Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Samsung testează în One UI 9.0 o activare „din gest” pentru Bixby , care ar permite pornirea asistentului fără comandă vocală sau apăsarea unui buton, potrivit Mobilissimo . Funcția ar porni Bixby atunci când utilizatorul ridică telefonul Galaxy și îl apropie de față, o schimbare cu impact direct în utilizarea de zi cu zi, mai ales în contexte în care vorbirea cu telefonul nu e practică. În prezent, asistenții digitali sunt activați în principal prin „cuvinte de trezire” (de tipul „Hey Siri”, „Hey Google” sau „Bixby”) ori prin ținerea apăsată a butonului de pornire. În cazul One UI 9.0, primele versiuni apărute online ar indica un mecanism suplimentar: apropierea telefonului de față ar declanșa activarea lui Bixby, pentru a primi rapid comenzi sau întrebări. Ce se știe despre disponibilitate Mobilissimo notează că funcția nu apare încă nici măcar în al doilea beta One UI 9.0, ceea ce sugerează că nu este pregătită pentru utilizare largă și ar urma să intre într-un „build” (versiune) mai stabil ulterior. În acest moment, Samsung se află la One UI 8.5, aflat în distribuire treptată pe dispozitivele compatibile. Publicația menționează și posibilitatea ca noutatea să fie introdusă odată cu Galaxy Z Fold 8 și Galaxy Z Flip 8, așteptate în iulie 2026. One UI 9.0 este asociat cu Android 17 , conform aceleiași surse. De ce contează și ce riscuri apar Miza este una operațională: activarea din gest ar putea reduce fricțiunea în utilizare în situații concrete (de exemplu, când utilizatorul are mâinile ocupate și vrea să seteze rapid un memento fără să rostească „Hey Bixby” într-un spațiu aglomerat). În același timp, Mobilissimo atrage atenția asupra a două posibile efecte secundare: consum mai mare de baterie , prin folosirea suplimentară a senzorilor telefonului pentru detectarea gestului; activări accidentale , atunci când utilizatorul ridică telefonul în mod obișnuit. Articolul mai indică faptul că activarea ar putea deveni „contextuală”, în funcție de localizarea GPS și momentul zilei, însă detaliile de implementare nu sunt confirmate în această etapă. [...]
Garmin extinde oferta de audio pentru locuințe cu subwoofere subțiri de 8 inci, gândite pentru montaj în perete sau tavan , o mișcare care țintește direct segmentul instalațiilor integrate (inclusiv în renovări și construcții noi), unde spațiul și discreția contează la fel de mult ca performanța. Potrivit Garmin , noile JL Audio Pavilion thin-line subwoofers sunt proiectate pentru instalare ușoară și pentru a livra bass puternic într-un format cât mai „invizibil”. Ce aduce nou produsul, din perspectivă operațională Subwooferele au diametrul de 8 inci și sunt concepute să se potrivească „aproape oriunde” în casă, cu un accent pe integrare discretă în diverse sisteme audio. Garmin indică folosirea unor sisteme de modelare pentru motor, suspensie și con, plus un design numit Concentric Tube Suspension, care ar permite o amprentă mai compactă fără a compromite performanța. Instalare: montaj fără incintă dedicată și adâncime redusă Pentru instalatori și proprietari, diferențiatorul principal este modul de montaj: produsul este gândit pentru instalare în perete sau în tavan, cu o adâncime de montaj de 3,8 inci (aprox. 9,7 cm). Garmin susține că acest profil permite amplasarea fără a fi necesară o incintă dedicată. Sistemul de prindere „dog-leg” ar permite montajul în materiale și locații variate, inclusiv la exterior, fără a fi nevoie de o placă de spate (backplate), conform comunicatului. Durabilitate și opțiuni de design pentru integrare în locuință Garmin spune că subwooferele folosesc materiale „marine-grade” (de calitate marină), proiectate să reziste în medii dure, și că îndeplinesc sau depășesc standarde ASTM pentru expunere la ceață salină și radiații UV — un argument pentru instalări în exterior. La nivel estetic, grila flush-mount este disponibilă: pătrată sau rotundă; albă sau neagră; vopsibilă, pentru potrivire cu decorul. Sunt disponibile și suporturi pentru construcții noi, pentru pregătirea pozițiilor de montaj în etapa de structură și gips-carton, inclusiv la renovări. Preț și disponibilitate Prețul de listă recomandat este de 1.000 de dolari (aprox. 4.600 lei) per unitate, potrivit Garmin. Detalii despre produs sunt disponibile la JL Audio® Pavilion™ thin-line subwoofers , iar pentru suporturile dedicate de montaj în construcții noi la New construction brackets . Informații generale despre gama de audio pentru acasă sunt publicate la garmin.com/jlaudio . [...]
Garmin intră mai agresiv în zona de motorsport cu un radar dedicat, Catalyst R1, care promite să crească siguranța și calitatea deciziilor pe circuit ; produsul va fi pus la vânzare din 12 iunie 2026, la 799,99 dolari (aprox. 3.700 lei), potrivit Garmin . Sistemul este conceput pentru piloți de performanță și urmărește să ofere „conștientizare situațională” mai bună în mașină, prin detectarea vehiculelor care se apropie din spate. Practic, radarul folosește un senzor orientat spre spate și un set de lumini de avertizare tip heads-up (în câmpul vizual al șoferului), astfel încât acesta să poată rămâne cu ochii pe pistă. Ce aduce concret Catalyst R1 în utilizarea pe circuit Garmin poziționează Catalyst R1 ca un sistem care ajută la manevrele de depășire, apărare și la luarea deciziilor „pe pistă”, fără ca pilotul să-și piardă concentrarea. Declarația companiei indică o extindere a expertizei Garmin în radar către condusul de înaltă performanță. „Garmin Catalyst R1 este un sistem radar unic de acest fel, care le permite piloților să îmbunătățească depășirea, apărarea și deciziile pe pistă fără a-și compromite concentrarea.” — Susan Lyman , vicepreședinte Garmin pentru vânzări și marketing (segmentul consumer) Rezistență și limitări: pentru condiții dure, dar nu fără riscuri Dispozitivul este descris ca fiind discret, robust și certificat IP67 (rezistență la praf și apă), pentru a face față condițiilor de pe circuit, inclusiv vreme, căldură și vibrații. Pachetul include luminile indicatoare, senzorul din spate și elementele de prindere necesare montajului pe o mașină de curse. Compania avertizează însă că vremea nefavorabilă și pista udă pot afecta funcționarea radarului, iar șoferii trebuie să-și mențină atenția asupra mediului înconjurător, mai ales în aceste condiții. Preț și disponibilitate Catalyst R1 va fi disponibil la cumpărare pe site-ul Garmin începând cu 12 iunie 2026, la un preț recomandat de 799,99 dolari (aprox. 3.700 lei). Produsul este listat ca Garmin Catalyst™ R1 , iar compania indică și o pagină dedicată segmentului motorsport: automotive/motorsports . [...]
China pregătește un plan de circa 2 trilioane de yuani pentru centre de date, cu efect direct asupra pieței de cipuri AI , potrivit Reuters , care citează un material Bloomberg News. Planul ar viza cheltuieli de aproximativ 2 trilioane de yuani (295,43 miliarde dolari, aprox. 1.360 miliarde lei) în următorii cinci ani pentru construirea de centre de date la nivel național, pe fondul competiției tot mai dure cu SUA în domeniul inteligenței artificiale. Potrivit informațiilor Bloomberg News citate de Reuters, Comisia Națională pentru Dezvoltare și Reformă (NDRC) se numără printre agențiile guvernamentale care elaborează un „plan-cadru” pentru o rețea de hub-uri de calcul interconectate în toată țara. Documentul este încă în discuții incipiente, iar detaliile se pot schimba. Presiune pe furnizorii străini: ținta de 80% tehnologie locală Un element cu impact economic și industrial major este intenția de a se baza pe furnizori locali pentru cel puțin 80% din tehnologie, inclusiv cipuri pentru AI, ceea ce ar reduce semnificativ spațiul pentru jucători americani precum Nvidia și Advanced Micro Devices, conform aceluiași material. În paralel, Reuters amintește că a relatat anterior despre îndrumări ale guvernului chinez potrivit cărora proiectele noi de centre de date care primesc orice fel de finanțare de la stat ar trebui să folosească doar cipuri AI produse pe plan intern—un semnal de continuitate în direcția „autosuficienței tehnologice”. Cine ar opera infrastructura și care e contextul global Bloomberg News mai notează că firme de stat precum China Mobile și China Telecom ar urma să opereze cea mai mare parte a centrelor de date și să asigure conectarea lor în rețea. Contextul este o accelerare a investițiilor în AI la nivel global: Reuters indică faptul că marile companii de tehnologie din SUA sunt așteptate să cheltuiască peste 700 miliarde dolari în acest an pentru planurile lor de extindere a infrastructurii AI. China Mobile, China Telecom și NDRC nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters pentru comentarii. [...]
Microsoft își leagă extinderea din România de accelerarea adopției AI și cloud , într-un context în care utilizarea AI generative rămâne sub nivelul altor piețe din regiune, potrivit Economica . Compania spune că vrea să transforme „talentul” local în „impact real și măsurabil”, prin investiții în competențe și sprijin pentru companii și instituții publice în transformarea digitală. În prezent, Microsoft are aproximativ 2.000 de angajați în București, Iași și Timișoara, iar România este descrisă ca un hub regional de talent. Compania afirmă că își extinde prezența și recrutează activ, pe fondul creșterii business-ului și al cererii pentru capabilități digitale. De ce contează: România are adopție mai redusă a AI generative decât vecinii Microsoft AI Diffusion Report indică faptul că utilizarea AI generative în România a ajuns la 17,5% din populația de vârstă activă în T1 2026, în creștere cu 1,3 puncte procentuale față de 16,2% în S2 2025. În același raport, România este pe locul 63 din 147 de piețe, în timp ce adopția este mai ridicată în țări din regiune, precum Polonia (31,0%), Republica Cehă (30,1%) și Ungaria (32,2%). Mesajul companiei este că diferența de adopție nu ține doar de accesul la tehnologie, ci de capacitatea organizațiilor de a-și adapta fluxurile de lucru și modelele operaționale astfel încât AI să producă valoare „la scară largă”. Presiune pe organizații: „forță de muncă digitală” și lipsa de timp În Microsoft Work Trend Index 2026 , citat în material, 82% dintre liderii de afaceri spun că se așteaptă să utilizeze „forță de muncă digitală” (instrumente și agenți software care preiau sarcini) pentru a extinde capacitatea forței de muncă în următoarele 12–18 luni. În paralel, 80% dintre angajați și lideri afirmă că le lipsește timpul sau energia pentru a-și desfășura activitatea eficient, ceea ce indică atât presiunea operațională, cât și potențialul de automatizare. Raportul mai arată că 46% dintre lideri spun că organizațiile lor folosesc deja agenți AI pentru a automatiza complet fluxuri de lucru sau procese de business în unele funcții, iar 78% iau în considerare angajări pentru roluri specifice AI. Ce spune Microsoft că va face în România Compania își poziționează angajamentul local în jurul a trei direcții: accelerarea adopției cloud și AI, investiții în competențe și sprijin pentru sectorul privat și instituțiile publice în transformarea digitală. „România are talentul, potențialul de inovare și oportunitatea de a deveni nu doar un consumator, ci și un creator în economia bazată pe AI. Angajamentul nostru este să contribuim la transformarea acestor atuuri în impact real și măsurabil prin accelerarea adopției cloud și AI, investiții în competențe și sprijinirea atât a companiilor private, cât și a instituțiilor publice în parcursul lor de transformare digitală.” În același context, Microsoft susține că digitalizarea „nu mai este doar o inițiativă IT”, ci „o infrastructură economică de bază”, cu efecte asupra competitivității și creșterii economice pe termen lung. „Digitalizarea nu mai este doar o inițiativă IT, ci o infrastructură economică de bază. Țările care acționează decisiv nu doar că vor îmbunătăți sectoarele privat și public, dar își vor consolida și competitivitatea și creșterea economică pe termen lung.” [...]
Apple extinde spațiul de pe ecran cu widget-uri 4×6 în iOS 27 , o schimbare care poate muta mai multă „informație dintr-o privire” pe ecranul principal, dar care – cel puțin la început – rămâne limitată la câteva widget-uri ale companiei, potrivit IT之家 . Noul format „supradimensionat” are dimensiunea 4×6 și este disponibil atât pe ecranul principal, cât și în „Today View” (zona de widget-uri accesibilă prin glisare). Scopul este creșterea suprafeței de afișare pentru aplicații orientate pe informație, astfel încât datele să fie mai ușor de citit fără a deschide aplicația. Ce se schimbă față de widget-urile actuale Publicația notează că, pe modele precum iPhone 17 , widget-urile iOS au în prezent trei dimensiuni standard: mic: 2×2 mediu: 4×2 mare: 4×4 iOS 27 adaugă acum o a patra opțiune, 4×6, care ocupă mai mult din grila ecranului și poate afișa mai multe elemente simultan. Unde ar conta operațional: aplicații „de tip tablou de bord” Conform materialului, widget-ul 4×6 este gândit pentru conținut precum vreme, calendar, mementouri, rezumate de știri sau „dashboard”-uri (panouri cu indicatori), unde un spațiu mai mare poate reduce nevoia de interacțiuni repetate și poate accelera consultarea informațiilor. Limitarea de la lansare: suport redus, mai ales pentru terți În această etapă, suportul este descris ca fiind „relativ limitat”: doar câteva widget-uri native Apple ar fi deja compatibile cu noua dimensiune, iar aplicațiile terțe vor depinde de actualizări ulterioare din partea dezvoltatorilor. Materialul citează în acest context o relatare publicată de 9to5Mac, fără a oferi un calendar pentru extinderea compatibilității. [...]
Bruiajul și falsificarea GPS pot deveni un risc operațional direct pentru porturi, aviație și transportul maritim din România , pe fondul unor interferențe GNSS (sisteme globale de navigație prin satelit) atribuite de cercetători unei constelații rusești de sateliți, potrivit unei analize din Adevărul , care leagă fenomenul de incidentul cu drona explodată pe 6 iunie 2026 în Portul Civil Constanța . În dimineața de 6 iunie, o dronă navală ucraineană a detonat în port, fără victime, însă reconstituirea descrisă indică o problemă de coordonare: drona ar fi fost observată în jurul orei 6:00, iar autoritățile române ar fi primit notificarea de la Kiev abia la 10:00. În același context, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță , a spus că a verificat existența unui „bruiaj foarte puternic” în timpul unui zbor militar, iar piloții au trecut pe sistemul militar de navigație și au aplicat măsuri de protecție. Ce arată datele din jurul incidentului de la Constanța Analiza citează date OSINT (informații din surse deschise) potrivit cărora, în cele 24 de ore anterioare exploziei, zona Constanța ar fi înregistrat un nivel „ridicat” de bruiaj GPS, „peste 10%”, cu vârfuri la „prag maximal” de 200%. În aceeași perioadă, Ucraina ar fi pierdut controlul asupra a patru drone: cea ajunsă în port, una autodetonată în larg și două autodistruse în Marea Neagră. Concluzia formulată în material este că incidentul nu ar fi fost o simplă eroare de navigație, ci un efect colateral al unui sistem de război electronic cu rază mare de acțiune, vizibil inclusiv pe teritoriul României. Ipoteza „bruiajului din spațiu” și de ce schimbă miza Punctul central al textului este un preprint științific publicat la 2 iunie 2026 de cercetători de la University of Texas at Austin și Stanford University, care ar fi identificat o sursă puternică de interferență GNSS „din spațiu”. Autorii ar fi folosit o rețea de 165 de stații de referință și observații la frecvență de 1 Hz și ar fi găsit 75 de zile distincte (2019–2026) cu întreruperi semnificative ale semnalelor, simultan în Europa, Groenlanda și Canada. Sursa indicată „cu încredere ridicată” este constelația rusească EKS (Edinaya Kosmicheskaya Sistema), un sistem de avertizare timpurie nucleară aflat pe orbite de tip Molniya (orbite eliptice care permit sateliților să rămână ore întregi deasupra emisferei nordice). Un satelit menționat explicit este Cosmos 2546 (lansat în mai 2020), asociat unui eveniment de interferență din februarie 2026. În material se mai afirmă că semnalele ar perturba GPS, Galileo și BeiDou, dar nu și GLONASS (sistemul rusesc), un detaliu interpretat ca indiciu că perturbarea nu ar fi accidentală. De la „bruiaj” la „spoofing”: riscul pentru navigație și siguranță Textul face distincția între: jamming (bruiaj) : blochează semnalul, receptorul raportează pierderea semnalului; spoofing (falsificare) : transmite semnale false, plauzibile, iar receptorul poate afișa o poziție greșită fără să „știe” că a fost păcălit. În scenariile descrise, spoofing-ul este prezentat ca mai periculos, fiind capabil să devieze drone, nave sau să corupă datele de navigație ale aeronavelor (inclusiv prin afectarea sistemelor inerțiale, care pot continua să calculeze o poziție greșită și după ieșirea din zona de interferență). Cât de intenționat este fenomenul: trei explicații în competiție Materialul notează că interpretarea intenției rămâne controversată: ipoteza „accident tehnic” : unii analiști citați consideră improbabil ca sateliții de avertizare timpurie nucleară să fie „încărcați” cu o misiune secundară de bruiaj; ipoteza „armă deliberată” : cercetătorii ar fi observat că majoritatea celor 75 de episoade apar în zile lucrătoare și în intervale orare de program, iar un expert citat afirmă că semnalul pare „structurat”, nu zgomot aleator; ipoteza intermediară : o emisie secundară neintenționată a sistemelor EKS, care interferează accidental cu frecvențele GPS, dar cu potențial de militarizare dacă este exploatată. De ce contează pentru România: efecte operaționale, nu doar militare Dincolo de componenta militară, implicația practică pentru România este că interferențele GNSS pot afecta infrastructură și activități civile cu dependență ridicată de poziționare și timp: navigație maritimă (inclusiv AIS – sistemul automat de identificare al navelor), aviație și operarea porturilor. În același material este citat și șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, care ar fi avertizat că România înregistrează atacuri de spoofing GPS „săptămânal”. Totodată, este menționat un proiect de monitorizare GNSS lansat de compania românească InSpace Engineering în august 2024, care ar fi indicat o creștere a perturbărilor în a doua jumătate a lui 2024 și pe parcursul lui 2025, cu origini identificate în Crimeea ocupată. În lipsa unor măsuri de reziliență (proceduri, redundanțe de navigație, instruire și monitorizare), astfel de episoade pot transforma o problemă „invizibilă” de spectru radio într-un risc concret: rute deviate, poziții false pe hărți de trafic, ferestre de reacție mai mici pentru autorități și costuri operaționale mai mari pentru operatorii din transport și logistică. [...]
OpenAI își fixează ca țintă ca până în martie 2028 o parte semnificativă din cercetarea sa să fie făcută de sisteme AI , într-un pariu operațional care ar putea accelera ritmul dezvoltării și, implicit, presiunea pentru standarde de siguranță și coordonare publică, potrivit OpenAI . Miza, în versiunea companiei, nu este doar „cât de capabile” devin modelele, ci cum ajunge AI să fie „abundentă, accesibilă, sigură, utilă și suficient de ușor de folosit” încât să poată fi adoptată pe scară largă de persoane și organizații. OpenAI susține că economia începe deja să se reorganizeze în jurul AI, iar întrebarea centrală devine distribuția beneficiilor și a puterii pe care o aduce această tehnologie. 2028: „cercetătorul AI” ca accelerator intern În centrul planului se află construirea unui „ cercetător AI automatizat ” – un sistem care să accelereze și să automatizeze tot mai mult procesul de cercetare, dar care să rămână „dirijabil, responsabil și conectat la oameni”. OpenAI afirmă că, „în tandem” cu cercetătorii umani, astfel de sisteme ar putea ajuta la testarea ideilor, găsirea erorilor, explorarea alternativelor și iterarea rapidă. Compania leagă explicit această direcție de problema „aliniamentului” (adică menținerea comportamentului AI în acord cu intenția umană), pe care o descrie drept o provocare de cercetare dificilă. În logica prezentată, AI care ajută la cercetare ar deveni un factor determinant al vitezei progresului „în următorii câțiva ani”. Unghiul economic: „accelerarea economiei”, dar cu distribuție largă a câștigurilor OpenAI își formulează al doilea obiectiv ca „accelerarea economiei” prin accelerarea progresului științific, a productivității și a creșterii economice, cu condiția ca „câștigurile să fie împărțite pe scară largă”. În același cadru, compania spune că „toată lumea” ar trebui să aibă o șansă la o parte „semnificativă” din prosperitatea creată de AI. Textul nu oferă mecanisme concrete de redistribuire sau instrumente economice specifice, dar insistă pe ideea că tehnologiile transformative pot concentra puterea sau o pot lărgi – iar rezultatul nu este automat. Implicații de guvernanță: coordonare internațională și posibilitatea de a încetini dezvoltarea Pe măsură ce dezvoltarea AI de vârf continuă, OpenAI anticipează că va crește importanța coordonării naționale și globale. Compania reia ideea unei organizații internaționale care să coordoneze eforturile de AI pentru reducerea riscurilor catastrofale și menționează explicit un obiectiv: să facă posibilă acțiunea coordonată, „inclusiv încetinirea dezvoltării de frontieră când este nevoie”, astfel încât reziliența societală, siguranța și aliniamentul să țină pasul. În același timp, OpenAI susține că progresul tehnic mai rapid crește, nu reduce, nevoia de judecată umană și coordonare publică, iar viitorul ar trebui „modelat de oameni, instituții și societăți”, nu doar de companiile care construiesc cele mai capabile sisteme. „Faza a treia” la OpenAI: de la capabilitate la acces și utilizare OpenAI își descrie evoluția în trei etape: cercetare spre AGI (inteligență artificială generală), apoi tranziția la companie de produs, iar acum „faza a treia”, în care accentul se mută pe transformarea capabilităților de vârf în instrumente pe care oamenii le pot folosi efectiv „pentru a prospera”. Al treilea obiectiv enunțat este „să ofere fiecărei persoane de pe Pământ un AGI personal”, ca formă de democratizare a accesului. În argumentația companiei, distribuția largă a puterii ar face societățile mai reziliente, iar un „viitor bun” al AI nu poate fi unul în care un număr mic de instituții controlează majoritatea capabilității și a beneficiilor. Ce urmează, din informațiile disponibile, este operaționalizarea acestor ținte – în special a „cercetătorului AI automatizat” și a condițiilor de „siguranță, confidențialitate, accesibilitate, ecosisteme deschise și supraveghere publică” pe care OpenAI le enumeră ca necesare pentru o adopție largă. Textul nu include un calendar detaliat dincolo de reperul „martie 2028”. [...]
Samsung a bifat etape-cheie de certificare pentru Galaxy Z Flip 8 și Watch 9 , un semnal că lansarea comercială poate avansa fără blocaje de conformitate înaintea evenimentului Unpacked din iulie, potrivit Android Headlines . Informația relevantă pentru piață este trecerea prin „verificările de reglementare” (proceduri de certificare necesare pentru vânzarea dispozitivelor pe anumite piețe), un pas care, de regulă, reduce riscul de amânări în calendarul de lansare și permite pregătirea logisticii și a canalelor de distribuție. De ce contează: certificările reduc riscul de amânări înainte de Unpacked Pentru producători, aprobările și înregistrările la autorități sunt o condiție operațională pentru intrarea pe piață. Când aceste etape sunt finalizate înainte de prezentarea oficială, crește probabilitatea ca lansarea să urmeze rapid după evenimentul de anunț și ca disponibilitatea în retail să nu fie împinsă în timp din motive de conformitate. În cazul de față, dispozitivele vizate sunt: Samsung Galaxy Z Flip 8 (telefon pliabil) Samsung Galaxy Watch 9 (ceas inteligent) Ce urmează Android Headlines leagă aceste evoluții de evenimentul Unpacked programat în iulie, unde compania ar urma să își prezinte noile produse. Publicația nu oferă, în fragmentul disponibil, detalii suplimentare despre specificații, prețuri sau piețe exacte vizate de certificări, astfel că impactul comercial concret (volume, calendar pe regiuni) rămâne deocamdată neclar. [...]
Apple își extinde funcțiile „inteligente” în servicii, dar disponibilitatea va fi fragmentată pe regiuni și dispozitive , potrivit Apple . Compania avertizează că unele noutăți nu vor fi disponibile în toate limbile sau țările, iar accesul poate varia inclusiv din cauza legislației locale — un detaliu cu impact direct asupra ritmului de adopție și asupra experienței utilizatorilor. Ce se schimbă concret: „Find My” unificat pe Apple Watch Una dintre modificările operaționale anunțate vizează Apple Watch: aplicația „Find My” (Găsește) devine unică și înlocuiește aplicațiile separate „Find Devices”, „Find Items” și „Find People”. Interfața este centrată pe hartă și, conform companiei, simplifică localizarea prietenilor și familiei, a dispozitivelor și a obiectelor. Aplicația oferă acces la acțiuni precum: obținerea de indicații de orientare; găsirea dispozitivelor și obiectelor aflate în apropiere; redarea unui sunet pe un dispozitiv pentru a-l localiza; vizualizarea informațiilor de contact. În plus, utilizatorii pot folosi „Precision Finding” (localizare de precizie) în „Find My” pentru a-și găsi iPhone-ul asociat, AirTag (generația a doua) și AirPods Pro 3. Limitări: compatibilitate pe hardware și restricții geografice Apple precizează că „Precision Finding” are cerințe stricte de compatibilitate: Apple Watch Ultra 2 sau mai nou; Apple Watch Series 9 sau mai nou; iPhone 15 sau mai nou (cu excepția iPhone 17e și iPhone 16e); carcasa de încărcare MagSafe pentru AirPods Pro 3 (pentru detalii, compania trimite la pagina de suport). Separat, Apple notează că unele funcții sunt condiționate de regiune (inclusiv mențiuni explicite despre disponibilitate „doar în SUA” pentru anumite capabilități) și că disponibilitatea poate varia din cauza legilor și reglementărilor locale. Pentru utilizatori și companii, asta înseamnă lansări în valuri și diferențe de funcționalitate între piețe. Calendar: testare de azi, beta publică luna viitoare, update gratuit în toamnă Noile funcții pot fi testate începând de astăzi prin Apple Developer Program (developer.apple.com), iar o versiune beta publică va fi disponibilă luna viitoare prin Apple Beta Software Program (beta.apple.com). Apple spune că funcțiile software vor ajunge la utilizatori ca actualizare gratuită în această toamnă, pentru iOS, iPadOS, macOS, watchOS, tvOS și visionOS. [...]
Comisia Europeană pregătește un „pachet” de suveranitate tehnologică care poate schimba regulile jocului pentru cloud, cipuri și software în UE , prin măsuri menite să reducă dependența de furnizori americani și chinezi, potrivit TechRadar . Inițiativa are un impact direct de reglementare și de piață: Bruxelles-ul încearcă să direcționeze investițiile și achizițiile publice către capacități europene, inclusiv în infrastructura de calcul pentru AI. Pachetul, denumit „Tech Sovereignty Package”, este prezentat ca răspuns la criticile privind dependența Europei de producători străini de semiconductori, de infrastructura de cloud și de alte soluții software, într-un context în care piața ar rămâne dominată de furnizori din SUA. Trei inițiative: cipuri, cloud & AI, software open-source Pachetul include trei componente distincte: EU Chips Act 2.0 : continuă primul „Chips Act”, care a vizat în principal semiconductorii și producția, dar pe care factorii de decizie l-au considerat insuficient pentru creșterea capacității de producție. Noul plan include extinderea facilităților de cercetare-dezvoltare, îmbunătățirea accesului la investiții private și sprijin pentru linii pilot de producție. Cloud and AI Development Act (CADA) : vizează reducerea dependenței de „hiperscaleri” non-europeni (furnizori foarte mari de cloud). Comisia spune că vrea să extindă resursele de calcul, să îmbunătățească disponibilitatea și implementarea infrastructurii pentru AI și să încurajeze investițiile în furnizori europeni de cloud. EU Open Source Software Strategy : urmărește creșterea utilizării software-ului cu sursă deschisă (open-source) în instituțiile UE, prin măsuri de încurajare și promovare. De ce contează pentru companii: investiții, achiziții și eligibilitate În ansamblu, măsurile urmăresc să construiască mai multă capacitate tehnologică în Europa, să atragă investiții și să creeze locuri de muncă în sector. În practică, direcția indicată de Comisie poate influența atât prioritățile de finanțare, cât și criteriile de eligibilitate pentru furnizori în proiecte publice și în inițiative de infrastructură (în special pentru cloud și AI). Critici din piață: „portițe” pentru hiperscalerii din afara UE Nu toți actorii din industrie sunt mulțumiți. CISPE , organizație care reprezintă aproape 50 de companii europene de cloud, susține că unele schimbări au nevoie de definiții mai precise și de aplicare mai strictă, avertizând că anumite clasificări ar fi suficient de „joase” încât furnizori non-europeni ar putea ajunge eligibili. „Actul nu le cere cumpărătorilor nici măcar să se uite la alternative europene”, a transmis organizația, cerând UE să „închidă portițele care ar putea fi folosite pentru a ocoli regulile”. Ce urmează, din informațiile disponibile în material, este o perioadă în care detaliile de implementare și criteriile concrete (inclusiv cele de clasificare și eligibilitate) vor fi decisive pentru a vedea dacă pachetul chiar reduce dependența de furnizori din SUA și China sau doar o reambalează în noi condiții. [...]
Nikon mizează pe productivitate în ambalarea avansată a cipurilor, anunțând o nouă mașină de litografiere digitală pentru procesele „backend” (etapele de interconectare și ambalare), cu o eficiență de producție cu cel puțin 30% mai mare decât modelul anterior. Echipamentul aflat în dezvoltare ar procesa 65 de substraturi pe oră, față de 50 pe oră la DSP-100 , chiar dacă rezoluția scade de la 1 μm la 1,5 μm. De ce contează: mai mult throughput pentru „backend”, unde cerințele diferă de la client la client Nikon își justifică direcția prin schimbările din zona de „backend” a semiconductorilor, unde crește interesul pentru panel-level packaging (PLP) – o abordare de ambalare la nivel de panou, urmărită pentru eficiență mai bună. În paralel, cerințele de rutare (trasee de interconectare) pentru interposere mari (plăci intermediare care conectează mai multe cipuri) și pentru substraturi FC-BGA devin mai variate, în funcție de procesele fiecărui client. În acest context, Nikon susține că nu toate aplicațiile au nevoie de aceeași rezoluție de cablare, iar echipamentele specializate pe scenarii diferite pot răspunde mai bine cererilor divergente din producție. Ce știm despre noul echipament și legătura cu DSP-100 Noul sistem va împărți aceeași platformă tehnologică cu DSP-100, primul sistem de „patterning” (realizare de modele) al Nikon pentru procesele backend, anunțat în iulie 2025. DSP-100 are, conform informațiilor din articol, rezoluție de 1 μm și capacitate de procesare de 50 de substraturi pe oră, pentru substraturi de 510 mm × 515 mm. Pentru noua mașină, Nikon indică: rezoluție: 1,5 μm (mai redusă decât la DSP-100); productivitate: cel puțin +30% , adică 65 de substraturi/oră ; posibilitatea de a ajunge la 1 μm prin înlocuirea sistemului optic , datorită bazei comune cu DSP-100, ceea ce ar adăuga flexibilitate pe termen lung. Nikon nu oferă în material un calendar de lansare sau detalii comerciale (preț, clienți, volume), menționând doar intenția de dezvoltare și poziționarea diferențiată față de DSP-100. [...]