Știri
Tag: spacex
Știri despre „spacex”
SpaceX a efectuat al 13-lea zbor de test Starship și a încercat prima desfășurare a 20 de sateliți Starlink de nouă generație - boosterul Super Heavy a avut o anomalie la aprinderea motoarelor și a „aterizat dur” în Golful Mexic
SpaceX a executat a 13-a testare a sistemului Starship , iar boosterul „Super Heavy” a avut o „amerizare dură” în Golful Mexic după o anomalie la aprinderea motoarelor , potrivit IT之家 . Zborul a decolat pe 24 iulie (ora centrală a SUA) de la baza din sudul Texasului, iar miza operațională a fost validarea performanțelor noii generații Starship și, în premieră, desfășurarea a 20 de sateliți Starlink de nouă generație. Conform planului de misiune descris de SpaceX, treapta întâi „Super Heavy” urma să nu se întoarcă la rampa de lansare pentru recuperare, ci să execute o „amerizare controlată” (splashdown) în apropiere de Golful Mexic. Treapta a doua, nava Starship, urma să amerizeze ulterior în zona prestabilită din Oceanul Indian, după încheierea testului. În timpul zborului, boosterul „Super Heavy” (B20) s-a separat de Starship (S40) și a ajuns în zona vizată pentru amerizare în Golful Mexic, însă înainte de contactul cu apa a apărut o problemă la aprinderea motoarelor: o parte dintre motoare nu au pornit, viteza de coborâre a depășit așteptările, iar rezultatul a fost o „amerizare dură” („hard splashdown”), notează publicația. Într-o actualizare inclusă în material, IT之家 precizează că Starship a ajuns în spațiu și a început să elibereze, pe rând, sateliți Starlink de generația a treia, iar misiunea era în desfășurare la momentul publicării. [...]
Elon Musk sugerează o posibilă fuziune între Tesla și SpaceX - JPMorgan avertizează asupra obstacolelor de reglementare, inclusiv în China
Elon Musk a sugerat că o fuziune Tesla–SpaceX ar putea ajunge pe masa autorităților , dar a indicat că un astfel de pas ar depinde de „procedura corespunzătoare” și, implicit, de aprobări de reglementare care pot deveni un obstacol major, potrivit news.ro . Musk a făcut comentariile într-o conferință telefonică privind rezultatele trimestriale ale Tesla, unde a vorbit despre „suprapuneri” tot mai mari între cele două companii, pe fondul colaborărilor existente. În același timp, el a spus că nu poate discuta despre o fuziune în cadrul unei astfel de conferințe, deoarece „acest lucru trebuie să urmeze procedura corespunzătoare”. De ce contează: riscul de blocaj la aprobări, inclusiv în China Dincolo de discuția despre sinergii, miza imediată pentru o eventuală tranzacție ar fi traseul de autorizare. O notă JPMorgan , citată de news.ro, avertizează că principala dificultate ar fi obținerea aprobărilor necesare, „în special în China”, unde legăturile SpaceX cu guvernul american ar putea ridica îngrijorări de securitate națională. În practică, asta înseamnă că o fuziune între un producător auto listat (Tesla) și un grup aerospațial cu conexiuni guvernamentale (SpaceX) ar putea intra într-o zonă sensibilă pentru autorități, cu potențial de condiționări sau întârzieri. Ce alimentează scenariul fuziunii Zvonurile despre o fuziune circulă „de luni de zile”, iar discuțiile s-au intensificat după o ofertă publică inițială (IPO) descrisă drept „record” pentru SpaceX, care ar fi devenit „cea mai importantă din istorie”, conform news.ro. În plan operațional, există deja proiecte comune și relații comerciale între companii: Tesla furnizează baterii și tehnologii de fabricație pentru unele proiecte SpaceX; cele două companii dezvoltă împreună Terafab, o fabrică de semiconductori pentru producția de cipuri destinate inteligenței artificiale. După intervenția lui Musk, directorul juridic al Tesla, Brandon Ehrhart, a descris SpaceX drept „un partener formidabil”, vorbind despre „numeroase operațiuni benefice” între cele două entități. Interesele acționarilor, un alt punct sensibil Pe lângă reglementare, analiștii citați de news.ro indică o problemă de guvernanță și aliniere a intereselor: Elon Musk deține o pondere „mult mai mare” în SpaceX decât în Tesla, ceea ce ar putea complica ecuația pentru acționarii Tesla într-un scenariu de fuziune. Separat, Gene Munster, asociat-administrator al Deepwater Asset Management și investitor Tesla, a spus că, după conferință, estimează la „90%” șansele unei fuziuni în următorii ani, față de „80%” cu o zi înainte, într-un videoclip publicat pe rețelele sociale. Ce urmează În acest moment, nu există un anunț formal de tranzacție, iar Musk a indicat explicit că subiectul nu poate fi tratat în afara cadrului procedural. Dacă scenariul ar avansa, semnalele relevante pentru piață ar fi inițierea unui proces formal (mandate, evaluări, structură de tranzacție) și, mai ales, modul în care ar fi abordate aprobările de reglementare în jurisdicții sensibile precum China. [...]
Compania ucraineană Stetman pregătește o constelație LEO de 360 de sateliți cu lansări SpaceX - serviciile ar urma să înceapă în 2027, proiect estimat la peste 1 miliard de euro
Ucraina pregătește o constelație de 360 de sateliți în orbită joasă, cu lansări SpaceX , într-un proiect de peste 1 miliard de euro care ar putea reduce dependența țării de infrastructuri externe de comunicații , potrivit TechRadar . Serviciul ar urma să înceapă în 2027, iar proiectul continuă după moartea fondatorului Stetman , Dmytro Stetsenko, sub conducerea noului CEO, Kateryna Diachenko. Rețeaua planificată de compania ucraineană Stetman ar urma să opereze la o altitudine de aproximativ 550 km. Un satelit de test este programat pentru lansare în octombrie 2026, pentru a valida tehnologia împreună cu ingineri SpaceX. Calendar și parteneri: producție în Danemarca, lansări prin SpaceX Implementarea completă a constelației este așteptată să înceapă în 2027 și să dureze trei ani. Sateliții ar urma să fie fabricați de compania daneză GomSpace, în baza unui parteneriat existent, în timp ce Stetman a ales SpaceX pentru lansări, invocând costuri mai mici și fiabilitate mai bună decât alternativele. Stetsenko declarase anterior, citat de publicație: „SpaceX este cea mai bună opțiune, pentru că sunt cei mai ieftini și cei mai de încredere.” Totuși, nu există încă un acord formal pentru livrarea restului sateliților din constelație, dincolo de lansarea satelitului de test. Miza economică: costuri pe satelit și pe lansare, plus o fabrică în Ucraina Costul total al proiectului ar depăși 1 miliard de euro, finanțarea urmând să fie făcută în mai multe etape, potrivit unui reprezentant Stetman citat de TechRadar. Bugetul ar include constelația în sine, dezvoltare software, servicii de lansare, comisioane de intermediere și salariile angajaților. Publicația indică următoarele repere de cost: fabricarea și lansarea unui satelit: între 2 și 3 milioane de dolari (aprox. 9–14 milioane lei) per unitate; un lansator Falcon 9 poate transporta câteva zeci de sateliți; un lansament costă de regulă între 60 și 70 milioane de dolari (aprox. 270–320 milioane lei), în funcție de încărcătură. La o țintă de 360 de sateliți, costurile „per unitate” ar însuma, conform calculelor din articol, aproximativ 720 milioane de dolari până la peste 1 miliard de dolari (aprox. 3,2–4,5 miliarde lei), ceea ce explică presiunea financiară a proiectului și dependența de etapele de finanțare. Separat, Stetman ar planifica și o facilitate comună de producție de sateliți în Ucraina, împreună cu GomSpace, care ar urma să fie deschisă complet anul viitor dacă finanțarea vine la timp. Investiția ar putea ajunge la câteva sute de milioane de euro, însă sursele de finanțare nu sunt făcute publice. De ce contează operațional: infrastructură proprie pentru comunicații în război În contextul războiului, proiectul este prezentat ca o investiție în „independența comunicațiilor” Ucrainei. Stetman furnizează deja echipamente de comunicații pentru armată, servicii de urgență, poliție, personal medical și instituții guvernamentale și produce terminale adaptate, inclusiv sisteme Starmod pentru condiții militare și terminale satelitare UASAT care funcționează prin rețele existente. Potrivit aceleiași surse, Ucraina ar avea nevoie de aproximativ 150 de sateliți, estimare atribuită lui Andrii Kolesnyk, fost consilier al șefului Agenției Spațiale de Stat a Ucrainei. Informațiile sunt preluate „via” The Defender , conform TechRadar. În perioada următoare, două elemente rămân decisive pentru ritmul proiectului: confirmarea finanțării pe etape și semnarea unui acord formal pentru livrarea și lansarea restului constelației, dincolo de satelitul de test din 2026. [...]
Meta discută cu Anthropic un acord de circa 10 miliarde de dolari pentru închirierea de putere de calcul AI - cererea de infrastructură crește pe fondul deficitului de cipuri Nvidia
Meta ar putea monetiza infrastructura AI printr-un acord de circa 10 miliarde de dolari cu Anthropic , într-un moment în care puterea de calcul și accesul la cipuri de ultimă generație au devenit un blocaj major pentru dezvoltatorii de modele, potrivit news.ro . Anthropic poartă discuții preliminare cu Meta Platforms pentru a închiria capacitate de calcul necesară antrenării și operării sistemelor sale de inteligență artificială, informație atribuită de news.ro postului CNBC. În paralel, The New York Times a relatat că este analizată o posibilă tranzacție evaluată la aproximativ 10 miliarde de dolari (aprox. 46 miliarde lei). După apariția informației, acțiunile Meta și-au redus pierderile în ședința bursieră de vineri. De ce contează: presiunea pe „puterea de calcul” și lipsa cipurilor Nvidia Negocierile vin pe fondul cererii în creștere pentru infrastructură dedicată inteligenței artificiale, în condițiile în care accesul la cipurile de ultimă generație produse de Nvidia rămâne limitat, una dintre principalele provocări pentru dezvoltatorii de modele AI. În acest context, Anthropic continuă să impună limite de utilizare pentru unele dintre cele mai avansate modele ale sale, pe fondul constrângerilor de infrastructură. Context: Anthropic a semnat recent un acord similar cu SpaceX Discuțiile cu Meta au loc la câteva săptămâni după ce Anthropic a anunțat un acord cu SpaceX, compania lui Elon Musk, pentru utilizarea capacității de calcul a centrului de date Colossus 1 , cu obiectivul de a îmbunătăți serviciile oferite abonaților plătitori. Miza pentru Meta: extinderea către servicii de tip cloud Pentru Meta, un astfel de acord ar fi în linie cu strategia de a valorifica investițiile masive în infrastructura AI și dincolo de propriile produse. Directorul general Mark Zuckerberg declara în luna mai că grupul analizează posibilitatea de a intra și pe piața serviciilor de cloud computing (servicii de închiriere a resurselor IT, precum servere și putere de calcul). Meta ar putea cheltui în 2026 până la 145 de miliarde de dolari (aprox. 667 miliarde lei) pentru investiții de capital, mare parte dintre acestea fiind destinate centrelor de date și infrastructurii AI, potrivit informațiilor citate de news.ro. Compania nu a comentat informațiile privind negocierile cu Anthropic. [...]
SpaceX anulează în ultimul moment testul Starship, iar acțiunile scad cu circa 4% - a șasea ședință consecutivă de declin după IPO-ul din iunie
Acțiunile SpaceX au scăzut cu circa 4% după anularea în ultimul moment a testului Starship , prelungind seria de corecții la șase ședințe consecutive, potrivit news.ro . Reacția pieței vine pe fondul sensibilității investitorilor la execuția programului Starship, după listarea companiei din iunie. Testul era programat joi, în Texas, însă o defecțiune apărută la pornirea motoarelor a determinat sistemul automat să oprească lansarea cu câteva momente înainte de decolare. Elon Musk a spus că unele motoare nu au pornit corespunzător, ceea ce a declanșat anularea automată. Musk a mai anunțat că două motoare Raptor vor fi înlocuite, iar o nouă încercare de lansare este programată pentru începutul săptămânii viitoare. De ce contează pentru bursă Investitorii urmăresc îndeaproape fiecare test Starship după debutul bursier al SpaceX, descris ca „spectaculos” în material, în urma căruia compania a atras 85,7 miliarde de dolari (aprox. 393 miliarde lei), cea mai mare ofertă publică inițială (IPO) din istorie, conform CNBC citat de news.ro. În acest context, orice amânare sau eșec tehnic poate amplifica volatilitatea, mai ales când titlurile se află deja sub prețul de listare de 135 de dolari (aprox. 621 lei). Context operațional și de reglementare Acesta a fost primul test al versiunii Starship V3 după listare. Și tentativa anterioară, din luna mai, s-a încheiat fără succes: treapta superioară a ajuns în Oceanul Indian, însă boosterul Super Heavy nu a reușit o aterizare controlată în Golful Mexic, după ce cinci dintre cele 33 de motoare Raptor nu au repornit. După acel incident, Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) a deschis o investigație, iar luni a autorizat reluarea testelor de zbor, permițând continuarea programului de dezvoltare Starship. Următorul reper pentru piață este dacă SpaceX reușește să execute noua încercare anunțată pentru începutul săptămânii viitoare. [...]
SpaceX face antena Starlink Standard V5 mai mică și mai eficientă, dar o oferă doar la închiriere - consum mediu redus la 35–50 W și disponibilitate limitată în „anumite locații”
SpaceX mută Starlink Standard V5 pe model de abonament, disponibil doar la închiriere , o schimbare care poate ridica costul total pentru utilizatori și le reduce controlul asupra echipamentului, potrivit Notebookcheck . Noul terminal vine într-un format mult mai compact și cu un consum de energie semnificativ mai mic, dar este lansat „în locații selectate” și nu se vinde, ci se oferă contra unei taxe lunare de închiriere. Închiriere în loc de achiziție: ce se schimbă pentru utilizatori Notebookcheck notează că, spre deosebire de generația anterioară, Starlink Standard V5 nu este „al tău de păstrat”, ci este disponibil doar în regim de închiriere, contra unei taxe lunare (valoarea nu este precizată în material). În paralel, kitul Starlink Standard V4 este listat la 349 dolari (aprox. 1.600 lei) pe Amazon și poate fi cumpărat. Pentru utilizatori, diferența nu e doar de formă comercială, ci și de predictibilitate a costurilor: la închiriere, cheltuiala se mută dintr-o plată unică într-un cost recurent, iar disponibilitatea este limitată geografic în această etapă. Eficiență și portabilitate mai bună, cu un compromis la viteză Din punct de vedere operațional, V5 este proiectat să fie mai ușor și mai mic decât V4, apropiindu-se ca dimensiuni de terminalul Mini, dar rămâne un produs „rezidențial”. Datele prezentate de publicație: Dimensiuni V5 (Standard, 2026): 30,6 × 38,4 cm Greutate V5: 1,1 kg, față de aproximativ 2,9 kg la V4 Consum mediu: 35–50 W, față de 75–100 W la V4 (o reducere de 50%, conform articolului) Rezistență la vânt: de la 60 mph la 99+ mph (aprox. 97 km/h la peste 159 km/h) Viteză maximă teoretică: 375+ Mbps, față de 400+ Mbps la V4; Notebookcheck amintește că vitezele reale „plutesc” în jurul unei mediane de 220 Mbps Terminalul păstrează câmpul vizual de 110°, orientarea manuală asistată de software și protecția la intemperii IP67 Type 4, iar în pachet este inclus Router Mini, mai mic decât routerele din generațiile anterioare. Limitări și ce ar putea urma Deși V5 arată mai apropiat de un echipament portabil, Starlink avertizează că nu este destinat utilizării „în mișcare” (de exemplu, montat pe vehicule). În același timp, Notebookcheck menționează indicii descoperite în firmware despre o posibilă actualizare a terminalului Mini, inclusiv referințe la o baterie integrată și la o variantă mai robustă („MINI1_RUGGED_PROD1”), însă aceste informații rămân la nivel de semnale tehnice, fără o confirmare de lansare sau calendar. [...]
SpaceX programează testul Starship Flight 13 pentru 16 iulie, de la Starbase (Texas) - al doilea zbor al configurației Starship V3, cu fereastră de lansare de 90 de minute
SpaceX a fixat 16 iulie ca dată-țintă pentru următorul test Starship, un pas operațional important în maturizarea configurației V3 , potrivit Space . Lansarea este programată „nu mai devreme de” joi, 16 iulie, de la Starbase, Texas , cu decolare la ora 18:45 EDT (vineri, 17 iulie, ora 01:45 în România) și o fereastră de lansare de 90 de minute. Flight 13 va fi a 13-a lansare de test a vehiculului Starship din 2023 și, totodată, a doua misiune pentru configurația „Version 3” (V3) , descrisă ca o versiune mai mare și mai puternică decât iterațiile anterioare. Profilul de zbor ar urma să fie similar cu cel al Flight 12. Ce se schimbă operațional: V3 intră în al doilea test Miza imediată este repetarea și validarea unor elemente de sistem după debutul V3, care a avut loc cu mai puțin de două luni înainte, conform publicației. În termeni operaționali, un al doilea zbor în aceeași configurație indică trecerea de la „debut” la testare iterativă , cu obiectivul de a stabiliza performanța și procedurile. SpaceX a comunicat ținta de lansare într-o postare pe X, iar transmisia video a misiunii este anunțată pe pagina dedicată a companiei și pe conturile sale de pe platformă. Unde poate fi urmărită lansarea Transmisia ar urma să înceapă cu aproximativ 30 de minute înainte de decolare, pe: pagina misiunii SpaceX: Launch livestream postarea de anunț pe X: announced on in a post on X profilul SpaceX pe X: profile on X Pentru context tehnic despre modificările din noua configurație, Space indică și materialul explicativ: Starship V3 upgrades explained . [...]
Valul de îmbogățire din tech (SpaceX și acțiunile AI) împinge în sus cererea de avioane private - Zborurile pe proprietate fracționată au urcat cu 11,8% în primele cinci luni din 2026
Valul de îmbogățire din tehnologie împinge în sus cererea pentru aviația privată , pe fondul „evenimentelor de lichiditate” generate de listări și evaluări record, potrivit Profit , care citează o analiză Reuters. Creșterea averilor în rândul investitorilor, fondatorilor și angajaților din sectorul tech se traduce în mai multe achiziții și închirieri de avioane de afaceri, într-o piață care reacționează rapid la influxul de capital disponibil. De ce se vede efectul acum: „evenimentele de lichiditate” din tech Avocata specializată în tranzacții aeronautice Amanda Applegate spune că a fost nevoită să renunțe la concediul anual din cauza numărului mare de contracte pentru cumpărarea de aeronave, pe care îl pune pe seama unor importante „evenimente de lichiditate” – adică momente în care participațiile devin bani disponibili (de regulă prin listări sau tranzacții la evaluări ridicate). În acest context, oferta publică inițială a SpaceX (care deține și compania de inteligență artificială xAI) a evaluat grupul la aproximativ 2.000 de miliarde de dolari, generând, conform materialului, averi mari pentru fondatori și angajați. Investitorii urmăresc acum potențiale listări ale OpenAI și Anthropic, care ar putea alimenta un nou val de îmbogățire. Indicatori de piață: creșteri pe zboruri și pe utilizarea avioanelor deținute direct Datele companiei de analiză JetNet arată o accelerare a utilizării aviației private la nivel global în primele cinci luni din 2026, față de aceeași perioadă din 2025: zborurile realizate prin programe de proprietate fracționată asupra avioanelor private: +11,8% ; zborurile efectuate cu aeronave deținute direct de proprietari: +13,4% . Interpretarea din analiză este că nu doar clienții existenți zboară mai mult, ci și noii milionari intră în piață și folosesc mai frecvent aviația privată. [...]
China și Rusia cooperează pentru un sistem de apărare antiaeriană anti-rachete balistice și o inițiativă „Anti-Starlink” - EFE, citată de Agerpres, indică o extindere a cooperării militare și în zona sateliților de internet
China și Rusia își extind cooperarea militară spre apărare antirachetă și „anti- Starlink ” , o direcție care poate influența atât echilibrul de securitate regional, cât și modul în care armatele își protejează comunicațiile prin satelit. Informațiile apar în Agerpres , care citează EFE. Potrivit materialului, Beijingul și Moscova cooperează pe două paliere: dezvoltarea unui sistem de apărare antiaeriană împotriva rachetelor balistice și lansarea unei inițiative împotriva Starlink, rețeaua de internet prin satelit a SpaceX , companie deținută de Elon Musk. Starlink funcționează printr-o constelație de sateliți care oferă acces la internet la nivel mondial. De ce contează: apărarea antirachetă și controlul comunicațiilor devin priorități Dincolo de componenta strict militară, accentul pe apărare antirachetă și pe contracararea unei infrastructuri comerciale cu utilizare duală (civilă și militară) indică o adaptare la războaie în care conectivitatea și reziliența comunicațiilor sunt decisive. O inițiativă „anti-Starlink” sugerează preocuparea pentru limitarea avantajelor operaționale pe care le oferă accesul la internet prin satelit în teatre de conflict. Agerpres precizează că articolul integral este disponibil doar abonaților, astfel că detaliile tehnice, calendarul sau forma concretă a cooperării nu pot fi verificate din textul accesibil public. [...]
Elon Musk spune că SpaceX vrea să trimită până la finalul anului primele materiale pe Lună și Marte - un nou calendar ambițios, după mai multe estimări ratate în trecut
Elon Musk ridică din nou miza pentru SpaceX , cu un obiectiv la final de 2026: trimiterea primelor materiale către Lună și Marte , potrivit CNMO . Declarația vine într-un context în care estimările anterioare ale lui Musk privind termenele pentru misiuni lunare și marțiene au fost frecvent prea optimiste, ceea ce pune presiune pe credibilitatea calendarului operațional. Ce promite Musk pentru următorii ani Într-o emisiune recentă, Musk a spus că își dorește ca, în următorul deceniu, „zeci de mii” de oameni să ajungă la o bază pe Lună. Ca țintă imediată, el a indicat finalul acestui an pentru expedierea „primului lot de materiale” către Lună și Marte. Pe termen scurt și mediu, Musk a schițat un calendar în trepte: în următorii 2–3 ani, SpaceX ar urma să trimită astronauți pe Lună; pe baza acestui pas, compania ar urma să „extindă rapid” operațiunile; în următorii 5 ani, Musk susține că oamenii ar putea ajunge atât pe Lună, cât și pe Marte. Ținta pe 10 ani: „oraș” permanent pe Lună Musk a mai afirmat că, în 10 ani, SpaceX ar viza construirea unui oraș permanent pe suprafața Lunii. În descrierea sa, acesta ar fi „complet funcțional” și capabil de autosusținere, cu utilizări atât pentru locuire permanentă, cât și pentru vacanțe. Marte: mai greu, dar inclus în același orizont de timp Pentru Marte, Musk a recunoscut că dificultatea este mai mare, invocând durata mai lungă a călătoriei. Chiar și așa, el a spus că SpaceX ar putea trimite oameni pe Marte în 5 ani și că, în 10–12 ani, ar putea ajunge acolo „câteva mii” de persoane. Un alt obiectiv: „sateliți de inteligență artificială” și centre de date în spațiu Separat de planurile de transport uman, Musk a menționat extinderea unui „centru de date spațial” și a susținut că SpaceX va lansa anul viitor primul lot de „sateliți de inteligență artificială”, urmând ca în următorii doi ani să treacă la lansări „la scară mare”. CNMO nu oferă detalii tehnice despre ce ar însemna acești sateliți sau ce funcții ar avea. De ce contează: istoricul de termene ratate Publicația amintește că Musk a făcut în repetate rânduri predicții care nu s-au materializat. Este menționat, între altele, că încă din 2011 el estima că oamenii vor ajunge pe Marte în următorii 10 ani și că ar fi repetat de cel puțin 19 ori afirmații similare în interviuri și pe rețele sociale. De asemenea, în 2017, Musk anunța un plan ca SpaceX să înceapă în 2018 zboruri circumlunare cu cetățeni privați, plan care nu s-a concretizat. În acest context, noul termen „până la finalul anului” pentru trimiterea de materiale către Lună și Marte devine un test de execuție: dacă nu este atins, riscul este ca planificarea operațională comunicată public să fie percepută din nou ca aspiratională, nu ca un calendar realist. [...]
SpaceX cere aprobarea FCC pentru o constelație de 100.000 de sateliți Starlink Gen3 - extindere majoră față de aproape 10.800 de sateliți deja operaționali
SpaceX a cerut aprobarea FCC pentru o constelație de 100.000 de sateliți , un pas care ar putea amplifica semnificativ presiunea de reglementare și dezbaterea privind aglomerarea orbitei joase, potrivit Space . Dosarul vizează operarea unei constelații „Gen3” în orbita joasă a Pământului (LEO), adică zona de până la câteva sute de kilometri altitudine, unde se află majoritatea sateliților comerciali. Informația a fost semnalată de astronomul și urmăritorul de sateliți Jonathan McDowell , care a relatat pe X că aplicația depusă la Federal Communications Commission (FCC) se referă la un sistem „Gen3 NGSO” (constelație pe orbită non-geostaționară). În documentație, sateliții ar urma să opereze pe orbite între 320 și 480 km, la diverse înclinații. Extinderea ar fi majoră raportat la dimensiunea actuală a rețelei. SpaceX operează în prezent aproape 10.800 de sateliți Starlink în LEO și are aprobare FCC pentru încă aproximativ 4.000, conform articolului. Sateliți mai mari, cu implicații pentru lansări și operare Aplicația descrie sateliți semnificativ mai mari decât generațiile anterioare. Conform lui McDowell, fiecare satelit Gen3 ar urma să aibă: masă de 2.000–2.500 kg; suprafață de 300–400 metri pătrați, cu panourile solare extinse. Prin comparație, versiunea lansată în prezent, Starlink V2 Mini, are circa 800 kg și aproximativ 116 metri pătrați, potrivit SpaceflightNow , citat de Space. V2 Mini sunt lansați de regulă cu racheta Falcon 9, în „flote” de câte 29 de sateliți. Dimensiunea Gen3 sugerează însă o schimbare operațională: acești sateliți „probabil” vor avea nevoie de Starship, racheta de mare capacitate pe care SpaceX o dezvoltă pentru misiuni inclusiv spre Lună și Marte, notează publicația. De ce contează: aglomerarea orbitei și riscurile invocate de critici O constelație de 100.000 de sateliți ar intensifica discuțiile despre cât de repede se umple orbita joasă și ce consecințe poate avea asta. Space amintește că „o varietate de oameni și organizații” au obiectat față de aglomerarea orbitei, invocând efecte asupra observațiilor astronomice, faunei, atmosferei și asupra vizibilității cerului nocturn. În paralel, cursa pentru constelații mari continuă: și alte companii, inclusiv Amazon și Blue Origin, construiesc sau plănuiesc constelații în LEO, potrivit articolului. Ce urmează depinde de procesul de evaluare și decizie al FCC asupra cererii SpaceX; materialul nu indică un calendar de aprobare sau de implementare. [...]
Jeff Bezos deschide Blue Origin către investitori externi și caută circa 10 mld. dolari - rundă la o evaluare pre-money de 130 mld. dolari, pe fondul costurilor New Glenn
Blue Origin caută 10 mld. dolari (aprox. 46 mld. lei) de la investitori externi, la o evaluare pre-money de 130 mld. dolari (aprox. 598 mld. lei), într-o rundă care ar marca prima deschidere a companiei către capital din afara grupului Jeff Bezos de la înființarea din 2000, potrivit The Next Web , care citează CNBC. Miza este una de finanțare a unei etape de costuri accelerate: după 26 de ani în care Bezos a susținut compania aproape exclusiv din vânzări de acțiuni Amazon, Blue Origin ajunge într-un punct în care „cursa spațială” depășește capacitatea de a fi finanțată confortabil de un singur fondator, chiar și unul dintre cei mai bogați oameni din lume. Potrivit relatărilor citate, Bezos nu se retrage din finanțare: ar urma să contribuie cu aproximativ 2 mld. dolari (aprox. 9,2 mld. lei) în această rundă. Fondul Coatue Management este așteptat să adauge circa 4 mld. dolari (aprox. 18,4 mld. lei), iar pentru restul sumei ar exista „interes instituțional” puternic. Blue Origin nu a comunicat un calendar de închidere a rundei. De ce are nevoie Blue Origin de bani acum: New Glenn, între refacere și extindere Compania încearcă să facă simultan mai multe lucruri scumpe, într-un moment complicat operațional. Blue Origin se recuperează după un test static eșuat al rachetei New Glenn, care a distrus o rampă de lansare, în timp ce încearcă să crească producția pentru aceeași rachetă de mare capacitate. New Glenn este vehiculul pe care Blue Origin se bazează pentru misiuni lunare și pentru contracte de securitate națională. Directorul executiv Dave Limp s-a angajat să readucă racheta la zbor înainte de finalul lui 2026, cu lansări planificate pentru: NASA; rețeaua de sateliți LEO (orbită joasă) a Amazon; AST SpaceMobile. În această logică, momentul atragerii de capital este legat mai degrabă de combinația dintre refacerea infrastructurii și extinderea capacității de producție decât de o singură mișcare a unui rival, notează publicația. Contextul de piață: presiunea competiției și apetitul investitorilor În fundal se află SpaceX, care, potrivit materialului, ar fi realizat „cel mai mare IPO din istorie”, atrăgând circa 86 mld. dolari (aprox. 396 mld. lei) la o evaluare de aproximativ 2.000 mld. dolari (aprox. 9.200 mld. lei), păstrând în același timp controlul de vot dominant al lui Elon Musk. Avantajul SpaceX este descris ca fiind construit pe rachete reutilizabile, Starlink și contracte guvernamentale, inclusiv unul de 2,29 mld. dolari (aprox. 10,5 mld. lei) cu Space Force. În acest context, pentru a recupera decalajul la lansări lunare și de apărare ar fi necesare „zeci de miliarde”, nu doar finanțarea unui fondator. Ce urmează și care e riscul central Blue Origin a mai atras în trecut doar sume limitate din exterior (inclusiv un grant în 2021 și o achiziție în 2022), însă runda de acum ar schimba fundamental profilul de finanțare al companiei. În final, întrebarea-cheie nu este doar dacă cei 10 mld. dolari vor fi strânși, ci dacă banii vor produce efectul așteptat: potrivit analizei, diferența dintre „a cumpăra timp” și a reduce cu adevărat ecartul față de SpaceX depinde în principal de un singur lucru — readucerea lui New Glenn pe rampa de lansare și, mai ales, decolarea efectivă. [...]
