Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Un cip 3D care rulează doar cu lumină ambientală ar putea reduce costurile și mentenanța în IoT : cercetători de la Penn State au construit un circuit integrat compact care funcționează fără baterie, alimentându-se din energie solară, potrivit TechRadar . Miza practică este pentru dispozitivele IoT și de „edge computing” (procesare locală, aproape de sursa datelor) instalate în locuri greu accesibile, unde schimbarea bateriilor poate fi dificilă sau imposibilă. Ce au construit cercetătorii și de ce contează operațional Echipa a realizat un cip „monolitic” 3D (straturi construite împreună, nu cipuri separate puse alături) care își produce energia din lumină ambientală și poate atât să facă calcule, cât și să detecteze substanțe chimice din proximitate. Abordarea urmărește să reducă pierderile și constrângerile tipice ale electronicii convenționale: suprafața ocupată pe placă, lungimea interconectărilor și pierderile de energie și latență asociate. Cum funcționează: trei straturi, trei roluri Arhitectura descrisă în material suprapune vertical trei componente, la o distanță de aproximativ 50 nm între ele: Senzori chimici pe bază de grafen (stratul de sus), care reacționează la lichide plasate pe ei și trimit semnale electrice; Strat logic complementar realizat din semiconductori 2D MoS₂ și WSe₂ (stratul din mijloc), care procesează semnalele; Modul fotovoltaic din siliciu (stratul de jos), care transformă lumina ambientală în electricitate pentru alimentarea întregului ansamblu. Unul dintre autorii lucrării, Saptarshi Das, explică diferența față de integrarea clasică a componentelor separate: „Am arătat că materiale eterogene — siliciu, grafen, MoS₂ și WSe₂ — pot fi integrate monolitic în trei dimensiuni pentru a crea un sistem de detecție și calcul autoalimentat. Acest lucru este diferit de simpla plasare a unor cipuri separate unul lângă altul sau conectarea lor externă. Arătăm că detecția, calculul și recoltarea energiei pot fi aduse în proximitate la scară nanometrică, ceea ce poate reduce amprenta, lungimea interconectărilor și pierderile de energie.” Ce urmează: de la prototip la „bloc de construcție” pentru circuite mai mari Materialul notează că demonstrația este făcută pe un cip mic, construit pentru un scop precis, însă implicația ar fi posibilitatea ca, pe viitor, circuite mai mari să folosească aceeași filozofie de proiectare ca element modular pentru nevoi IoT, mai ales în medii unde bateriile sunt greu de înlocuit și unde eficiența energetică devine critică pentru circuite cu consum redus, la scară nanometrică. [...]
Comisia Europeană pregătește o interdicție etapizată pentru accesul minorilor la „social media plus”, mutând presiunea de conformare pe platforme , potrivit Gizmodo . Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen , a anunțat că un raport de experți a fost finalizat, iar propunerea legislativă ar urma să fie prezentată „după vară”, ceea ce deschide un nou front de reglementare cu impact direct asupra modului în care companiile digitale își proiectează și monetizează produsele în UE. Ce ar însemna „social media plus” și cine ar fi vizat Raportul recomandă o restricție armonizată la nivelul UE care să interzică accesul la rețele sociale și alte servicii digitale pentru copiii sub 13 ani , inclusiv „companioni” bazați pe inteligență artificială. Conceptul de „social media plus”, descris de von der Leyen într-un briefing de presă, sugerează că măsurile nu s-ar limita la platformele clasice de socializare, ci ar putea acoperi și alte zone ale internetului unde există conținut nepotrivit vârstei sau funcții considerate „adictive”. În același set de recomandări, experții susțin că: sub 3 ani copiii nu ar trebui expuși deloc la ecrane; între 3 și 13 ani , accesul la servicii „potrivite vârstei” ar trebui să fie limitat în timp și permis doar cu acordul părinților sau în scop educațional; între 13 și 18 ani , utilizarea ar urma să fie introdusă gradual, inclusiv prin posibile restricții naționale „de precauție”, pentru a asigura conținut adecvat vârstei. Schimbarea de filozofie: platformele trebuie să demonstreze că „nu fac rău” Un element cu impact operațional și juridic pentru industrie este inversarea sarcinii: von der Leyen a spus că platformele ar trebui să dovedească UE că serviciile lor nu produc prejudicii . Raportul merge în aceeași direcție și recomandă ca furnizorii să nu aibă acces la minori până când nu demonstrează funcții sigure și adecvate vârstei, iar acolo unde există o versiune „sigură implicit”, funcțiile pentru adulți să fie activate doar după verificări eficiente ale vârstei. Instrumentul-cheie: verificarea vârstei la nivel european În context, Comisia mizează și pe o aplicație de verificare a vârstei la nivel european, prezentată anterior de von der Leyen, care ar urma să fie unul dintre instrumentele folosite pentru aplicarea interdicției. Detaliile despre cum va funcționa în practică și ce servicii vor intra exact sub umbrela „social media plus” rămân neclare în acest moment. Ce urmează în procesul legislativ și de ce contează pentru piață După ce Comisia va reveni cu propunerea „mai târziu în acest an”, aceasta va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European și a statelor membre. Dacă trece, măsurile s-ar aplica în toate cele 27 de state ale UE, ceea ce ar putea rescrie regulile de funcționare pentru o parte importantă a economiei digitale europene: de la designul produselor (funcții precum derularea infinită sau redarea automată) până la obligații de verificare a vârstei și limitări de acces pentru minori. Gizmodo notează că există și opoziție: unii critici consideră măsurile insuficiente, alții spun că verificarea vârstei este prea intruzivă. Von der Leyen a admis că soluțiile nu vor fi „infailibile” și că efectele se vor vedea în timp, dar a susținut necesitatea stabilirii unei vârste de la care copiii pot intra pe rețele sociale. [...]
Autoritatea de reglementare din SUA a aprobat lansarea unui satelit cu „oglindă spațială”, deși impactul asupra astronomiei nu a fost condiționat , potrivit Gizmodo . Decizia Federal Communications Commission (FCC) deschide drumul pentru testul inițial al startup-ului californian Reflect Orbital , care vrea să reflecte lumina Soarelui spre Pământ după lăsarea nopții. FCC a acordat undă verde pentru lansarea satelitului-prototip Earendil-1, programată pentru „mai târziu în acest an”, pe orbită joasă. Aparatul ar urma să desfășoare un reflector din film de 59 de picioare (aprox. 18 metri), pentru a verifica dacă poate direcționa lumină solară către o zonă definită de la sol. Ce vrea să facă Reflect Orbital și la ce ar folosi Compania susține că, printr-o viitoare constelație, ar putea ilumina zone de până la 3 mile (aprox. 5 kilometri) odată, cu intensități între 0,8 și 2,3 lucși (lux – unitate pentru iluminare). Ca reper, Gizmodo notează că o Lună plină oferă, într-o noapte senină, aproximativ 0,05–0,3 lucși. Pe site-ul propriu, Reflect Orbital indică mai multe utilizări posibile, între care: iluminarea zonelor afectate de dezastre și sprijin pentru operațiuni de căutare și salvare; prelungirea programului de lucru în situri industriale; creșterea randamentelor agricole și extinderea ciclurilor de producție; reducerea poluării luminoase prin înlocuirea luminilor urbane; iluminare pentru operațiuni de apărare. Miza de reglementare: FCC spune că astronomia „nu e în jurisdicția noastră” Proiectul a atras deja critici din partea astronomilor, care se tem că oglinzile ar afecta observațiile cerului nocturn. Un raport recent al European Southern Observatory (ESO) a evaluat efectele constelațiilor strălucitoare asupra observațiilor de la sol și a concluzionat că flota completă propusă de Reflect Orbital, atunci când este iluminată de Soare, ar duce la pierderea fiecărei imagini realizate de o cameră precum cea a Observatorului Rubin. DarkSky International a cerut, într-o poziție publică, „transparență, evaluare de mediu și responsabilitate publică înainte ca astfel de sisteme să fie aprobate sau implementate”. Reflect Orbital afirmă că lucrează cu astronomi pentru a reduce efectele și că va evita „sistematic” redirecționarea luminii în apropierea observatoarelor. Într-o declarație transmisă prin e-mail, compania susține că sateliții vor avea implicit starea „oprit”, iar operatorul va putea opri sau diminua lumina și muta „pata” luminoasă. „Implicit, sateliții noștri vor fi «opriți» și vom păstra controlul complet pentru a-i opri, a diminua lumina și a reloca spotul în orice etapă.” „Fiecare spot de lumină pe care îl livrăm va fi solicitat, aprobat și ținut sub control. Vom furniza lumină solară redirecționată doar când este aprobată de autoritățile corespunzătoare din jurisdicția relevantă.” În documentele citate de Gizmodo, FCC arată însă că îngrijorările privind impactul lui Eärendil-1 asupra astronomiei nu țin de competența sa și „nu reprezintă o bază pentru respingere sau pentru condiții suplimentare” asupra operațiunilor Reflect Orbital. Pentru industrie, mesajul este că aprobarea de comunicații poate veni chiar și când efectele asupra cerului nocturn rămân disputate și, cel puțin în acest cadru, necondiționate. [...]
Google testează o controlare mai directă a volumului pentru tonuri, notificări și alarme pe Pixel , o schimbare mică, dar cu impact imediat în utilizarea zilnică, potrivit Android Police . Noutatea ar reduce pașii necesari pentru ajustarea acestor volume, prin introducerea unui cursor (slider) direct în secțiunile relevante din setări. Ce se schimbă, concret, în controlul audio Informația pornește de la o descoperire atribuită Android Authority , care ar fi identificat funcția într-un „build nelansat găsit în firmware-ul Pixel 11 ”. În forma observată acum, cursorul de volum apare în: tonuri de apel (ringtones) sunete de notificare (notification sounds) alarme (alarms) Utilitatea practică, așa cum reiese din descriere, este eliminarea unui pas suplimentar prezent în versiunea curentă de Android, atunci când vrei să ajustezi volumele pentru aceste categorii. Ce știm despre disponibilitate și ce rămâne incert Funcția este descrisă ca „work in progress”, iar publicația notează explicit că ar putea apărea într-o actualizare viitoare sau ar putea să nu fie lansată deloc. Totodată, sunt menționate și „alte personalizări în lucru”, dar care nu au putut fi activate în build-ul analizat. Context: Pixel 11 și următoarele actualizări Android Police plasează schimbarea în contextul lansării Pixel 11, programată pentru 12 august, la New York. Publicația sugerează că Google continuă să își îmbunătățească software-ul nu doar prin versiunile anuale de Android, ci și prin actualizări intermediare, iar astfel de ajustări „mici” pot conta mult în utilizarea de zi cu zi. [...]
SpaceX a fixat 16 iulie ca dată-țintă pentru următorul test Starship, un pas operațional important în maturizarea configurației V3 , potrivit Space . Lansarea este programată „nu mai devreme de” joi, 16 iulie, de la Starbase, Texas , cu decolare la ora 18:45 EDT (vineri, 17 iulie, ora 01:45 în România) și o fereastră de lansare de 90 de minute. Flight 13 va fi a 13-a lansare de test a vehiculului Starship din 2023 și, totodată, a doua misiune pentru configurația „Version 3” (V3) , descrisă ca o versiune mai mare și mai puternică decât iterațiile anterioare. Profilul de zbor ar urma să fie similar cu cel al Flight 12. Ce se schimbă operațional: V3 intră în al doilea test Miza imediată este repetarea și validarea unor elemente de sistem după debutul V3, care a avut loc cu mai puțin de două luni înainte, conform publicației. În termeni operaționali, un al doilea zbor în aceeași configurație indică trecerea de la „debut” la testare iterativă , cu obiectivul de a stabiliza performanța și procedurile. SpaceX a comunicat ținta de lansare într-o postare pe X, iar transmisia video a misiunii este anunțată pe pagina dedicată a companiei și pe conturile sale de pe platformă. Unde poate fi urmărită lansarea Transmisia ar urma să înceapă cu aproximativ 30 de minute înainte de decolare, pe: pagina misiunii SpaceX: Launch livestream postarea de anunț pe X: announced on in a post on X profilul SpaceX pe X: profile on X Pentru context tehnic despre modificările din noua configurație, Space indică și materialul explicativ: Starship V3 upgrades explained . [...]
Google ar putea împinge Pixel 11 spre o zonă de „diferențiere prin design”, mizând pe culori neobișnuite într-un moment în care, potrivit Gizmodo , seria pare să aducă puține schimbări vizibile față de generațiile recente, iar discuțiile din piață se duc și spre posibile scumpiri. Telefoanele Pixel 11 sunt așteptate să fie prezentate la evenimentul „Made by Google” din 12 august, iar seria ar include Pixel 11, Pixel 11 Pro și Pixel 11 Pro Fold. În afară de „câteva ajustări”, un cip Tensor G6 mai rapid pentru funcții noi Gemini și „probabil” îmbunătățiri ale camerei, identitatea ar rămâne apropiată de cea introdusă odată cu Pixel 9, notează publicația. Culorile, transformate în argument comercial Imagini „scăpate” online, apărute inițial pe Amazon (preluate de DroidLife, conform Gizmodo ), indică o paletă mai îndrăzneață decât de obicei, în special pentru modelul de bază: Pixel 11 : mov deschis, verde „fistic”, fucsia „hibiscus”, plus „obsidian” (negru). Pixel 11 Pro și 11 Pro XL : verde „olive”, portocaliu/coral „dune”, gri „fog”, plus „obsidian”. Pixel 11 Pro Fold : verde „pine” și negru „midnight”. Autorul Gizmodo evidențiază în special nuanța „dune” (portocaliu/coral), pe care o leagă de preferința pentru telefoane în culori coral din generații mai vechi de iPhone. În același timp, observația rămâne pragmatică: pentru mulți utilizatori, husa poate anula efectul culorii, dar opțiunile în afara clasicelor alb/negru pot conta în decizia de cumpărare. Posibile scumpiri: niveluri de preț „pe surse” pentru mai multe configurații Pe partea de cost, Gizmodo spune că „cea mai recentă scurgere” indică majorări de preț , cu valori vehiculate pentru mai multe variante de stocare și memorie RAM. Informațiile sunt prezentate ca neconfirmate oficial. Pixel 11 : de la 899 dolari (aprox. 4.100 lei) pentru 256 GB și 12 GB RAM; 1.019 dolari (aprox. 4.700 lei) pentru 512 GB. Pixel 11 Pro : 1.099 dolari (aprox. 5.000 lei) pentru 256 GB; 1.219 dolari (aprox. 5.600 lei) pentru 512 GB; 1.449 dolari (aprox. 6.700 lei) pentru 1 TB. Pixel 11 Pro XL : 1.299 dolari (aprox. 6.000 lei) pentru 256 GB; 1.419 dolari (aprox. 6.500 lei) pentru 512 GB; 1.649 dolari (aprox. 7.600 lei) pentru 1 TB. Pixel 11 Pro Fold : 1.899 dolari (aprox. 8.700 lei) pentru 256 GB; 2.019 dolari (aprox. 9.300 lei) pentru 512 GB; 2.249 dolari (aprox. 10.300 lei) pentru 1 TB. Publicația avertizează că informațiile trebuie tratate „cu prudență” până la confirmarea oficială, care ar urma să vină în „câteva săptămâni”, odată cu anunțul Google privind specificațiile și prețurile. [...]
Procesul Apple–OpenAI scoate în față o vulnerabilitate de tip „zero-day” și riscurile de acces post-plecare : potrivit TechCrunch , Apple susține că un fost angajat ar fi exploatat un bug „rar”, necunoscut anterior, pentru a descărca fișiere confidențiale din rețeaua companiei la câteva săptămâni după ce plecase la OpenAI. Apple afirmă, în plângerea depusă în instanță, că fostul angajat — un inginer de sisteme electrice numit Chang Liu — ar fi folosit o problemă de autentificare (defect în procesul de conectare) care i-ar fi permis acces la foldere de rețea partajate. Compania clasifică problema drept o vulnerabilitate „zero-day”, adică o breșă pentru care nu exista încă un remediu la momentul exploatării, deoarece era necunoscută. Ce spune Apple că s-a întâmplat Conform documentelor citate, Apple susține că Liu ar fi „sifonat” volume mari de fișiere sensibile din depozite interne de fișiere, după ce nu mai era angajat. Compania spune că între timp a remediat bugul și i-a închis accesul imediat ce a aflat de „breșa de securitate”. Apple mai afirmă că verificarea jurnalelor de server ar indica faptul că, deși bugul ar fi putut permite accesul pentru „câteva alte” persoane, doar Liu l-ar fi exploatat pentru a obține informații confidențiale. În plângere, Apple susține că au fost luate „zeci” de fișiere confidențiale legate de hardware, care ar include informații despre produse nelansate, prezentări de inginerie, specificații tehnice și date proprietare de proiect. Accesul după plecare și controlul credențialelor Cazul evidențiază o problemă operațională cu impact direct asupra securității: protejarea datelor sensibile după plecarea angajaților. În practică, companiile încearcă să taie imediat accesul personalului care pleacă, tocmai pentru a reduce riscul de scurgeri de date — intenționate sau accidentale. TechCrunch notează că organizațiile care nu „dezafectează” complet conturile (adică nu revocă toate credențialele și drepturile) se expun la breșe viitoare și la acțiuni malițioase. Apple nu a oferit detalii tehnice despre bugul de autentificare și nu a răspuns întrebărilor TechCrunch despre cum a fost exploatat și când au fost dezactivate credențialele fostului angajat. Alte acuzații din plângere: laptopul și accesul unei cunoștințe Apple mai susține că Liu nu ar fi returnat laptopul de serviciu, care ar fi fost folosit anterior pentru acces la rețeaua internă. În plus, compania afirmă că Liu ar fi folosit accesul unei cunoștințe, Yu-Ting Peng (angajată Apple la acel moment, ulterior plecată la OpenAI), inclusiv folosind laptopul ei de serviciu „în timp ce ea era încă angajată la Apple și el nu”. În februarie 2026, Apple spune că Liu ar fi încercat să acceseze stocarea de rețea a companiei, descrisă ca un depozit de fișiere în cloud cu documentație de proiect și fișiere de inginerie confidențiale. Tot în plângere apare și un mesaj atribuit lui Liu către Peng: „LOL, am aflat că pot accesa [stocarea de rețea], ce amuzant.” Ce urmează în instanță Apple a depus acțiunea la Tribunalul Federal pentru Districtul de Nord al Californiei, în San Jose , și cere judecată cu juriu. OpenAI a declarat anterior că nu are „niciun interes în secretele comerciale ale altor companii”. Potrivit articolului, dacă dosarul merge mai departe, procesul ar putea începe în acest an. Pentru context, TechCrunch leagă acest episod de acțiunea mai amplă a Apple împotriva OpenAI privind presupusul furt de secrete comerciale, detaliată aici: TechCrunch . Documentul depus de Apple este disponibil și pe DocumentCloud : DocumentCloud . [...]
Google ar urma să fie primul client TSMC pe 2 nm cu Tensor G6 , un avantaj de calendar față de Apple, dar cu riscul ca performanța efectivă să nu țină pasul cu rivalii, potrivit Wccftech . Tensor G6, așteptat odată cu familia Pixel 11 „luna viitoare”, ar urma să fie primul sistem pe cip (SoC – procesorul principal al telefonului, cu CPU/GPU și alte componente) realizat pe procesul de fabricație TSMC de 2 nm. Publicația notează că nu este confirmat dacă Google va folosi varianta N2 sau N2P (o versiune ușor îmbunătățită), dar estimează că ar putea fi N2, mai ieftină. Avantajul de proces: 2 nm înaintea Apple, Qualcomm și MediaTek În timp ce Apple, Qualcomm și MediaTek sunt așteptate să își prezinte noile cipuri în septembrie, Google ar avea un „avans” prin trecerea la 2 nm, ceea ce, în mod normal, ar trebui să aducă eficiență energetică și performanță mai bune. Wccftech subliniază însă că un proces de fabricație mai avansat nu garantează automat un salt competitiv, amintind că Tensor G5, deși a fost primul pe 3 nm „N3P”, nu ar fi reușit să capitalizeze arhitectura și ar fi rămas în urma concurenței. De ce ar putea să nu se vadă în performanță: CPU „1+4+2” și un GPU vechi Pe baza unei scurgeri anterioare de rezultate Geekbench 6, Wccftech susține că Tensor G6 ar urma să folosească o configurație de CPU „1 + 4 + 2”, interpretată ca o alegere orientată spre eficiență, dar cu posibil cost în performanța multi-core. În plus, publicația afirmă că procesorul ar putea fi asociat cu un GPU PowerVR CXT-48-1536 din 2021, adică o componentă veche de circa cinci ani, ceea ce ar limita potențialul de creștere în grafică și jocuri, indiferent de avantajul de litografie. Implicații comerciale: presiune pe prețuri și poziționare Wccftech avansează ideea că deciziile de componente ar putea fi legate de protejarea marjelor în contextul creșterii costurilor memoriei DRAM, cu consecința logică că și prețurile Pixel 11 ar trebui „aliniate” la un nivel de performanță posibil mai modest. Publicația mai menționează că Google ar avea o cotă „neglijabilă” de 3% pe piața de smartphone-uri din SUA în T1 2026 și sugerează că un Tensor G6 mai puternic ar putea ajuta, dar nu se așteaptă ca Google să schimbe direcția, compania concentrându-se mai degrabă pe experiența de utilizare și pe funcțiile de inteligență artificială decât pe vârful de performanță. Sursa informațiilor este Economic Daily News , citată de Wccftech. [...]
ESPN testează în transmisiunile WSOP o analiză AI a „tells”-urilor jucătorilor, dar o ține în afara jocului pentru a evita influențarea partidelor, potrivit Mobilissimo . Tehnologia încearcă să estimeze dacă un jucător blufează sau are o mână foarte puternică, pe baza expresiilor faciale și a limbajului corporal, însă este folosită ca element de producție TV, nu ca instrument pentru competitori. Cum funcționează sistemul și ce vede publicul În transmisiunile difuzate de ESPN de la World Series of Poker (WSOP) este testat un sistem bazat pe inteligență artificială care analizează în timp real indicatori precum frecvența clipitului, direcția privirii, postura corpului și felul în care sunt manevrate jetoanele. Sistemul a fost dezvoltat de Luke Geel , inginer AI care lucrează și la proiecte pentru U.S. Air Force. Un detaliu operațional important: analiza nu este afișată în timpul jocului. Indicatorii apar pe ecran doar după ce un jucător este eliminat, tocmai pentru a nu afecta deciziile la masă, iar scopul declarat este creșterea atractivității transmisiunii pentru telespectatori. De ce a apărut controversa Inițiativa a stârnit reacții împărțite în comunitatea de poker. O parte dintre critici susțin că tehnologia „rezolvă” o problemă care nu există în context TV, deoarece transmisiunile arată deja cărțile jucătorilor, iar publicul poate vedea oricum cine blufează. În același timp, alți comentatori consideră că acest tip de analiză poate deveni sensibil dacă este extins dincolo de divertisment, către domenii precum politica, supravegherea sau recrutarea, unde interpretarea comportamentului ar putea avea consecințe directe. Ce urmează Deocamdată, tehnologia este folosită experimental și exclusiv în cadrul transmisiunilor TV. Rămâne de văzut dacă ESPN va păstra formatul ca element permanent de producție sau dacă reacțiile publicului și ale comunității vor limita utilizarea lui la testele actuale. [...]
Waze își schimbă modul de utilizare prin integrarea mai profundă a Gemini , adăugând pe Android și iOS funcții care personalizează rutele, reduc intervențiile vocale și permit raportări „în conversație”, potrivit Mobilissimo . Miza practică este una operațională: aplicația încearcă să scadă fricțiunea din timpul condusului și să facă interacțiunea cu harta mai naturală, fără a cere utilizatorului să navigheze prin meniuri. Ce aduce „Navigarea Personalizată” și cum poate fi oprită Una dintre noutăți este funcția „Navigare Personalizată”, care sugerează rute în funcție de drumurile parcurse frecvent și de condițiile de trafic. Waze indică faptul că opțiunea ar fi utilă pentru cei care preferă autostrada în locul străduțelor. Dacă utilizatorul nu vrea recomandări bazate pe istoricul de deplasare, poate dezactiva navigarea personalizată din setări sau poate alege o rută alternativă. „Less Chatty”, pentru mai puține indicații vocale Actualizarea introduce și un mod „Less Chatty”, gândit pentru cei care consideră că aplicația oferă prea multe intervenții audio. În acest mod, utilizatorii primesc mai puține prompturi vocale, iar cele care rămân sunt mai scurte. Waze păstrează totuși alertele esențiale (de exemplu, pentru viraje, schimbări de bandă și pericole în față), însă mai rar și mai concis. Raportări în conversație și căutări „din mers” O altă funcție menționată este „Conversational Reporting”, bazată pe Gemini. Aceasta permite sugerarea de actualizări ale hărții într-o conversație — de pildă, dacă apar lucrări sau o stradă este închisă. Tot prin conversație, utilizatorii pot contacta editorii locali de hărți Waze. În plus, Gemini poate ajuta la găsirea unor destinații punctuale, cum ar fi un loc cu „cafea bună” care este încă deschis sau o opțiune de mâncare considerată mai sănătoasă. Context: modul Motocicletă, lansat recent Separat de integrarea cu Gemini, Waze are și un „mod Motocicletă”, lansat recent, cu restricții și scurtături specifice, estimări de deplasare și alerte de pericole, inclusiv unele dedicate celor care merg pe două roți. Informațiile despre această actualizare au fost preluate de Mobilissimo, care citează ca sursă PhoneArena. [...]
Waze extinde personalizarea și funcțiile bazate pe Gemini , cu efect direct asupra modului în care utilizatorii primesc rute, alerte și pot actualiza harta potrivit Waze , care lansează o serie de actualizări pe Android și iOS, inclusiv un mod dedicat motocicletelor și opțiuni de navigație mai „tăcută” pentru cei care vor mai puține intervenții audio. Mod pentru motociclete: rute și riscuri adaptate pe două roți Waze introduce „motorcycle mode”, construit să țină cont de particularitățile deplasării pe motocicletă: acces pe străzi mai înguste, sensibilitate mai mare la calitatea carosabilului și restricții specifice. Compania spune că modul folosește inteligență artificială pentru a integra scurtături și restricții pentru vehicule pe două roți, cu scopul de a îmbunătăți ruta și estimarea timpului de sosire (ETA). În plus, aplicația afișează pericole considerate mai problematice pentru motocicliști, precum gropi, limitatoare de viteză, treceri de pietoni înălțate, capete de acostament și poduri înguste. Funcția se bazează pe datele de trafic în timp real și pe o comunitate dedicată de editori de hartă pentru motociclete, care adaugă constant noi riscuri. Lansarea este „în curs” în Argentina, Brazilia, Columbia, Malaezia, Mexic, Peru și Filipine, cu alte țări „în perioada următoare”, fără un calendar detaliat. Navigație personalizată: rute sugerate după istoricul utilizatorului O altă schimbare cu impact operațional este „personalized navigation”: Waze va sugera rute pe baza călătoriilor anterioare, pe lângă modelarea traficului local. Exemplul dat de companie: dacă un utilizator preferă autostrăzile în locul străzilor locale cu multe opriri, aplicația va afișa acele opțiuni primele. Personalizarea poate fi oprită din setări, iar utilizatorii pot alege rute alternative. Funcția se distribuie global pe Android și iOS. „Less chatty mode”: mai puține indicații vocale, dar păstrează alertele critice Pentru cei care ascultă muzică sau podcasturi, Waze adaugă un mod „mai puțin vorbăreț”, care reduce numărul indicațiilor vocale și le scurtează. Aplicația păstrează însă avertizările importante despre pericole, viraje și schimbări de bandă, dar le livrează mai rar. Funcția se lansează global pe Android și iOS. Raportări conversaționale și căutare prin „chat” cu Gemini Waze extinde „Conversational Reporting”, care folosește capabilități Gemini pentru raportarea incidentelor de trafic „vorbind natural”. Noua etapă: utilizatorii pot sugera și actualizări de hartă (de exemplu, închideri de drum sau adrese depășite). Sugestiile sunt trimise către editori locali ai hărții, care le verifică și actualizează datele. Separat, Waze adaugă și o funcție de găsire a destinației prin întrebări rostite (prin iconița de căutare vocală), cu exemple precum căutarea unei cafenele deschise „acum” sau a unei benzinării „cu cele mai mici prețuri”. Aplicația răspunde cu o listă de opțiuni, iar navigarea poate fi pornită vocal. Această funcție se distribuie către comunitatea beta Waze, la nivel global, pe Android și iOS. Funcțiile anunțate se lansează etapizat, iar pentru unele (precum modul pentru motociclete și căutarea cu Gemini) disponibilitatea depinde de țară și de accesul la versiunea beta. [...]
Prezența lui Xi Jinping la WAIC 2026 ridică miza politică pentru AI în China , într-un semnal că Beijingul tratează inteligența artificială ca motor de creștere economică și instrument de influență în regulile globale ale tehnologiei, potrivit South China Morning Post . Ministerul chinez de Externe a anunțat luni că președintele Xi va participa la ceremonia de deschidere a World Artificial Intelligence Conference (WAIC) 2026 , la Shanghai, unde va susține un discurs principal. Este prima apariție în persoană a lui Xi la acest eveniment anual, lansat în 2018. De ce contează pentru economie și companii Participarea lui Xi este prezentată ca un indicator al priorității crescute pe care conducerea de la Beijing o acordă AI pentru: stimularea creșterii economice, consolidarea competitivității tehnologice, influențarea „stabilirii regulilor” la nivel global (setarea de norme și standarde). În anii anteriori, Xi a transmis doar o scrisoare de felicitare la prima ediție, în timp ce premierul Li Qiang a participat la deschiderile din 2024 și 2025. Dimensiunea evenimentului și componenta de guvernanță Conferința, programată să înceapă vineri și să dureze patru zile, are loc în paralel cu o reuniune la nivel înalt privind guvernanța globală a AI (reguli și coordonare internațională). Organizatorii au anunțat pentru ediția din acest an: peste 140 de forumuri, 1.400 de invitați, 1.100 de expozanți, peste 300 de produse care ar urma să aibă debuturi globale. Context: presiune pe adoptare comercială și reguli mai ferme În 2025, în timpul unei vizite la un incubator de start-up-uri din Shanghai, Xi a spus că AI intră într-o perioadă de „dezvoltare explozivă” și a cerut orașului să conducă atât dezvoltarea, cât și guvernanța tehnologiei. În plus, raportul de lucru al guvernului pentru 2026 cere construirea unei „noi forme de economie inteligentă”, extinderea campaniei „AI+”, accelerarea adoptării comerciale a AI și întărirea guvernanței. Pentru mediul de afaceri, mesajul combină două direcții: presiune pentru implementare mai rapidă și așteptări mai ridicate privind conformarea la reguli. [...]