În plus, textul extinde în mod expres protecția și pentru layout-urile de cipuri fotonice și cuantice începând din octombrie 2026. De ce contează: semnal de reglementare și poziționare în cursa tehnologică Miza principală este de reglementare: Beijing încearcă să aducă cipurile fotonice și cuantice în același regim de protecție a proprietății intelectuale de care beneficiază deja proiectele de cipuri clasice. În interpretarea citată de publicație, schimbarea este citită și ca un mesaj de poziționare pentru „leadership” viitor în proiectarea de cipuri, nu ca o dovadă a unei supremații industriale deja atinse. Administrația Națională pentru Proprietate Intelectuală a publicat două interpretări de specialitate odată cu regulamentul. Una dintre ele, semnată de Guo He (Academia de Proprietate Intelectuală, Universitatea Renmin), notează că dispozitivele integrate fotonice și tehnologia cipurilor cuantice avansează rapid, iar cipurile optoelectronice sunt deja utilizate pe scară largă în anumite domenii. Totuși, autorul admite că, la prima vedere, eliminarea termenului pare minoră, deoarece circuitele integrate monolitice au în continuare nevoie, în mod tipic, de un substrat semiconductor. Argumentul pentru importanță ține mai mult de atitudine legislativă decât de capacitate tehnologică, susține interpretarea, care descrie gestul ca o distanțare de o abordare „conservatoare” în sistemul de proprietate intelectuală. Întărirea protecției IP: despăgubiri, depuneri mai stricte și revocări la cererea terților Dincolo de definiții, revizuirea urmărește întărirea efectivă a protecției. Noile prevederi vizează: despăgubirile; înăsprirea cerințelor privind modul de depunere a proiectelor; posibilitatea ca terții să solicite revocarea unei înregistrări (o putere care anterior aparținea doar administrației, iar actorii externi puteau doar să trimită sugestii). Un drept revocat este considerat, conform noilor reguli, ca și cum nu ar fi existat niciodată. Analiza The Register (citată de TechRadar) punctează de ce protecția layout-ului este sensibilă: proiectarea unui „die layout” (aranjarea efectivă a componentelor pe pastila de siliciu) este costisitoare și lentă, iar copierea poate scurta semnificativ drumul către un produs concurent. Context: embargo-ul SUA, presiunea AI și pariul pe fotonică Schimbarea vine într-un moment în care SUA și China rămân în competiție pe zona de inteligență artificială, unde proiectarea de cipuri este un factor critic. În același timp, TechRadar amintește că sancțiunile americane (între timp relaxate) au avut și efecte secundare: Huawei a devenit un beneficiar indirect, iar președintele companiei a mulțumit public guvernului SUA pentru sancțiuni, pe care le-a creditat cu accelerarea lanțului intern chinez de semiconductori (într-un material separat al TechRadar). În planul tehnologiilor emergente, o evaluare din aprilie 2026 a Jamestown Foundation, citată în articol, susține că laboratoarele chineze sunt la sau aproape de vârful mai multor repere de cercetare în fotonică, în timp ce SUA și Taiwan controlează încă segmente ale lanțului de aprovizionare care transformă demonstrațiile în produse livrabile. Pentru companii, mesajul practic este că Beijing încearcă să-și securizeze proprietatea intelectuală „vizibilă, dar protejată” în fotonică și, pe termen mai lung, în zona cuantică, chiar dacă nu are încă toate instrumentele industriale pentru a produce pe scară largă astfel de cipuri. Ce urmează Regulamentul intră în vigoare pe 15 octombrie 2026. Dacă layout-urile fotonice și cuantice ajung să fie relevante comercial, TechRadar notează că limbajul „dependent de material” din unele instrumente naționale din SUA și Europa ar putea crea un gol de reglementare pe care cineva va trebui să-l acopere. China a făcut primul pas „pe hârtie”, rămânând de văzut cât de repede va fi urmat de capacități industriale comparabile. [...]
TSMC testează o cale mai realistă spre tranzistori sub 1 nm , printr-o tehnică de „inginerie a suprafeței” canalului care ar putea reduce rezistența și îmbunătăți controlul curentului în tranzistor, potrivit Wccftech . Miza este una operațională: dacă metoda se dovedește scalabilă, ar putea simplifica una dintre cele mai dificile etape la tranzistorii 2D (depunerea uniformă a stratului izolator al porții), un blocaj major în miniaturizarea dincolo de generațiile actuale. De ce contează: limita fizică a porții la dimensiuni foarte mici În arhitecturile folosite azi pe scară largă (FinFET și GaaFET), poarta „înconjoară” canalul pentru a controla mai bine fluxul de electroni. Problema, descrisă în material, este că pe măsură ce producătorii reduc dimensiunile canalului, controlul porții devine mai dificil: când lungimea canalului se apropie de 3–5 nanometri , poarta devine mai puțin eficientă în controlul electronilor; la grosimi ale canalului sub aprox. 3 nanometri , electronii interacționează mai mult cu poarta, ceea ce crește rezistența . Aceste constrângeri explică interesul pentru tranzistori „2D” (dintr-un singur strat molecular), care pot oferi control mai bun și rezistență mai mică, permițând totodată densități mai mari de tranzistori. Ce au făcut TSMC și NYCU: un „buffer” înaintea izolatorului porții Cercetarea realizată de TSMC împreună cu National Yang Ming Chiao Tung University (NYCU) pornește de la o schimbare de abordare: în loc să se insiste pe depunerea unor materiale noi direct peste canal, echipa a „pregătit” suprafața canalului astfel încât stratul izolator să se formeze mai controlat. Concret, în experiment: canalul este din disulfură de molibden (MoS₂) , aleasă inclusiv pentru grosimea sa naturală de 0,7 nanometri ; s-a depus un strat ultrafin de aluminiu epitaxial , lăsat să oxideze, formând un strat de oxid de aluminiu de 0,42 nanometri ; peste acesta s-a adăugat apoi materialul dielectric „high-κ” (cu constantă dielectrică ridicată) oxid de hafniu (HfO₂) , folosit pentru a limita scurgerile și a îmbunătăți controlul. Rezultatul raportat: prin această inginerie a suprafeței, tranzistorul MoS₂ ar obține control mai strâns al fluxului și rezistență redusă , la un nivel comparabil cu situația în care stratul dielectric ar avea 1 nanometru . Context: de ce tranzistorii 2D sunt greu de fabricat Materialul subliniază că, la tranzistorii monostrat, depunerea tradițională a materialelor pentru poartă poate duce la un strat dielectric neuniform peste canal, din cauza proprietăților MoS₂. Tocmai această neuniformitate afectează performanța și predictibilitatea procesului, iar soluția propusă încearcă să „regularizeze” interfața înainte de depunerea dielectricului principal. Ce urmează și ce rămâne incert Wccftech prezintă rezultatele ca un pas important către tehnologii sub 1 nanometru, însă materialul nu oferă un calendar de industrializare și nici detalii despre integrarea într-un flux de fabricație la scară (randament, costuri, compatibilitate cu procesele existente). Cu alte cuvinte, progresul este relevant ca direcție tehnologică, dar impactul comercial depinde de cât de repede poate fi transformat într-un proces repetabil în producție. [...]
Google își poziționează Pixel Watch 5 ca alternativă „mai purtabilă” la ceasurile inteligente voluminoase , într-un teaser care mizează pe design ca diferențiator înaintea lansării din 12 august, potrivit Android Authority . În clipul de promovare, Google arată doar silueta întunecată a Pixel Watch 5 și reia data evenimentului „Made by Google ” (12 august). Mesajul-cheie este însă o înțepătură la adresa concurenței: după ce enumeră câteva lucruri pe care le poate face ceasul, naratorul adaugă că smartwatch-ul Google „încă are decența să arate ca un ceas”. Publicația interpretează replica drept o aluzie la designurile masive ale unor modele precum Galaxy Watch Ultra 2 și Apple Watch Ultra 3. Din perspectivă de piață, accentul pe „arată ca un ceas” sugerează că Google încearcă să câștige utilizatori care evită segmentul de ceasuri robuste, chiar dacă acestea sunt asociate frecvent cu autonomie mai mare și carcase mai rezistente. Calendarul lansării și ce se știe despre precomenzi Teaserul confirmă doar momentul: evenimentul are loc pe 12 august. În plus, Android Authority notează că „ceasurile de numărătoare inversă” observate pe Google Store și Best Buy indică faptul că precomenzile pentru noile dispozitive Pixel ar urma să fie disponibile înainte de prezentare. Evenimentul este programat să înceapă la 18:00 ET (ora României: 01:00, pe 13 august), iar numărătoarea inversă ar urma să se încheie la 10:00 ET (ora României: 17:00) în aceeași zi, conform aceleiași surse. [...]
