Știri
Tag: huawei

Vânzările inițiale ale Huawei Pura 90 Pro indică o cerere solidă pentru noul vârf de gamă , cu aproximativ 170.000 de unități activate în primele cinci zile de la lansare, potrivit Huawei Central . Datele, atribuite unui „tipster” (sursă neoficială din industrie), sugerează un start comercial bun pentru seria Pura 90, într-o perioadă în care performanța pe segmentul premium este urmărită atent. Informația este atribuită contului DigitalChatStation , care susține că în total seria Pura 90 Pro ar fi ajuns la „aproape 170.000” de unități în cinci zile de la lansarea oficială. În aceeași raportare, se menționează că și modelul Pura X Max ar avea un volum semnificativ de unități activate. Cum se împart vânzările în serie, potrivit sursei neoficiale Conform aceleiași surse citate de publicație, distribuția pe modele ar fi următoarea: Huawei Pura 90 Pro: aproximativ 98.000 de unități vândute în 5 zile Huawei Pura 90 Pro Max: 73.000 de unități activate în 5 zile Publicația notează că, până acum, mai mulți „tipsteri” ar fi indicat că modelele Pura 90 Pro se vând mai bine decât generația anterioară, însă „lipsea o cifră exactă” privind livrările (shipment) atât pentru flagship-ul clasic, cât și pentru pliabile. Context: Pura X Max și așteptările de volum pe ciclul de viață Separat, DigitalChatStation ar fi indicat că pliabilul Pura X Max ar fi livrat aproximativ 198.000 de unități în nouă zile de la lansare. Materialul mai menționează așteptarea ca „întreaga gamă” să depășească 10 milioane de livrări pe durata ciclului de viață, fără a preciza o sursă oficială pentru această estimare. Datele nu sunt prezentate ca raportare oficială a Huawei, ci ca informații din piață, ceea ce înseamnă că nivelul de certitudine rămâne limitat până la o confirmare din partea companiei. [...]

Summitul Trump–Xi de la Beijing ar putea deveni un test de „guvernanță” a inteligenței artificiale agentice , într-un moment în care competiția tehnologică și tensiunile comerciale împing SUA și China spre decuplare, potrivit unei analize din Adevărul . Miza, susține autorul, nu este doar bilaterală: capacitățile tot mai accesibile de atac cibernetic alimentate de noile modele de IA ar crea un risc sistemic pe care niciuna dintre cele două puteri nu îl poate gestiona singură. De ce contează: IA agentică mută riscul din zona statelor către actori fără „costuri” politice Analiza pornește de la ideea că, spre deosebire de logica clasică a descurajării (inclusiv în spațiul cibernetic), IA agentică ar putea amplifica masiv capacitatea de atac a unor actori non-statali. Sunt invocate scenarii în care infrastructuri critice – rețele electrice, sisteme bancare, spitale, transport – ar putea deveni ținte mai ușor de lovit, tocmai pentru că instrumentele necesare ar ajunge la îndemâna unor grupuri care „nu au nimic de pierdut”. În acest context, autorul citează poziții atribuite lui Thomas Friedman și lui Craig Mundie, care argumentează că „inamicul comun” nu mai este o țară, ci o tehnologie, iar răspunsul ar necesita coordonare între guverne și marile companii de profil. Competiția tehnologică se accelerează, iar China încearcă să reducă dependența de cipuri americane Textul indică drept semnal al reducerii decalajului faptul că DeepSeek ar fi lansat pe 25 aprilie 2026 modelul DeepSeek V4 , descris ca cel mai puternic AI dezvoltat în China la acest moment. Compania ar susține că modelul poate rivaliza cu sisteme ale OpenAI, Anthropic și Google și că aduce îmbunătățiri la „capabilități agentice” (abilitatea de a executa autonom sarcini complexe, precum scriere de cod sau automatizarea unor procese). Un element cu implicații economice și industriale este mențiunea că DeepSeek afirmă că V4 rulează pe procesoare chinezești dezvoltate de Huawei și Cambricon, nu pe cipuri Nvidia, pe fondul restricțiilor impuse de Washington la exporturile de cipuri avansate către China. Modelul este prezentat și ca „open source”, adică disponibil pentru descărcare și modificare, strategie pe care analiza o leagă de ambiția Chinei de a accelera adoptarea propriilor ecosisteme AI. Fundalul summitului: tarife, pământuri rare, Taiwan și riscul de decuplare Întâlnirea de la Beijing vine după o escaladare comercială: administrația Trump ar fi impus tarife mari asupra produselor chineze, iar China ar fi răspuns cu restricții la exportul de pământuri rare și alte materiale critice. În același timp, analiza notează că presa occidentală a plasat summitul într-un moment de tensiune ridicată, cu așteptări diferite: SUA ar urmări concesii comerciale și angajamente privind Taiwan, în timp ce China ar viza ridicarea tarifelor și recunoașterea ca partener egal în guvernanța globală. Este menționat și riscul ca un eșec al discuțiilor să accelereze decuplarea tehnologică și economică, cu efecte negative la nivel global. Ce ar putea urma: reguli înainte de lansare și un cadru comun, greu de obținut Analiza indică faptul că ar exista informații din presa americană potrivit cărora Trump ar lua în calcul cerințe de supraveghere pentru modelele de IA înainte de lansarea publică. Ideea este prezentată ca utilă, dar insuficientă fără coordonare internațională, în absența unor reguli similare în China. În esență, textul conturează o alternativă cu impact direct asupra economiei globale: fie un minim cadru comun de „garduri de protecție” pentru IA (prin cooperare între SUA, China și marile companii), fie o accelerare a decuplării, într-o lume în care riscurile tehnologice și cibernetice se propagă rapid peste granițe. [...]