Știri
Știri din categoria Tehnologie
Amazon Prime Video a lansat în România Prime Video Store, un magazin separat în aplicație pentru închirierea sau cumpărarea de filme, potrivit ArenaIT.ro într-un articol semnat de Cristian Răducă.
Lansarea extinde modelul de monetizare al platformei dincolo de abonamentul standard Prime Video, care în România are un singur plan tarifar, la 19,99 lei pe lună, fără reclame, conform informațiilor publicate de autor. Noutatea este că Prime Video Store funcționează ca un catalog de titluri care pot să nu fie incluse în biblioteca disponibilă prin abonament.
„De câteva zile însă în ţara noastră a fost lansat şi Prime Video Store.”
Pentru debut, Amazon oferă o promoție de lansare: orice film din Prime Video Store poate fi închiriat până pe 8 martie la prețul de 3,99 lei. După închiriere, utilizatorii au 30 de zile pentru a începe vizionarea și 48 de ore pentru a finaliza filmul din momentul apăsării butonului Play.
În teorie, magazinul ar trebui să fie independent de abonamentul Prime Video, însă utilizatorii trebuie să își creeze un cont pentru a vedea oferta de filme disponibile la închiriere sau cumpărare.
Recomandate
Apple a cumpărat MotionVFX, un producător de extensii pentru Final Cut Pro , o tranzacție care poate indica o orientare mai pronunțată spre monetizarea software-ului pentru creatori, potrivit 9to5Mac . Achiziția a avut loc luna trecută, iar publicația notează că nu este încă limpede ce va rezulta concret din această mutare. Tranzacția vine la scurt timp după lansarea Apple Creator Studio, ceea ce alimentează ipoteza că Apple ar putea integra șabloanele și efectele MotionVFX ca beneficii incluse în abonamentul acestui produs. Cu alte cuvinte, achiziția ar putea fi mai puțin despre hardware și mai mult despre consolidarea unei oferte de conținut și instrumente pentru editare video, livrate recurent, pe bază de abonament. Publicația interpretează mișcarea ca pe un semnal că Apple ar redeveni interesată să investească în software „pro”, însă într-un context în care există un stimulent comercial direct: veniturile recurente din abonamente. Autorul amintește, în același timp, percepția că Apple a stagnat în unele zone unde era recunoscută pentru execuție, inclusiv calitatea software-ului, și că uneori ajunge să urmeze tendințe din industrie, nu să le anticipeze, dând ca exemplu implementarea Apple Intelligence. În același text, 9to5Mac ridică întrebarea dacă direcția companiei ar putea duce la mai multe funcții software condiționate de abonamente, inclusiv pentru capabilități care folosesc Private Cloud Compute (infrastructura Apple pentru procesare în cloud cu accent pe confidențialitate). Ca precedent, este menționată aplicația Apple Invites, lansată anul trecut, unde anumite funcții (crearea și distribuirea de evenimente) nu sunt disponibile fără iCloud+. Deocamdată, achiziția MotionVFX nu vine cu detalii despre planuri, termene sau integrare, iar scenariile rămân la nivel de posibilitate. Totuși, asocierea temporală cu Apple Creator Studio și accentul pus pe „avantaje” pentru abonați sugerează că Apple testează, din nou, o strategie în care investițiile în software avansat sunt strâns legate de un model de venituri recurente. [...]
Reglementările globale încetinesc extinderea bateriilor mari pe piețele din afara Chinei, chiar dacă producătorii chinezi împing rapid capacitățile spre praguri de peste 6.000 mAh, potrivit Economica.net , care citează date Counterpoint Research. La nivel mondial, capacitatea medie a bateriilor pentru smartphone-uri a ajuns la 5.291 mAh în ianuarie, în creștere cu aproximativ 400 mAh față de ianuarie 2025. Counterpoint notează că este cea mai mare creștere anuală din decembrie 2021 până în prezent, pe fondul unei schimbări de priorități: autonomia a devenit un criteriu central de cumpărare, într-o piață în care diferențele de performanță sunt tot mai greu de distins pentru consumatori. În acest context, segmentul telefoanelor cu baterii de peste 6.000 mAh a urcat la 29% din vânzările globale în ianuarie 2026, de la 10% în ianuarie 2025. Însă ritmul de adopție nu este uniform: China a ajuns să aibă un avans tehnologic și comercial, în timp ce extinderea rapidă a acestor capacități pe alte piețe este frânată de constrângeri de reglementare legate de dimensiunea bateriilor. O parte din decalaj este explicată și de strategia de lansare. Șase dintre cele zece modele cele mai vândute din categoria „peste 6.000 mAh” sunt disponibile doar în China, ceea ce sugerează că producătorii își testează inovațiile pe piața internă înainte de a le duce în regiuni unde cerințele de conformitate pot întârzia sau limita comercializarea. Aspect Detaliu (din datele citate) Capacitate medie globală baterii (ianuarie 2026) 5.291 mAh Creștere anuală a mediei globale ~400 mAh față de ianuarie 2025 Pondere telefoane >6.000 mAh în vânzări (ianuarie 2026) 29% Pondere telefoane >6.000 mAh în vânzări (ianuarie 2025) 10% Avansul Chinei la capacitatea medie a bateriilor peste 1.000 mAh față de restul lumii Modele din top lansate doar în China 6 din 10 Tehnologie care ajută creșterea capacității fără creșterea volumului siliciu-carbon (SiC) Modele din top care folosesc SiC 6 din 10 Pe zona de produse, clasamentul vânzărilor pentru telefoane cu baterii de peste 6.000 mAh este dominat exclusiv de producători chinezi (Xiaomi, HONOR, OPPO și vivo). Cel mai vândut model este Xiaomi Redmi 15C 4G (cotă de 3,6%), iar pe locul doi se află HONOR X70 5G, care are cea mai mare baterie din top, de 8.300 mAh, și încărcare rapidă de 80W, inclusiv wireless. În paralel, un element tehnologic important este trecerea la baterii pe bază de siliciu-carbon (SiC), deja folosite de șase modele din top, pentru a crește capacitatea fără a mări dimensiunea sau greutatea telefonului. Deși competiția pe autonomie rămâne o „armă” comercială pentru producătorii chinezi, perspectivele pentru 2026 sunt mai prudente: un analist Counterpoint, Karn Chauhan, estimează o posibilă scădere a pieței smartphone-urilor cu aproximativ 12%, pe fondul deficitului de memorie și al creșterii costurilor de producție. În acest cadru, producătorii ar urma să își optimizeze portofoliile și să echilibreze costurile cu marjele și volumele, iar capacitatea bateriilor să continue să crească, dar mai lent, în timp ce industria așteaptă următorul salt tehnologic major, estimat pentru 2027-2028. [...]
Imagini „hands-on” apărute pe rețelele sociale ar indica designul final al Oppo Find X9 Ultra , potrivit Notebookcheck , care notează însă că autenticitatea unor fotografii rămâne discutabilă. Fotografiile au început să circule în perioada sărbătorilor de Paște, fiind publicate de diverși „leakeri” (surse neoficiale) din China. Ele ar arăta spatele viitorului vârf de gamă Oppo axat pe cameră, realizat în parteneriat cu Hasselblad, într-o formă mai apropiată de un produs final decât randările apărute anterior în 2026. Conform imaginilor descrise de publicație, se păstrează designul în două zone, cu branding separat Oppo și Hasselblad. În schimb, finisajul gros, cu aspect de piele, ar fi înlocuit de un spate mai plat, cu aspect de „piele vegană” (material sintetic care imită pielea). Modulul foto rotund Hasselblad ar suferi și el modificări: dispare litera „H” din centru, iar camerele ar fi dispuse pe patru laturi. Pe unele fotografii se pot citi marcaje precum „14–230 mm” (interval de distanțe focale) și valori de diafragmă „f/1.5–f/3.5”, iar brandingul „Lumo” ar fi încă parțial lizibil. Notebookcheck precizează că detaliile din zona dreapta-jos a modulului foto nu pot fi distinse în mod convingător în niciuna dintre imaginile apărute, inclusiv într-o versiune la rezoluție mai bună a unui model maro/bej, publicată pe Weibo. Publicația atrage atenția că fotografia respectivă prezintă artefacte (imperfecțiuni de imagine), inclusiv în zona camerei, ceea ce împiedică o confirmare fermă a autenticității. Îndoielile sunt și mai mari în cazul unor imagini cu o variantă neagră, redistribuite pe Weibo și X, unde apar atât versiuni foarte mici, cât și variante „îmbunătățite” care arată artefacte tipice procesării cu inteligență artificială (de exemplu, deformări în litere). Totuși, Notebookcheck nu exclude ca unele fotografii să fie reale, invocând inclusiv urme de amprente vizibile pe modulul camerei, dar remarcă drept neobișnuit un bliț LED aparent ridicat peste nivelul carcasei, ceea ce ar implica o proeminență separată pentru bliț. [...]
Prețurile memoriilor RAM încep să scadă în unele magazine , dar TechRadar susține că momentul nu este încă potrivit pentru un upgrade, deoarece nivelul actual rămâne mult peste „normalul” de dinaintea scumpirilor. Publicația leagă scumpirile din ultimii ani de „boom-ul” inteligenței artificiale, care a schimbat echilibrul cererii pe piața de hardware PC. Potrivit articolului, centrele de date pentru AI au absorbit volume mari de memorii, iar producători precum Micron și-ar fi mutat atenția de la segmentul de consum către zona AI. În acest context, TechRadar notează că apar totuși semne de relaxare: prețurile kiturilor RAM ar fi început să scadă la unii retaileri din Europa, SUA și China. Mișcarea este prezentată ca o tendință incipientă, nu ca o revenire completă la nivelurile anterioare. Argumentul central al autorului este că, deși scăderile pot tenta cumpărătorii, prețurile sunt încă prea ridicate pentru a justifica achiziția imediată. Ca exemplu, el menționează un kit Corsair Vengeance RGB Pro DDR4 de 32 GB cumpărat la final de 2024 cu 54,99 lire sterline pe Amazon, care ar costa acum 273,99 lire sterline (sau 280,99 dolari) în magazinul online Corsair, adică de peste patru ori mai mult. În plus, publicația avertizează că o revenire rapidă a cererii, chiar la primele ieftiniri, ar putea transmite comercianților un semnal greșit și ar putea contribui la stabilirea unui nou „standard” de prețuri mai ridicate pentru memorii, pe termen mai lung. Pe scurt, recomandarea TechRadar pentru consumatori este să mai aștepte, în ideea că piața are nevoie de timp pentru a reveni la un nivel considerat rezonabil, atât pentru DDR4, cât și pentru DDR5 (generații de memorie RAM folosite în PC-uri, DDR5 fiind mai nouă și, în general, mai scumpă). Publicația leagă această posibilă normalizare și de o eventuală temperare a „bulei” AI, invocând drept semn pozitiv „închiderea Sora” a OpenAI, fără a oferi însă detalii suplimentare în textul citat. Principalele idei și consecințe pentru cumpărători, așa cum reies din articol: scăderile de preț sunt vizibile, dar încă limitate la anumiți retaileri și regiuni; nivelul actual rămâne mult peste prețurile din perioada de dinaintea scumpirilor; achizițiile făcute prea devreme ar putea consolida prețuri ridicate ca nouă normalitate; revenirea la prețuri mai accesibile ar putea dura, în funcție de cererea venită din zona AI și de capacitatea pieței de a se reechilibra. [...]
NASA a permis pentru prima dată folosirea unui iPhone într-o misiune cu echipaj , după ce în imaginile de la începutul transmisiunii lansării Artemis 2 ar fi apărut în cadru un iPhone 17 Pro Max , detaliu care a stârnit discuții pe X și alte platforme. Publicația chineză relatează că aprobarea a fost obținută în urma unor testări și verificări considerate neobișnuit de stricte pentru obiectele pe care astronauții le pot duce în spațiu. Conform articolului, în cadrul misiunii Artemis 2 (zbor cu echipaj care ocolește Luna), NASA ar fi acceptat pentru prima dată utilizarea unui iPhone în spațiu de către echipaj. „Procesul este destul de complex și consumator de timp.” Explicația vine de la Tobias Niederwieser, profesor asistent de cercetare la BioServe Space Technologies (Universitatea Colorado Boulder), care compară demersul cu testele prin care a trecut și institutul pentru a-și trimite încărcătura utilă pe Artemis 1. În material se menționează și că aprobarea ar fi fost structurată în patru etape, de la verificări inițiale de siguranță până la validarea soluțiilor de reducere a riscurilor. Etapele descrise în articol pentru aprobarea unui dispozitiv în cabină includ: evaluarea de către un grup de verificare a siguranței și o inspecție preliminară a hardware-ului; identificarea pericolelor potențiale (de exemplu, piese mobile sau materiale fragile precum sticla); definirea unor măsuri pentru a evita problemele identificate; verificarea că măsurile propuse funcționează în practică. Miza acestor proceduri ține de riscurile specifice mediului spațial: fragmentele de sticlă nu cad pe podea, ci pot pluti și pot răni astronauții sau pot afecta echipamentele, iar electronicele sunt expuse și la radiații. NASA a folosit în Artemis 2 echipamente foto mai vechi (o cameră Nikon din 2016 și camere GoPro cu vechime de circa zece ani), tocmai din cauza ritmului lent al certificărilor hardware. În răspunsul său, Apple ar fi spus pentru The New York Times că nu a participat la procesul de aprobare al NASA, dar că este prima dată când iPhone ar fi certificat pentru zbor orbital și utilizare pe termen lung în afara Pământului. Publicația mai amintește că Apple a prezentat în iulie 2025 o parte dintre testele sale de durabilitate (căderi, temperaturi extreme, lumină puternică), însă nu ar fi indicat teste în condiții de imponderabilitate. iPhone 17 Pro Max aprobat pentru Artemis 2 nu ar urma să fie folosit în activități critice, ci mai ales pentru documentarea misiunii și realizarea de fotografii și materiale video, cu restricții importante: dispozitivul nu ar avea voie să se conecteze la internet sau prin Bluetooth. Articolul mai menționează că iPhone -uri au mai ajuns în spațiu, însă în contexte diferite, inclusiv în misiuni private (de exemplu, Inspiration4 în 2021) și, anterior, în ultima misiune a navetei spațiale din 2011, când ar fi fost transportate două iPhone 4 pentru experimente. [...]
Elon Musk și Jeff Bezos susțin centre de date în spațiu pentru a alimenta AI , însă ideea este contestată ca fiind prea scumpă și dificilă tehnic, potrivit Antena 3 CNN , care citează Business Insider . Subiectul a câștigat tracțiune în industria tehnologiei pe fondul discuțiilor despre extinderea rapidă a inteligenței artificiale și despre limitările infrastructurii terestre, de la disponibilitatea terenurilor până la accesul la energie electrică. În acest context, Antena 3 CNN notează că lideri precum Elon Musk (SpaceX), Jeff Bezos (Amazon) și Sundar Pichai (Google) prezintă varianta „centrelor de date din spațiu” ca o soluție pentru a susține creșterea capacităților de calcul necesare AI. Musk a argumentat public că problema energiei devine un blocaj pentru dezvoltarea AI. „Cererea globală de energie electrică pentru inteligența artificială pur și simplu nu poate fi satisfăcută cu soluții terestre, nici măcar pe termen scurt, fără a impune dificultăți comunităților și mediului”, a scris Musk într-o postare din februarie pe site-ul SpaceX. Susținătorii ideii invocă faptul că, în spațiu, energia solară ar fi disponibilă fără costuri directe, iar „spațiul” ca suprafață nu ar presupune achiziții de teren, resursele fiind considerate practic nelimitate. În plus, publicația amintește o analiză a McKinsey and Company, potrivit căreia economia spațială ar putea ajunge la o oportunitate de 1,8 trilioane de dolari până în 2035. Criticile vizează însă tocmai fezabilitatea: complexitatea tehnică și costurile reale ale lansării, operării și mentenanței unor astfel de infrastructuri. Antena 3 CNN îl menționează pe Sam Altman , directorul general al OpenAI, care a catalogat ideea drept „ridicolă”. În aceeași notă, Kathleen Curlee, analist de cercetare în economia spațială la Centrul pentru Securitate și Tehnologii Emergente al Universității Georgetown, este citată spunând: „Este o idee cu totul nebunească”. Un fizician citat în material susține că un singur centru de date trimis în spațiu ar avea nevoie de panouri solare cu o suprafață echivalentă cu 450 de terenuri de fotbal, iar durata de viață ar fi limitată, centrele fiind proiectate pentru cel mult cinci ani. [...]
