Știri
Tag: oman

Acordul nuclear cu Iranul era „la un pas” înaintea loviturilor SUA-Israel , a declarat ministrul de Externe al Omanului, Badr Albusaidi , susținând că Teheranul acceptase concesii majore chiar în dimineața atacurilor de sâmbătă, 28 februarie 2026. Potrivit Middle East Eye , oficialul, care a mediat în ultimele luni dialogul dintre Washington și Teheran, s-a declarat „dezamăgit” că negocierile „active și serioase” au fost subminate de intervenția militară. Ce ar fi acceptat Iranul Într-un interviu acordat înaintea bombardamentelor, Albusaidi a precizat că Iranul a fost de acord cu: zero acumulare și zero stocare de material nuclear cu potențial militar; verificare completă din partea Agenției Internaționale pentru Energie Atomică; diluarea stocurilor existente și transformarea lor ireversibilă în combustibil nuclear. Detaliile au fost relatate de India Today , care notează că implementarea acordului ar fi putut începe în aproximativ 90 de zile, iar parametrii politici erau deja agreați. Potrivit mediatorului, cadrul depășea chiar prevederile acordului din 2015. Reacții internaționale Conform Al Jazeera , reacțiile au fost rapide și divergente: Uniunea Europeană, prin Kaja Kallas, a descris situația drept „periculoasă” și a cerut reținere maximă; Norvegia a invocat necesitatea unei amenințări iminente pentru justificarea unui atac preventiv; Rusia a calificat operațiunea drept „agresiune armată neprovocată” împotriva unui stat suveran; Franța și Pakistanul au cerut reluarea urgentă a diplomației. Între timp, Iranul a lansat atacuri de represalii asupra unor baze americane din regiune, sporind riscul unei escaladări. Contextul pune sub semnul întrebării viitorul negocierilor mediate de Oman și stabilitatea regională, într-un moment în care, potrivit lui Albusaidi, exista „o oportunitate istorică” pentru o soluție diplomatică. [...]

Întâlnirea indirectă dintre SUA și Iran, prima de la conflictul din 2025, s-a desfășurat pe 6 februarie în Muscat, Oman, și ar putea marca un reînceput al dialogului nuclear, în ciuda divergențelor majore privind îmbogățirea uraniului. Potrivit Al Jazeera , ambele părți au caracterizat întâlnirea drept „un început bun”, însă s-au declarat conștiente că încrederea lipsește și că eforturile diplomatice abia încep. Președintele Donald Trump a apreciat discuțiile ca fiind „foarte bune” și a confirmat că vor urma noi runde. De cealaltă parte, ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a atras atenția că Iranul nu va discuta niciodată despre programul său de rachete balistice, catalogând tema ca fiind „nenegociabilă”. Contextul acestor negocieri este profund tensionat. Pe 22 iunie 2025, Statele Unite au lansat Operațiunea Midnight Hammer , un atac aerian major asupra instalațiilor nucleare iraniene din Fordow, Natanz și Isfahan, în timpul unui conflict de 12 zile între Iran și Israel. Atacul a inclus utilizarea pentru prima dată în luptă a bombei de 13.600 kg GBU-57, supranumită „spargătorul de buncăre”. De atunci, dialogul diplomatic a fost înghețat, iar acum se încearcă reluarea acestuia prin intermediul Omanului, țară care acționează ca mediator. Divergențele principale rămân neschimbate: SUA cere eliminarea completă a capacităților nucleare ale Iranului („zero nuclear capability”); Iranul insistă că îmbogățirea uraniului este un „drept inalienabil”; Mohammad Eslami, șeful programului nuclear iranian, a sugerat că Iranul ar putea dilua uraniul îmbogățit la 60%, dar doar dacă toate sancțiunile sunt ridicate; Rachetele balistice nu sunt un subiect de negociere, potrivit Teheranului. Riscurile escaladării rămân ridicate. Într-un interviu acordat Axios , Trump a avertizat că ar putea trimite un al doilea grup naval cu portavion în Orientul Mijlociu dacă negocierile eșuează. „Vom ajunge la un acord sau vom fi nevoiți să luăm măsuri decisive, cum am mai făcut”, a declarat fostul președinte american. Declarația a fost însoțită de o avertizare suplimentară pe rețeaua Truth Social, unde Trump a amenințat cu o ofensivă „mult mai gravă” decât cea din 2025. Tensiunile sunt amplificate și de alte inițiative diplomatice și militare: Premierul israelian Benjamin Netanyahu se va întâlni pe 11 februarie cu Trump la Washington pentru a discuta despre includerea rachetelor iraniene în viitorul acord; Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, s-a aflat în Oman pe 10 februarie pentru a transmite prin intermediari posibile concesii iraniene; Iranul a reiterat că, în cazul unui atac, va lovi bazele militare americane din regiune. Aceste manevre indică faptul că, deși dialogul a fost reluat, confruntarea directă rămâne o posibilitate reală. Următoarea rundă de negocieri este așteptată în zilele următoare, însă nu s-a stabilit încă nici locul, nici data exactă. [...]