Negocierile dintre Statele Unite și Iran s-au încheiat fără acord din cauza divergențelor pe teme nucleare și controlul strâmtorii Ormuz

Eșecul negocierilor SUA–Iran după 21 de ore arată că Teheranul nu renunță la îmbogățirea uraniului și nici la pârghia Strâmtorii Hormuz , două puncte care blochează orice armistițiu și mențin riscurile pentru securitatea energetică și rutele comerciale, potrivit The Jerusalem Post . Discuțiile desfășurate în Pakistan s-au încheiat fără acord, un oficial american declarând că diferențele au rămas „mari” și că părțile „nu au fost deloc aproape de un acord”. Publicația mai notează, citând o sursă familiarizată cu detaliile, că membri ai Gardienilor Revoluției, conduși de comandantul Ahmad Vahidi, ar fi refuzat să permită delegației iraniene compromisuri pe teme-cheie. Vicepreședintele SUA, J.D. Vance, a anunțat duminică dimineață că cele 21 de ore de negocieri cu delegația iraniană condusă de președintele Parlamentului, Mohammad Bagher Ghalibaf, s-au încheiat fără rezultat. El a spus că lipsa unui acord este „o veste mult mai proastă pentru Iran” decât pentru Statele Unite. Ce a respins Iranul: îmbogățirea uraniului și concesii pe infrastructura nucleară Miza centrală a blocajului a fost programul nuclear. Potrivit materialului, disputele au vizat îmbogățirea uraniului, demontarea facilităților nucleare și îndepărtarea uraniului îmbogățit la 60% stocat în subteran. Dr. Raz Zimmt, șeful Programului Iran și Axa șiită din cadrul Institute for National Security Studies (INSS), a declarat că iranienii nu sunt dispuși să renunțe la „dreptul” de a îmbogăți uraniu și că, cel mult, flexibilitatea lor ar putea însemna o suspendare temporară pe câțiva ani sau un compromis privind diluarea a 400 kg de uraniu îmbogățit la 60% ori îndepărtarea unei părți din material, fără demontarea programului. „Mi-a fost clar că iranienii nu vor renunța la dreptul lor de a îmbogăți uraniu.” Hormuz, „activ” de securitate și pârghie economică Dincolo de nuclear, discuțiile au inclus controlul Strâmtorii Hormuz, sprijinul Iranului pentru grupuri proxy și deblocarea fondurilor iraniene din străinătate. Zimmt a descris Hormuz drept un activ atât de securitate, cât și economic: Teheranul ar căuta un aranjament care să-i păstreze controlul asupra strâmtorii pentru a putea acționa în cazul unui nou atac și, în același timp, să folosească zona ca levier economic, pe lângă sau în locul beneficiilor economice cerute de la SUA. În evaluarea sa, Iranul nu poate „da înapoi” pe Hormuz, pe care îl consideră „ultima carte” rămasă, iar concesiile simultane pe nuclear și pe strâmtoare sunt improbabile. Ce urmează: fără calendar pentru o nouă rundă Oficiali din SUA și Iran au spus că nu a fost programată o nouă rundă de negocieri. Zimmt nu anticipează un progres în viitorul apropiat, în special după ce oficiali de rang înalt din ambele părți s-au întors acasă, iar eventualele contacte la nivel inferior ar avea șanse reduse să producă rezultate semnificative. În Israel, premierul Benjamin Netanyahu a convocat responsabili de securitate și un grup restrâns de miniștri pentru a discuta evoluțiile după prăbușirea negocierilor și decizia lui Donald Trump de a impune o blocadă asupra Iranului, mai notează publicația. [...]