Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Google Cloud a urcat cu 48% în T4, la 17,7 miliarde de dolari , pe fondul cererii pentru servicii de inteligență artificială și al extinderii capacității, potrivit Reuters . Ritmul a fost cel mai rapid din ultimii peste patru ani și a depășit așteptările analiștilor, într-un trimestru în care Alphabet a raportat, per ansamblu, venituri și profit peste estimări. Performanța Google Cloud este relevantă pentru investitori deoarece vine într-un moment în care piața pune sub semnul întrebării randamentul investițiilor masive în infrastructură pentru AI. Alphabet a indicat că tocmai această cerere, împreună cu limitările de capacitate (putere de calcul disponibilă), stă la baza planului de a crește puternic cheltuielile de capital în 2026, în principal pentru servere, centre de date și echipamente de rețea. „Vedem cum investițiile noastre în AI și infrastructură generează venituri și creștere pe toată linia”, le-a spus directorul general Sundar Pichai analiștilor, într-o conferință telefonică. În același apel, Pichai a descris explicit presiunea pe infrastructură, sugerând că dinamica din cloud este limitată nu de cerere, ci de ofertă. „Am fost constrânși de capacitate, chiar dacă ne-am mărit capacitatea”, a spus el, adăugând că „cheltuielile noastre de capital din acest an sunt cu gândul la viitor” și că Alphabet se așteaptă la constrângeri de capacitate pe parcursul anului. Pe baza informațiilor din Reuters, elementele-cheie care explică avansul Google Cloud și implicațiile financiare sunt: Veniturile Google Cloud au crescut cu 48% în trimestrul al patrulea, la 17,7 miliarde de dolari, peste așteptările analiștilor. Creșterea a fost „mai mare decât Microsoft Azure pentru prima dată în câțiva ani”, potrivit analistului Gil Luria (D.A. Davidson), citat de Reuters. Alphabet își leagă extinderea cheltuielilor de capital de nevoia de capacitate de calcul pentru AI (servere, centre de date, rețelistică), în contextul cererii pentru sarcini de lucru AI în mediul enterprise. În paralel cu accelerarea din cloud, Alphabet a anunțat că țintește cheltuieli de capital de 175–185 miliarde de dolari în 2026, față de 91,45 miliarde de dolari în 2025, nivel peste consensul analiștilor (115,26 miliarde de dolari), conform datelor LSEG citate de Reuters. Reacția inițială a pieței a fost volatilă în tranzacțiile după închiderea bursei, investitorii cântărind creșterea cheltuielilor în raport cu avansul veniturilor și al profitului. Pentru Google Cloud, mesajul central al trimestrului este că ritmul de creștere și cererea asociată AI oferă managementului argumente pentru investiții accelerate, chiar dacă acestea apasă pe fluxurile de numerar pe termen scurt. În perioada următoare, atenția se va muta pe două puncte: cât de repede poate Alphabet să reducă „blocajele” de capacitate și dacă această creștere se menține pe măsură ce concurența dintre marii furnizori de cloud rămâne strâns legată de investițiile în infrastructură pentru AI . [...]
Peste 6.000 de seniori din 30 de localități din România au învățat cum să navigheze în siguranță online și să folosească smartphone-ul, prin programul Hi Digital – informează Fundația Vodafone într-un comunicat publicat pe 5 februarie 2026. Programul gratuit Hi Digital , derulat în 2025, și-a propus să reducă izolarea digitală a vârstnicilor, oferindu-le acestora instrumentele și încrederea necesare pentru a face față provocărilor tehnologice ale prezentului. 95% dintre participanți spun că acum recunosc mai ușor tentativele de fraudă și folosesc măsuri de siguranță digitală , iar 90% susțin că noile cunoștințe le-au îmbunătățit viața de zi cu zi. Ce au învățat seniorii? Atelierele s-au axat pe teme esențiale: siguranța digitală și identificarea înșelătoriilor online; setările de bază pentru protejarea dispozitivului; folosirea agendei telefonice; realizarea de fotografii și clipuri video; trimiterea de mesaje și apeluri video; personalizarea setărilor unui smartphone. Aceste activități i-au ajutat pe 86% dintre participanți să se apropie de cei dragi, comunicând mai frecvent prin mijloace digitale. Infrastructura și echipa Programul a fost implementat în parteneriat cu: 17 biblioteci din 30 de localități, Poliția Română (Institutul de Cercetare și Prevenire a Criminalității), DGASMB și DGASPC Ilfov, Fundația Regală Margareta a României. Au fost implicați aproape 200 de traineri și peste 300 de voluntari , iar formarea acestora s-a făcut pe baza metodologiei Hi Digital, care pune accent pe empatie și răbdare. Sprijin continuu și resurse suplimentare Fundația Vodafone a creat un Ghid Hi Digital cu sfaturi utile pentru utilizarea telefoanelor inteligente, disponibil online. De asemenea, în 12 magazine Vodafone din țară, seniorii pot solicita asistență gratuită pentru probleme tehnice, totalizând deja aproape 1.000 de ore de ajutor digital. O inițiativă internațională Programul Hi Digital este implementat în mai multe țări europene – România, Anglia, Cehia, Irlanda, Luxemburg și Olanda – și este adresat persoanelor peste 65 de ani, încurajându-le să devină parte activă a societății digitale. Prin acest efort, Fundația Vodafone își reafirmă misiunea de a crea o societate mai incluzivă, în care nimeni nu este lăsat în urmă doar pentru că tehnologia pare inaccesibilă. [...]
Vivo a confirmat intern dezvoltarea unei camere dedicate vloggingului , într-o mișcare care marchează prima intrare „serioasă” a companiei în hardware foto-video independent de smartphone-uri. Proiectul ar fi fost inițiat la finalul lui 2025 și este programat pentru lansare în 2026, cu o poziționare directă împotriva segmentului de camere compacte cu stabilizare, dominat în prezent de DJI prin gama Osmo Pocket . Din informațiile citate de publicație, produsul nu are încă un nume final, însă direcția este clară: o cameră mică, stabilizată, gândită pentru vloggeri, creatori și pasionați de fotografie care vor filmare mai lină și un flux de lucru mai simplu decât oferă, de regulă, camerele de acțiune sau telefoanele. Miza pentru Vivo este extinderea competențelor de imagine din zona smartphone-urilor către un dispozitiv dedicat . Articolul notează că firma are un istoric de accent pe stabilizare și tehnologii de imagine, inclusiv soluții precum micro-gimbalul integrat în telefoane și sisteme avansate de stabilizare video, care ar urma să fie adaptate într-un produs portabil, construit special pentru filmare din mână. În piață, semnalele despre un astfel de produs au apărut anterior pe filiera zvonurilor. Publicația arată că insiderul Digital Chat Station a vorbit despre pregătirea unei camere „în stil action” de către un producător major, cu lansare în prima jumătate a lui 2026, posibil în jurul debutului unei noi platforme de vârf Snapdragon. Indiciile și comentariile ulterioare, care au făcut trimitere la branduri din grupul OVMH (OPPO, vivo, Xiaomi și Honor sau Huawei), ar fi indicat către vivo drept compania din spatele proiectului. Un alt detaliu relevant este dimensiunea efortului intern: innoGyan menționează că Vivo ar fi format o echipă dedicată de aproape 100 de persoane pentru dezvoltarea camerei. Dacă se confirmă la lansare, acest lucru sugerează că nu este vorba despre un accesoriu marginal, ci despre o linie de produs pentru care compania alocă resurse comparabile cu un proiect de hardware de sine stătător. Pe scurt, intrarea Vivo pe piața camerelor pentru vlogging vizează un segment deja validat comercial, unde utilizatorii caută portabilitate și stabilizare fără complexitatea unei camere clasice. În acest context, produsul ar urma să concureze direct cu camerele compacte cu gimbal, precum DJI Osmo Pocket , într-o categorie în care și alți jucători, precum Insta360 , își extind oferta, notează publicația. Elementele confirmate până acum din materialul citat includ: confirmarea internă a proiectului pentru o cameră dedicată vloggingului; inițierea proiectului la finalul lui 2025 și ținta de lansare în 2026; poziționarea ca rival pentru segmentul de camere compacte cu stabilizare, asociat cu DJI Osmo Pocket; existența unei echipe dedicate de aproape 100 de persoane; numele comercial al produsului nu este încă decis. Deocamdată, nu sunt menționate specificații tehnice, preț sau calendar de lansare mai precis. Următorul indicator important va fi dacă Vivo va confirma public produsul și cum îl va diferenția față de alternativele existente, într-o piață în care stabilizarea, ergonomia și integrarea cu aplicații de editare și publicare contează la fel de mult ca senzorul sau rezoluția. [...]
OpenAI a anunțat că va retrage din nou modelul GPT-4o din ChatGPT, acesta urmând să dispară din selectorul de modele pe 13 februarie. Această decizie vine după ce modelul a fost anterior retras și reintrodus în urma plângerilor utilizatorilor . De această dată, OpenAI își dorește să încurajeze utilizatorii să adopte modelele mai noi, precum GPT-5.1 și GPT-5.2. OpenAI a justificat retragerea modelului prin faptul că doar „0,1%” dintre utilizatori mai folosesc GPT-4o zilnic. Totuși, această statistică a fost contestată de fanii modelului pe platforma Reddit, unde utilizatorii au amenințat cu anularea abonamentelor . Aceștia au pus la îndoială validitatea datelor, sugerând că utilizatorii sunt redirecționați automat către versiuni mai noi, cum ar fi GPT-5.2. „Știm că pierderea accesului la GPT-4o va fi frustrantă pentru unii utilizatori și nu am luat această decizie cu ușurință”, a declarat OpenAI în postarea sa oficială. Retragerea GPT-4o face parte dintr-o strategie mai amplă a OpenAI de a se concentra pe îmbunătățirea modelelor utilizate de majoritatea utilizatorilor. Compania a menționat că a luat în considerare feedback-ul utilizatorilor în dezvoltarea noilor modele, încercând să păstreze caracteristicile apreciate ale GPT-4o, cum ar fi stilul conversațional și căldura acestuia. Cu toate acestea, unii utilizatori sunt nemulțumiți de înlocuitorul GPT-5 , pe care l-au descris ca fiind „un dezastru nemăsurat” și au acuzat OpenAI de „cea mai mare înșelătorie din istoria inteligenței artificiale”. Ei au criticat noul model pentru tonul său mai concis și mai puțin prietenos. În ciuda nemulțumirilor, OpenAI a reconfigurat funcția de personalizare în GPT-5.1, oferind utilizatorilor opțiuni variate de interacțiune, de la răspunsuri mai profesionale la cele mai prietenoase. Totuși, fanii dedicați ai GPT-4o continuă să își exprime dezamăgirea și să solicite o opțiune de mod „legacy” pentru a păstra modelul preferat. Rămâne de văzut dacă OpenAI va răspunde din nou la presiunea utilizatorilor. [...]
Firefox va introduce un comutator care dezactivează toate funcțiile bazate pe inteligență artificială , într-o mișcare menită să răspundă utilizatorilor care nu vor ca astfel de opțiuni să fie activate sau promovate în browser. Decizia vine după ce Google și Microsoft au adăugat funcții cu inteligență artificială în Chrome și Edge, iar Firefox a urmat rapid direcția, oferind mai multe instrumente: un ajutor pentru gruparea filelor (taburilor), traducere asistată de inteligență artificială și acces rapid la un chatbot. În acest context, Mozilla pregătește un „kill switch” (comutator general) care va opri dintr-o singură setare toate funcțiile de acest tip. Actualizarea care aduce comutatorul este programată pentru 24 februarie 2026, conform aceleiași surse. Directorul general al Mozilla, Enzor-DeMeo , a declarat că „alegerea contează” și că, în opinia sa, funcțiile cu inteligență artificială deja introduse în Firefox, precum și cele care urmează, sunt utile, iar utilizatorii pot avea încredere în Mozilla în privința datelor colectate. Totuși, compania va oferi explicit opțiunea de a opri complet aceste funcționalități. Miza practică a comutatorului este una de control și încredere: o parte dintre utilizatori apreciază instrumentele noi, dar alții fie nu vor să le folosească deloc, fie invocă îngrijorări legate de confidențialitate. Printr-o setare unică de dezactivare, Mozilla încearcă să reducă fricțiunea pentru cei care vor un browser fără componente bazate pe inteligență artificială, fără să elimine opțiunile pentru cei care le consideră utile. [...]
Noi indicii despre cipuri M5 apar în iOS 26.3 beta , iar descoperirea alimentează așteptările privind o lansare iminentă a noilor MacBook Pro, notează MacRumors . Referințele au fost identificate în versiunea „release candidate” (candidatul final înainte de lansarea publică) a iOS 26.3 de către Nicolás Alvarez și indică existența a două procesoare neanunțate din familia M5. În codul iOS 26.3 RC apar două sisteme pe cip (SoC, adică procesorul principal integrat cu alte componente-cheie) cu identificatorii T6051 și T6052, asociate cu nume de platformă H17C și H17D. Potrivit convențiilor de numerotare folosite anterior de Apple, „17” ar face trimitere la generația M5 (cipul M5 standard fiind numerotat H17G), iar literele ar sugera variantele de vârf: „C” pentru Max și „D” pentru Ultra. Elementul care complică interpretarea, în contextul MacBook Pro, este absența unei referințe la cipul așteptat pentru M5 Pro. În mod tipic, Apple ar folosi litera „S” pentru Pro, iar în cod nu apare T6050 / H17S, combinația care ar corespunde unui M5 Pro, conform tiparelor precedente menționate de sursă. Pe scurt, în iOS 26.3 RC apar următoarele indicii, așa cum sunt prezentate de MacRumors: T6051 (H17C) – presupus M5 Max T6052 (H17D) – presupus M5 Ultra Nu apare T6050 (H17S) – identificatorul așteptat pentru M5 Pro Pentru a susține această interpretare, Apple a folosit constant litera „C” pentru cipurile Max (de la M1 Max la M4 Max) și „D” pentru cipurile Ultra (M1 Ultra, M2 Ultra și M3 Ultra), cu mențiunea că nu a existat un M4 Ultra. În acest context, apariția simultană a unor indicii pentru Max și Ultra, dar nu și pentru Pro, ridică semne de întrebare. Miza pentru piață este legată direct de MacBook Pro: Apple este așteptată să lanseze în următoarele săptămâni noi modele cu cipuri M5 din zona „high-end”, iar aceste urme din iOS 26.3 RC pot fi un semnal că pregătirile software sunt în curs. Totuși, sursa subliniază că situația rămâne neclară și conturează trei explicații posibile: fie referința la M5 Pro nu a fost încă introdusă în cod, fie Apple își schimbă schema de numerotare, fie compania ar putea pregăti configurații MacBook Pro care includ M5 Max și chiar M5 Ultra. În paralel, MacRumors menționează și posibilitatea unui Mac Studio din familia M5, care ar putea folosi un M5 Ultra, însă nu există deocamdată informații ferme despre o lansare apropiată pentru acest desktop. Pentru MacBook Pro, concluzia practică este că indiciile din iOS 26.3 RC întăresc scenariul unei lansări apropiate, dar nu clarifică încă exact ce combinații de cipuri vor ajunge în noile modele. [...]
Aproape toți europenii au acces la telefonie mobilă și majoritatea au internet acasă , potrivit Eurobarometer , care a publicat în ianuarie 2026 rezultatele unui sondaj al Comisiei Europene despre comunicații electronice și Piața Unică Digitală. Datele conturează un tablou în care conectivitatea de bază este larg răspândită, dar calitatea conexiunilor și utilizarea efectivă a serviciilor rămân inegale. Sondajul (culegere de date în ianuarie–februarie 2025, publicare în ianuarie 2026) urmărește, între altele, accesul la internet și telefonie, tipurile de conexiuni, serviciile „la pachet” (de exemplu internet + televiziune + telefonie), precum și aspecte care influențează direct accesul și încrederea în servicii, cum sunt apelurile și mesajele frauduloase, roamingul și comunicarea de urgență. Pe componenta de acces, rezultatele indică o penetrare foarte ridicată a telefoniei mobile și o scădere a relevanței telefoniei fixe, în timp ce internetul a devenit o utilitate aproape standard la nivel de gospodărie. Concret, Eurobarometer notează: 97% dintre europeni au acces la un telefon mobil; 41% au acces la un telefon fix; 85% dintre gospodării au acces la internet. Dincolo de simpla existență a accesului, sondajul intră în detalii despre calitatea percepută a conexiunii la domiciliu. 40% dintre respondenți spun că au acasă o conexiune de tip „gigabit” (peste 1 GB/s), iar 29% afirmă că viteza actuală le acoperă nevoile curente. Diferența dintre aceste două repere sugerează că o parte din utilizatori fie nu au nevoie de viteze foarte mari, fie nu resimt beneficiile în utilizarea de zi cu zi, ceea ce contează în discuția despre investiții și priorități de acoperire. Când au fost întrebați despre tipul conexiunii la internet de acasă, 40% dintre respondenți au indicat că au o conexiune Gigabit (peste 1GB/s). Accesul efectiv la servicii este influențat și de riscurile asociate utilizării, iar aici sondajul semnalează o creștere a incidentelor raportate. 19% dintre respondenți spun că au primit un apel de la un număr necunoscut și au fost taxați după ce au răspuns sau au sunat înapoi, cu 6 puncte procentuale peste nivelul din 2020. Tot 19% declară că au primit un SMS (sau alt tip de mesaj) nesolicitat și au fost taxați după ce au răspuns sau l-au deschis, în creștere cu 7 puncte procentuale față de 2020. Pentru accesul la servicii, aceste evoluții sunt relevante deoarece pot duce la comportamente de evitare (de exemplu, răspuns mai rar la numere necunoscute) și la costuri neprevăzute pentru utilizatori. În mobilitate, roamingul rămâne un indicator important al funcționării Pieței Unice Digitale , pentru că arată dacă utilizatorii își pot folosi serviciile „ca acasă” când călătoresc în UE. 78% dintre cei care au călătorit într-o altă țară din UE spun că beneficiază de roaming fără taxe suplimentare, iar 61% afirmă că nu au experimentat viteze mai mici la internetul mobil decât în țara de origine; același procent (61%) spune că nu a întâlnit standarde mai slabe ale rețelei broadband. Totuși, 19% dintre călători declară că au fost suprataxați pentru utilizarea serviciilor de roaming, iar o parte semnificativă continuă să își limiteze utilizarea: 34% opresc datele în roaming, iar 25% își opresc telefonul mobil când sunt în alt stat membru. Un alt element care ține de acces, în sensul cel mai concret, este posibilitatea de a apela rapid serviciile de urgență. Sondajul arată că 75% dintre respondenți sunt conștienți de existența numărului unic european de urgență 112, un nivel ridicat, dar care lasă în continuare un sfert dintre cetățeni în afara acestei informări de bază. Per ansamblu, datele Eurobarometer indică o Uniune Europeană în care accesul la comunicații este aproape universal la nivel de telefonie mobilă și foarte extins la internet, însă experiența utilizatorilor este modelată de calitatea conexiunii, de riscurile de fraudă și de încrederea în utilizarea serviciilor în deplasare. Pentru agenda Pieței Unice Digitale, aceste rezultate pun în aceeași ecuație investițiile în rețele, protecția consumatorilor și informarea publică, inclusiv în privința serviciilor esențiale precum 112. [...]
Alphabet (Google) anticipează o creștere „semnificativă” a cheltuielilor de capital în 2026 , pe fondul investițiilor accelerate în infrastructura necesară serviciilor de inteligență artificială, potrivit CNBC . Miza acestor investiții este capacitatea de calcul (resursele hardware și energetice care rulează modelele de AI) și extinderea centrelor de date, într-un moment în care cererea din partea clienților de cloud crește rapid, iar companiile mari din tehnologie concurează pentru a-și asigura infrastructura. Conducerea Alphabet a indicat că va detalia planurile la prezentarea rezultatelor din trimestrul al patrulea. Pentru 2025, Alphabet și-a revizuit în sus așteptările privind cheltuielile de capital (CapEx), care includ investiții în echipamente și infrastructură, în special centre de date. Compania estimează acum CapEx între 91 și 93 miliarde de dolari, conform raportului de câștiguri publicat de companie. Revizuirea din 2025 este a doua din același an. În iulie, Alphabet își crescuse deja estimarea de la 75 miliarde la 85 miliarde de dolari, „cea mai mare parte” fiind direcționată către proiecte precum noi centre de date. Mesajul pentru 2026 este că ritmul nu doar continuă, ci se intensifică. „Privind către 2026, ne așteptăm la o creștere semnificativă a CapEx și vom oferi mai multe detalii la conferința privind rezultatele din trimestrul al patrulea”, a declarat Anat Ashkenazi, director financiar al Alphabet. Din perspectiva impactului în infrastructura AI, un indicator cheie invocat de companie este „backlog”-ul din cloud (comenzi contractate, dar încă neîncasate), care arată presiunea pe capacitățile existente și nevoia de extindere. CEO-ul Sundar Pichai a spus că Google are 155 miliarde de dolari în backlog pentru cloud, iar compania a raportat o creștere de 46% de la un trimestru la altul a backlog-ului în trimestrul al treilea. Contextul de piață sugerează că investițiile în infrastructura AI devin o competiție de scară: în aceeași zi, Meta a ridicat limita inferioară a estimării pentru CapEx 2025 cu 4 miliarde de dolari, la un interval de 70–72 miliarde de dolari, consemnează CNBC. Pentru Alphabet, această cursă are o componentă comercială directă: Pichai și Ashkenazi au spus că firma a încheiat mai multe contracte de peste 1 miliard de dolari în ultimele nouă luni decât în ultimii doi ani cumulat, iar compania a menționat și contracte mari care implică acces la infrastructura proprie (inclusiv procesoare TPU, cipuri specializate pentru AI). Pe lângă livrarea către clienți, Alphabet leagă investițiile în infrastructură și de îmbunătățirea produselor interne bazate pe AI. Compania a indicat că aplicația sa Gemini a depășit 650 milioane de utilizatori activi lunar, iar în zona de căutare a raportat venituri de 56,56 miliarde de dolari, în creștere cu 15% față de anul anterior, pe fondul integrării funcțiilor de AI și al testării reclamelor în „AI Mode”, un mod de căutare asistat de AI disponibil în SUA. [...]
YouTube a extins funcția Expressive Speech la opt limbi , potrivit Android Authority , într-un anunț care marchează cea mai importantă actualizare de până acum pentru dublarea automată a clipurilor pe platformă. Noutatea centrală este disponibilitatea Expressive Speech, o îmbunătățire care nu se limitează la traducerea „cuvânt cu cuvânt”, ci încearcă să redea și tonul, ritmul și accentul vorbitorului în limba țintă, pentru ca mesajul să fie transmis mai fidel. Funcția este disponibilă în engleză, franceză, germană, hindi, indoneziană, italiană, portugheză și spaniolă. Extinderea contează pentru că dublarea automată a pornit cu limitări semnificative: inițial, YouTube suporta doar nouă limbi și oferea acces la instrument doar unor creatori selectați din YouTube Partner Program . Acum, compania a făcut dublarea automată disponibilă în mod general pentru creatori, ceea ce poate crește rapid volumul de conținut accesibil în mai multe limbi. În paralel, YouTube a îmbunătățit și acoperirea generală a limbilor pentru dublarea automată, ajungând la 27 de limbi suportate. Totuși, Expressive Speech rămâne elementul care poate schimba cel mai mult percepția utilizatorilor asupra calității traducerilor, tocmai prin încercarea de a păstra nuanțele din vocea originală. Compania a mai confirmat și lansarea unei faze de test pentru sincronizarea buzelor (lip sync) în traduceri, o funcție aflată deocamdată în pilot. În același timp, YouTube subliniază că utilizatorii pot reveni la sunetul original din setările de limbă, iar creatorii pot renunța la dublarea automată sau pot încărca variante dublate manual. [...]
Google va dezvălui Pixel 10A pe 18 februarie , potrivit The Verge , care citează un material de tip „teaser” publicat de companie. Telefonul va fi disponibil la precomandă în aceeași zi, iar imaginile îl arată într-o nuanță de albastru deschis. Din ceea ce se vede în „teaser”, Pixel 10A păstrează în mare designul generației anterioare, Pixel 9A. Modelul are două camere pe spate, integrate într-un decupaj plat, alungit, iar ramele din jurul ecranului par similare ca dimensiuni cu cele ale predecesorului, notează publicația. Google nu a oferit, deocamdată, detalii despre specificații, astfel că informațiile despre configurație și poziționare rămân de confirmat la prezentarea din 18 februarie. În același timp, compania a inclus în „teaser” și o opțiune de înscriere pentru e-mailuri, prin care promite o „ofertă exclusivă” pentru Pixel 10A. Nici prețul nu este cunoscut în acest moment. The Verge menționează însă că o scurgere de informații, citată de Android Authority , indică menținerea prețurilor în unele regiuni și existența a două variante de stocare, de 128GB și 256GB. [...]
Amazon intenționează să utilizeze inteligența artificială (AI) pentru a accelera producția de filme și seriale TV , conform unui raport al Reuters . Această inițiativă vine în contextul în care industria de divertisment se confruntă cu bugete de producție în creștere, care limitează numărul de proiecte ce pot fi finanțate. La Amazon MGM Studio, Albert Cheng , un executiv experimentat în divertisment, conduce un grup dedicat dezvoltării de noi instrumente AI menite să reducă costurile și să eficientizeze procesul creativ. În martie, Amazon plănuiește să lanseze un program beta închis, invitând partenerii din industrie să testeze aceste instrumente, iar rezultatele sunt așteptate să fie publicate până în mai. Cheng descrie inițiativa AI Studio ca pe un „startup” care funcționează sub filosofia lui Jeff Bezos de „echipă de două pizza”, adică o echipă suficient de mică pentru a fi hrănită cu două pizza. Echipa este formată în principal din ingineri de produs și oameni de știință, cu un contingent mai mic de creativi și oameni de afaceri. Impactul AI asupra procesului creativ Amazon subliniază că scriitorii, regizorii, actorii și designerii de personaje vor fi implicați în fiecare etapă a producției, AI fiind utilizată ca un instrument pentru a spori creativitatea. Cheng afirmă că AI poate accelera procesele fără a înlocui inovația și aspectele unice pe care le aduc oamenii în creație. Cu toate acestea, există temeri în rândul actorilor de top, precum Emily Blunt , că AI ar putea face ca unele locuri de muncă să devină redundante. Amazon, însă, asigură că AI va fi folosită pentru a completa munca umană, nu pentru a o înlocui. Colaborări și dezvoltări viitoare AI Studio colaborează cu producători renumiți precum Robert Stromberg și companiile sale, Secret City și Good Karma Productions, precum și cu fostul animator Pixar și ILM, Colin Brady. Aceștia explorează noi instrumente și modalități de implementare a acestora. Un exemplu de utilizare a AI este al doilea sezon al serialului „House of David”, unde regizorul Jon Erwin a folosit AI împreună cu filmări live-action pentru a crea scene de luptă, extinzând astfel secvențele la un cost mai redus. Provocări și oportunități Amazon se bazează pe divizia sa de cloud computing, Amazon Web Services , pentru a sprijini aceste eforturi și intenționează să colaboreze cu mai mulți furnizori de modele lingvistice mari pentru a oferi creatorilor o gamă mai largă de opțiuni pentru pre- și post-producția cinematografică. Cheng subliniază importanța protejării proprietății intelectuale și a asigurării că conținutul creat de AI nu va fi absorbit în alte modele AI. Aceste măsuri sunt esențiale pentru succesul AI Studio. „Costul creării este atât de mare încât este cu adevărat dificil să faci mai multe și să îți asumi riscuri mari”, a declarat Cheng. „Credem fundamental că AI poate accelera, dar nu va înlocui inovația și aspectele unice pe care oamenii le aduc în creație.” Această inițiativă a Amazon reflectă o tendință mai largă în rândul companiilor tehnologice de a integra AI în diverse domenii, în ciuda temerilor legate de impactul asupra locurilor de muncă. [...]
După ce o profesoară din România a întrebat pe Reddit ce limbaje de programare ar trebui să învețe pentru a-și schimba cariera, răspunsurile venite de la utilizatori au fost, în mare parte, cinice sau descurajatoare. Postarea, apărută pe subredditul r/Romania , a stârnit un val de comentarii care au conturat un tablou sumbru al industriei IT în 2026, în contrast cu idealurile despre un domeniu considerat până recent o alternativă sigură la carierele tradiționale. Utilizatoarea, cu numele de cont Gold_Complaint1320, a explicat că lucrează ca profesoară de educație fizică într-o școală pentru elevi cu cerințe educaționale speciale și că salariul de aproximativ 4000 de lei, împreună cu volumul mare de muncă și lipsa respectului profesional, au determinat-o să caute o alternativă. A întrebat direct ce ramură a IT-ului ar fi potrivită pentru începători și ce limbaje ar trebui învățate. Răspunsurile primite au fost diverse, dar adesea lipsite de empatie. O parte dintre utilizatori au ironizat momentul ales pentru schimbare, sugerând că oportunitatea a fost ratată demult: "That ship sank to the bottom of the Mariana trench." Alții au făcut trimitere directă la perioada de boom din pandemie: "În 2021 te angajau dacă respirai." Există și comentarii care au subliniat duritatea actuală a pieței muncii din IT: "Nu te angajează nimeni nici cu mama cursului." "Acum dau afară pe bandă rulantă." Pe lângă sarcasm, au apărut și avertismente mai pragmatice legate de așteptări: "Nu te aștepta să găsești un job după 6 luni de YouTube." În paralel, unii utilizatori au încercat să ofere soluții tehnice concrete, recomandând începerea cu Python, HTML/CSS și JavaScript pentru dezvoltare web, sau orientarea spre QA (Quality Assurance) ca punct de intrare mai accesibil. Au fost menționate resurse gratuite precum The Odin Project sau FreeCodeCamp , cu accent pe autoînvățare și răbdare. Totodată, un element interesant adus în discuție a fost ideea de vibe coding – conceptul conform căruia, în contextul dezvoltării accelerate a inteligenței artificiale, nu mai este obligatoriu să fii un programator clasic pentru a crea aplicații funcționale. Un utilizator a sintetizat această perspectivă astfel: "Dacă știi project management și înțelegi cum funcționează lucrurile, poți construi aplicații întregi cu AI, fără să scrii nici măcat o bucată de cod." Această abordare sugerează că, în prezent, rolurile se pot muta de la execuție pur tehnică la coordonare, structurare și gândire de produs, AI-ul devenind o unealtă de lucru pentru cei care știu ce vor să construiască. Cei mai pesimiști au avertizat însă că realitatea din teren rămâne dură, chiar și pentru profesioniștii deja activi în domeniu. În acest context, mai mulți comentatori au recomandat profesoarei să își valorifice experiența actuală în moduri mai profitabile și mai sigure, precum meditațiile sau activitățile afterschool: "În orașele mari, afterschool-ul poate aduce peste 15.000 de lei lunar." Printre puținele mesaje încurajatoare, câțiva utilizatori au sugerat că merită să încerce dacă este cu adevărat pasionată, dar au subliniat că programarea nu mai este o rețetă garantată de succes: "Dacă o faci doar pentru bani, șansele sunt mici. Dacă te atrage cu adevărat, încearcă." Reacțiile reflectă o schimbare importantă de percepție în societate: IT-ul nu mai este perceput drept un tărâm al făgăduinței ușor accesibil. Spre deosebire de perioada pandemiei, când s-a creat un boom al reconversiei în IT, acum competiția este ridicată, salariile de start au scăzut, iar AI-ul și saturația de candidați juniori fac ca începuturile să fie mai dificile ca oricând. Pentru profesoara care caută o cale nouă, lecția este clară: schimbarea este posibilă, dar trebuie făcută cu realism, pregătire serioasă și o bună înțelegere a contextului actual. Iar dacă noul val al „vibe codingului” se va consolida, poate chiar și profesioniștii non-tehnici vor putea avea un loc în ecosistemul digital – nu ca simpli executanți, ci ca orchestratori ai muncii asistate de AI . [...]