Externe17 apr. 2026
SUA negociază un acord de 20 de miliarde de dolari cu Iranul pentru uraniu - Posibilă încheiere a conflictului și provocări pentru administrația Trump
SUA ia în calcul deblocarea a 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei) pentru a scoate din ecuație uraniul îmbogățit al Iranului , într-un posibil schimb „bani contra uraniu” aflat pe masa negocierilor, potrivit Axios . Miza economică și de reglementare este directă: o astfel de deblocare de fonduri ar testa limitele politice și practice ale relaxării controlului asupra activelor iraniene, inclusiv prin condiții privind utilizarea banilor. Negocierile se poartă pe baza unui plan de trei pagini menit să încheie războiul, iar discuțiile ar fi avansat în această săptămână, deși „diferențe semnificative” rămân, potrivit a doi oficiali americani și altor două surse informate. Președintele Donald Trump a declarat joi că negociatorii SUA și Iran ar urma să se întâlnească în weekend pentru o a doua rundă, cu discuții așteptate la Islamabad , probabil duminică, conform unei surse familiarizate cu medierea. Pakistan mediază, cu sprijin din culise din partea Egiptului și Turciei. Ce ar cumpăra, de fapt, cei 20 de miliarde de dolari Prioritatea administrației Trump este ca Iranul să nu mai poată accesa stocul de aproape 2.000 kg de uraniu îmbogățit din facilități nucleare subterane, în special cele 450 kg îmbogățite la o puritate de 60%. De cealaltă parte, Iranul are nevoie de bani, iar negocierile vizează atât soarta stocului, cât și cât din activele înghețate ar fi deblocate și în ce condiții ar putea fi folosite. Într-o etapă anterioară, SUA ar fi fost pregătite să elibereze 6 miliarde de dolari (aprox. 27,6 mld. lei) pentru achiziții de alimente, medicamente și alte bunuri umanitare, în timp ce Iranul ar fi cerut 27 de miliarde de dolari (aprox. 124,2 mld. lei). „Ultimul” nivel discutat este 20 de miliarde de dolari, iar unul dintre oficialii americani a spus că aceasta a fost o propunere a SUA; un alt oficial a descris conceptul „bani contra uraniu” drept „una dintre multe discuții”. Logistica uraniului și rolul monitorizării internaționale Un punct sensibil rămâne unde ajunge materialul nuclear. SUA ar fi cerut ca Iranul să accepte expedierea întregului material nuclear către SUA, în timp ce iranienii ar fi acceptat doar „diluarea” (down-blend, adică reducerea nivelului de îmbogățire) în interiorul Iranului. Un compromis aflat acum în discuție ar presupune: expedierea unei părți din uraniul foarte îmbogățit către o țară terță (nu neapărat SUA); „diluarea” unei alte părți în Iran, sub monitorizare internațională. Moratoriu la îmbogățire și condiții asupra infrastructurii nucleare Memorandumul de înțelegere (MOU) negociat ar include și un moratoriu „voluntar” asupra îmbogățirii uraniului de către Iran. SUA ar fi cerut în runda anterioară un moratoriu de 20 de ani, iar Iranul ar fi contraofertat cu cinci ani, mediatorii încercând încă să reducă diferența. În același cadru, Iranul ar urma să poată avea reactoare nucleare de cercetare pentru producția de izotopi medicali, dar ar pleda ca toate facilitățile nucleare să fie la suprafață; facilitățile subterane existente ar rămâne nefuncționale. De ce contează pentru bani: reacția politică și condiționarea utilizării fondurilor Acordul ar putea genera reacții negative din partea „șoimilor” anti-Iran, notează publicația, în condițiile în care republicanii și Trump l-au criticat anterior pe Barack Obama pentru eliberarea a zeci de miliarde de dolari către Iran în cadrul acordului nuclear din 2015. În acest context, administrația Trump ar putea insista pe limitarea modului în care Iranul poate folosi activele deblocate. Rămâne neclar dacă MOU acoperă explicit rachetele balistice ale Iranului și sprijinul pentru actori regionali aliați, subiecte pe care Israelul și republicanii „dur” din Washington au cerut anterior să fie incluse în orice negociere cu Teheranul. Ce spun actorii implicați Un oficial american citat de Axios a indicat că Iranul a făcut pași, dar insuficienți: „Iranul s-a mișcat. Dar nu suficient de departe. Ce este nevoie ca să se miște înainte, vom vedea.” Același oficial a susținut că Iranul vrea „20 de miliarde de dolari — și mult mai mult”, acces la vânzarea de petrol la prețuri de piață fără sancțiuni și reintrarea în sistemul financiar global, dar că ar dori să păstreze și programul de arme nucleare și finanțarea unor grupări precum Hamas. Casa Albă, prin purtătoarea de cuvânt Anna Kelly, a transmis că discuțiile au fost „productive”, dar că SUA „nu vor negocia prin presă”, adăugând că „sursele anonime” care pretind că știu detalii despre discuții sensibile „nu au idee despre ce vorbesc”. Trump a declarat joi că Iranul ar fi fost de acord cu „o declarație foarte, foarte puternică” că nu va avea arme nucleare și că ar fi acceptat să dea SUA „praful nuclear”, referindu-se la stocul de uraniu îmbogățit. Tot el a spus că un acord este aproape și că, în lipsa lui, „focul reîncepe”, precizând că ar fi dispus să extindă încetarea focului dincolo de expirarea din 21 aprilie, dacă va fi necesar. Ce urmează Vineri, mediatorii pakistanez, egiptean și turc ar urma să aibă o întâlnire „quad” cu oficiali saudiți, pe marginea unui forum diplomatic în Turcia, axată pe eforturile de a intermedia un acord între SUA și Iran. În paralel, o nouă rundă de discuții directe este așteptată în weekend, cu Islamabad ca locație probabilă, potrivit sursei citate în material. [...]
