Știri
Tag: guvern romania

UDMR exclude orice participare sau susținere a unui guvern cu AUR , poziție care poate restrânge opțiunile de majoritate și negocierile pentru formarea unei coaliții în perioada următoare, potrivit news.ro . Vicepremierul Tanczos Barna (UDMR) a declarat că formațiunea nu va avea miniștri într-un guvern din care face parte Alianța pentru Unirea Românilor și nici nu va susține un guvern care are „girul” AUR, descriind această poziție drept o „linie roșie” pentru UDMR. „Linia roşie este participarea sau chiar susţinerea unui guvern din partea AUR, adică acel guvern care va fi susţinut de AUR sau în care va intra AUR nu o să aibă, în niciun caz, miniştri UDMR, deci noi nu intrăm într-o astfel de coaliţie.” Ce semnal transmite UDMR pentru negocierile politice Mesajul lui Tanczos Barna fixează o condiție explicită pentru UDMR în eventuale discuții privind formarea sau susținerea unui guvern: orice formulă în care AUR intră la guvernare sau susține executivul exclude participarea UDMR. Vicepremierul a caracterizat momentul politic drept „complicat” și a spus că, în opinia sa, „probabil săptămâna viitoare încep să se limpezească apele”, anticipând o „dezescaladare”, pe care o consideră esențială pentru continuarea dialogului între forțele politice. [...]

Președintele Nicușor Dan își păstrează rolul de mediator în criza guvernamentală declanșată de retragerea miniștrilor PSD , evitând să se pronunțe asupra unei eventuale moțiuni de cenzură sau asupra performanței premierului Ilie Bolojan, potrivit Antena 3 . Șeful statului a spus, joi, în Cipru, înaintea Summitului Consiliului European, că „tonul discuțiilor s-a mai calmat puțin” și că, oficial, nu a primit demisiile miniștrilor PSD. Miza imediată este gestionarea tranziției guvernamentale fără escaladarea conflictului politic, într-un moment în care România intră în discuții europene și are în derulare proiecte finanțate din fonduri UE. Ce spune președintele despre moțiune și despre premier Întrebat dacă o moțiune de cenzură ar ajuta la soluționarea crizei, Nicușor Dan a refuzat să comenteze, invocând poziția sa de mediator. „Eu sunt mediatorul nu vreau să mă pronunț despre acțiunile fiecăruia dintre partide. Orice aș spune ar fi părtinitor pentru unul sau altul”. În aceeași logică, a evitat să evalueze public activitatea premierului Ilie Bolojan. „Dacă v-aș da un răspuns m-aș plasa într-o parte sau alta și vreau să îmi păstrez statutul de mediator”. Mesajul către partenerii europeni: continuitate pe dosarele UE Președintele a afirmat că le va transmite partenerilor europeni același mesaj comunicat și în țară: România își menține direcția pro-europeană, iar pe dosarele SAFE și PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență) există consens. În plus, a susținut că instituțiile „funcționează” și că România „va continua pe parcursul pe care s-a angajat”. Totodată, Nicușor Dan a precizat că, în discuțiile private, va oferi mai multe detalii decât în declarațiile publice. Ce urmează: posibilă implicare săptămâna viitoare Întrebat despre noi consultări cu partidele sau o intervenție în criză, președintele a răspuns: „O să vă anunț”, adăugând că „sigur se va întâmpla ceva cu participarea mea săptămâna viitoare”. Context: PSD a retras sprijinul politic, Bolojan trimite propunerile de interimari Declarațiile vin după ce PSD și-a retras miniștrii din Guvernul Bolojan. Ilie Bolojan a spus că a luat act de demisii și că va trimite „chiar astăzi” președintelui propunerile pentru interimari, anunțând și lista celor care îi vor înlocui pe miniștrii PSD. Premierul a mai afirmat că va prelua și portofoliul Energiei. PSD a transmis, într-un comunicat, că demisiile miniștrilor „reprezintă actul politic” prin care partidul a formalizat retragerea sprijinului politic pentru premier, dar că, până la formarea unui nou guvern, va asigura sprijin parlamentar pentru actele normative necesare proiectelor cu finanțare europeană. [...]

Guvernul a transmis la Cotroceni demisiile miniștrilor PSD și lista de interimari , iar documentele au fost deja înregistrate, astfel că următorul pas este semnarea decretelor de către președinte, potrivit G4Media . Miza imediată este una operațională: până la o eventuală moțiune de cenzură , executivul condus de Ilie Bolojan încearcă să funcționeze cu portofolii preluate interimar, după retragerea PSD de la guvernare. Conform informării Guvernului citate de publicație, demisiile și propunerile pentru interimate au fost trimise și înregistrate la Administrația Prezidențială joi seara, urmând ca președintele Nicușor Dan să ia act de ele la revenirea în țară. Șeful statului se află în Cipru, la Consiliul European, și declarase mai devreme că nu primise încă demisiile, evitând să se pronunțe asupra conflictului politic. În acest context, Nicușor Dan a transmis că nu dorește să intre în scenarii privind evoluția crizei: „Sunt foarte multe scenarii și nu vreau să intrăm în ele. Apreciez că tonul discuțiilor s-a mai calmat puțin”. Cum ar urma să fie acoperite portofoliile rămase vacante După decizia PSD de a se retrage de la guvernare, premierul Ilie Bolojan a anunțat că va continua în coaliție cu USR și UDMR și a prezentat lista de interimari care ar urma să preia ministerele eliberate: Ministerul Muncii – Dragoș Pîslaru (PNL), ministrul Proiectelor Europene Ministerul Sănătății – Cseke Attila (UDMR), ministrul Dezvoltării Ministerul Agriculturii – Tanczos Barna (UDMR), vicepremier Ministerul Justiției – Cătălin Predoiu (PNL), ministrul de Interne Ministerul Energiei – Ilie Bolojan, premier Ministerul Transporturilor – Radu Miruță (USR), ministrul Apărării și vicepremier Vicepremier (post deținut de Marian Neacșu) – Oana Gheorghiu, vicepremier Ce urmează Potrivit informațiilor transmise de Guvern, președintele ar urma să ia act de demisii după revenirea în țară. Până atunci, funcționarea efectivă a formulei cu interimari depinde de finalizarea procedurii la Cotroceni, în timp ce premierul a indicat că executivul va continua să guverneze „până la o eventuală moțiune de cenzură în Parlament”. [...]

Demisiile în bloc ale miniștrilor PSD deschid o fereastră de 45 de zile de interimat Potrivit Știrile Pro TV , în care premierul Ilie Bolojan trebuie să acopere rapid portofoliile rămase vacante, într-un guvern care, potrivit PSD, nu mai are majoritate parlamentară și riscă să fie atacat prin moțiune de cenzură , relatează Știrile Pro TV . Miniștrii PSD nu au participat la ședința de guvern de joi, desfășurată la ora 11:00, la Palatul Victoria. Ulterior, la ora 14:00, au venit la Guvern cu demisiile semnate, potrivit aceleiași surse. PSD susține că, din acest moment, premierul „nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare” și invocă „implicații negative asupra economiei naționale” dacă rămâne în fruntea unui „guvern nefuncțional”. Portofoliile pentru care Bolojan trebuie să numească interimari După retragerea PSD, premierul trebuie să desemneze miniștri interimari pentru următoarele ministere: Transporturi Agricultură Energie Sănătate Justiție Muncă Interimatul este de 45 de zile, interval în care poate fi depusă o moțiune de cenzură în Parlament. Ce spune PSD despre pașii următori PSD afirmă că este pregătit să participe la formarea unui nou guvern „pro-european” și să susțină un premier „politic sau tehnocrat”. În același timp, partidul spune că, până la formarea unui nou guvern, va asigura sprijin parlamentar pentru actele normative necesare proiectelor cu finanțare europeană. În comunicarea citată de Știrile Pro TV, PSD mai precizează că miniștrii demisionari își vor îndeplini atribuțiile până la finalizarea procedurilor legale, care se încheie odată cu publicarea în Monitorul Oficial a decretului prezidențial privind vacantarea funcțiilor. În această perioadă, miniștrii PSD nu vor mai participa la ședințele de guvern, urmând să delege reprezentarea către secretari de stat desemnați de celelalte partide din coaliție. Marian Neacșu, vicepremier demisionar, a declarat că secretarii de stat ai PSD își vor depune demisia „odată cu moțiunea de cenzură”. Miza politică în Parlament: moțiunea de cenzură AUR a anunțat că va vota orice moțiune împotriva actualului guvern. Liderul AUR, George Simion , a spus: „Votăm orice moţiune simplă, orice moţiune de cenzură împotriva acestui guvern.” Criza politică a început după ce PSD a decis, luni, să retragă sprijinul politic premierului. Potrivit sursei citate, într-un vot intern la un eveniment organizat la Palatul Parlamentului, 97,7% dintre participanți au fost „pentru” retragerea sprijinului, iar 2,3% „împotrivă”. De partea cealaltă, Ilie Bolojan a anunțat că își va continua mandatul și a calificat decizia PSD drept „complet greșită și total iresponsabilă”. USR, prin liderul Dominic Fritz, și-a exprimat susținerea pentru premier și a transmis că nu iese de la guvernare, iar miniștrii partidului își continuă activitatea. [...]

Stabilitatea guvernamentală în următoarele 60 de zile este prezentată ca o condiție practică pentru a nu periclita reformele și plățile din PNRR , în contextul crizei politice, potrivit Mediafax . Eurodeputatul PNL Gheorghe Falcă susține că Executivul ar trebui să rămână funcțional cel puțin două luni pentru a putea închide reformele necesare. Într-o intervenție la RFI, Falcă afirmă că, dacă reformele sunt realizate în acest interval, „ai garantate cele 10 miliarde de euro care se consumă până în luna decembrie” (aprox. 50 miliarde lei). În lectura sa, miza este una direct financiară și investițională: finalizarea reformelor ar permite continuarea modernizării prin proiecte finanțate european și ar ajuta la „închiderea corectă” a anului 2026. De ce contează pentru PNRR și investiții Mesajul eurodeputatului pleacă de la ideea că instabilitatea politică poate bloca sau întârzia reformele asumate, ceea ce ar pune în pericol accesarea banilor. El leagă explicit fereastra de 60 de zile de capacitatea administrației de a livra rapid măsurile cerute. Miza depășește PNRR: următorul buget european Falcă spune că discuția nu se oprește la PNRR, ci include și pregătirea pentru următorul exercițiu financiar al Uniunii Europene. În acest context, el invocă anul 2027, când ar trebui făcut „acel plan național”, și menționează „cele 60 de miliarde care vin din 2028” (moneda nu este precizată în material). Context politic: sprijin retras premierului În același context, Mediafax notează că PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan, fără ca, la acest moment, să fie clar dacă va rezulta un guvern minoritar sau dacă Executivul va fi demis prin moțiune de cenzură. [...]

Proiectul legii salarizării va fi pus în dezbatere publică la începutul săptămânii viitoare , indiferent de evoluțiile din coaliția de guvernare, potrivit ministrului Muncii, Florin Manole , citat de Digi24 . Miza imediată este una de impact bugetar și de reglementare: actul normativ ar urma să intre pe circuitul consultării publice cu o evaluare financiară inclusă, într-un moment de tensiuni politice la vârful Executivului. Manole a spus că proiectul va fi „disponibil pentru dezbateri publice” de la începutul săptămânii viitoare, astfel încât „toți actorii sociali și instituționali” interesați să poată participa la discuții. Declarațiile au fost făcute la Palatul Parlamentului , după o întâlnire a conducerii PSD și a unor miniștri cu reprezentanții confederațiilor sindicale. Ce înseamnă, procedural, „intră în dezbatere publică” Potrivit ministrului, publicarea proiectului pentru consultare nu depinde de „conjunctura politică punctuală”, iar documentul este deja pregătit. În această etapă, accentul cade pe dialogul social – adică procesul de consultare între Guvern, sindicate și alte părți interesate – înainte de pașii următori ai adoptării. În discuțiile cu sindicatele, una dintre concluzii a fost că dialogul social „a fost deficitar la nivelul premierului în ultimele luni”, iar sindicatele au cerut ca pe viitor consultările să aibă „rezultate”, nu doar un caracter formal, conform declarațiilor lui Manole. Impactul bugetar, elementul-cheie invocat de ministru Ministrul Muncii a susținut că proiectul include deja componenta de impact financiar și bugetar, realizată la Ministerul Finanțelor. De asemenea, a precizat că documentul a fost elaborat de un grup de lucru din care au făcut parte inclusiv Ministerul Finanțelor și Cancelaria premierului. Manole a mai afirmat că proiectul se bazează pe un demers „negociat anterior” cu sindicatele și cu ministerele, încă din 2023, argumentând că există „ingrediente obiective” pentru continuarea procesului, indiferent de evoluțiile politice imediate. [...]

Ieșirea miniștrilor PSD din Guvernul Bolojan deschide o criză operațională imediată, cu riscul unui blocaj administrativ și al unei reconfigurări rapide a majorității , potrivit Adevărul , care publică stenograme din ședința conducerii PSD. Decizia a fost luată miercuri, după consultările de la Palatul Cotroceni cu președintele Nicușor Dan, în contextul votului PSD de retragere a sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan. Conducerea partidului, reunită în Biroul Permanent Național, a votat în unanimitate retragerea miniștrilor, măsură care ar urma să se producă joi, înaintea ședinței de Guvern. Ce înseamnă retragerea PSD, în termeni de funcționare a Guvernului În stenogramele citate de publicație, mai mulți lideri PSD discută despre pașii următori, inclusiv escaladarea conflictului politic. Adrian Solomon (lider PSD Vaslui) susține că demisia miniștrilor ar trebui urmată rapid de o moțiune de cenzură , în timp ce alți lideri vorbesc despre „a merge până la capăt” sau despre o abordare „graduală”, cu „toți pașii pregătiți”. Sorin Grindeanu, președinte PSD, afirmă că partidul va „concretiza anumite discuții” în perioada următoare, iar Olguța Vasilescu (primar Craiova) cere o poziționare mai dură în conflictul politic. Cine sunt miniștrii PSD care ar urma să plece Lista membrilor PSD din Guvern care se vor retrage, așa cum apare în material, include: Marian Neacșu – viceprim-ministru Alexandru Rogobete – ministrul Sănătății Ciprian Șerban – ministrul Transporturilor și Infrastructurii Florin-Ionuț Barbu – ministrul Agriculturii și Dezvoltării rurale Bogdan Ivan – ministrul Energiei Radu Marinescu – ministrul Justiției Petre Florin-Manole – ministrul Muncii și Solidarității sociale Scenariile discutate: tehnocrat sau opoziție, plus riscul de „epurare” în administrație Surse politice citate în articol arată că liderii PSD ar susține varianta unui premier tehnocrat care să îl înlocuiască pe Ilie Bolojan, caz în care ar considera criza guvernamentală rezolvată. Tot din surse politice, Nicușor Dan ar agrea această variantă, însă liderii PNL ar fi transmis că nu renunță la Ilie Bolojan la conducerea Guvernului. În paralel, aceleași surse susțin că premierul ar intenționa ca, în ședința de joi, să demită toți demnitarii PSD – de la miniștri la prefecți – urmând să îi înlocuiască cu tehnocrați și reprezentanți ai societății civile. Dacă acest scenariu se confirmă, miza nu mai este doar politică, ci și una de continuitate administrativă, prin schimbări rapide în aparatul executiv. [...]

Guvernul pregătește o soluție de continuitate administrativă în cazul retragerii miniștrilor PSD, prin preluarea temporară a portofoliilor vacante de către miniștrii titulari rămași în Executiv, potrivit News . Premierul Ilie Bolojan a discutat miercuri cu liderii USR despre „aspectele practice” ale funcționării guvernului în contextul crizei guvernamentale. Bolojan a anunțat că joi vor avea loc consultări și cu celelalte două forțe din actuala coaliție guvernamentală – UDMR și grupul minorităților – în paralel cu consultările inițiate de președintele României cu forțele din coaliție. Continuitate pe proiecte și pe „echilibre bugetare” Premierul a legat soluția de interimat de nevoia de a evita blocajele administrative și de a menține agenda de investiții și reforme. În declarația sa, Bolojan a indicat ca priorități: funcționarea „normală” a guvernului și administrarea țării; promovarea proiectelor legate de absorbția fondurilor europene, inclusiv pentru lucrări la autostrăzi, școli și spitale; promovarea proiectelor de hotărâri de guvern sau de lege care țin de „menținerea echilibrelor bugetare”; continuarea reformelor. Poziția USR: miză pe reforme și pe programele europene Liderul USR, Dominic Fritz , a susținut că USR și PNL au obținut împreună mai multe voturi la alegerile parlamentare decât PSD și a argumentat că, dacă cele două partide rămân „aliniate” în acest conflict, pot ajunge la o formulă care să livreze reforme. Fritz a menționat explicit necesitatea continuării măsurilor legate de PNRR și de SAFE, pe fondul unei situații pe care a descris-o drept „extrem de vulnerabilă”. Ce urmează În perioada imediat următoare sunt așteptate consultările anunțate cu UDMR și minoritățile, iar mecanismul de preluare a portofoliilor ar urma să fie activat dacă PSD își retrage miniștrii din Guvern, conform declarațiilor premierului. Informațiile din sursă nu precizează ce ministere ar putea rămâne vacante și nici calendarul exact al retragerii. [...]

Robert Negoiță cere sprijin politic pentru reformele lui Ilie Bolojan , într-un moment în care PSD a escaladat presiunea asupra premierului, inclusiv cu amenințarea retragerii miniștrilor din guvern dacă acesta nu demisionează, potrivit Digi24 . Primarul Sectorului 3, social-democratul Robert Negoiță, spune că Bolojan „merită puțină susținere” pentru a duce la capăt reformele începute, deși propriul partid i-a retras sprijinul politic și a anunțat că ar putea ieși de la guvernare dacă premierul nu pleacă. Ce reforme invocă Negoiță și de ce contează Într-un clip publicat pe Facebook, Negoiță pune accentul pe două direcții pe care le consideră deja începute și relevante: reforma administrativă , despre care afirmă că ar reduce „aparatul” pe care îl descrie drept „mare consumator de resurse” și asociat cu „clientele”; „curățenie” în societățile de stat , despre care spune că „generează pierderi în fiecare an” și „colcăie” de clientelă politică. Pe acest fond, edilul susține că „lucrurile bune” trebuie apreciate și că premierul ar trebui sprijinit „măcar” pentru a finaliza aceste reforme. Cost politic asumat: „nu e foarte comodă” poziția Negoiță admite că susținerea sa pentru Bolojan poate deranja în interiorul PSD și își descrie poziția drept una incomodă. „Cred că ar merita puțină susținere. Lucrurile bune n-avem cum să nu le apreciem.” Tot el punctează că reformele pot produce „suferință pe anumite zone”, dar le consideră „absolut necesare”, cel puțin în ceea ce privește reforma administrativă și companiile de stat. Contextul imediat Declarațiile vin după ce PSD i-a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan și a anunțat că miniștrii social-democrați vor pleca din guvern dacă acesta nu demisionează, conform informațiilor din aceeași relatare. [...]

Vicepremierul Tánczos Barna cere educație financiară pentru decidenți, nu doar pentru elevi , argumentând că lipsa unor cunoștințe solide la nivelul celor care iau hotărâri publice poate afecta calitatea deciziilor cu impact asupra societății, potrivit news.ro . Declarațiile au fost făcute luni, la deschiderea Forumului Educației Financiare, organizat la ASE București , cu tema „Educația Financiară: Interfața coeziunii între furnizorii și utilizatorii de produse financiare”. De ce mută discuția spre „alfabetizarea” financiară a statului Tánczos Barna a susținut că, atunci când se vorbește despre educație, atenția se îndreaptă „din reflex” către elevi și studenți, însă în cazul educației financiare „cel puțin la fel de importantă” este pregătirea celor care decid politici și bugete publice. În viziunea sa, decidenții – de la Guvern și Parlament până la consilii județene, primării și instituții subordonate – au nevoie de „cunoștințe financiare solide” pentru a răspunde „cu succes” provocărilor. Context: educația ca filtru împotriva dezinformării Vicepremierul a legat tema educației și de nevoia de „spirit critic”, pe fondul unei „avalănșe” de mesaje de dezinformare care, spune el, îi vizează în special pe tineri. În acest cadru, a descris educația și ca pe o capacitate de a distinge între „bine și rău” și de a completa „puzzle-ul general” cu elementele de adevăr care lipsesc din mesajele publice. Ce propune concret Tánczos Barna a afirmat că i-a recomandat rectorului ASE București să se implice într-un proiect pentru îmbunătățirea educației financiare „la nivelul Parlamentului” și „la nivelul guvernelor care vin și pleacă”. Materialul nu oferă detalii despre formatul proiectului sau un calendar de implementare. [...]

Premierul Ilie Bolojan spune că nu va demisiona chiar dacă PSD își retrage sprijinul politic , invocând nevoia de continuitate a executivului în lipsa unor soluții alternative și pe fondul unui context economic și politic dificil, potrivit Mediafax . Declarația a fost făcută duminică seară, la B1 TV , înaintea ședinței interne a PSD programate pentru luni, în care partidul ar urma să decidă asupra sprijinului pentru actuala formulă de guvernare. Miza: continuitatea guvernării, în lipsa unei alternative Întrebat despre strategia sa în scenariul retragerii sprijinului politic de către PSD, Bolojan a respins ideea că tensiunile din coaliție ar fi generate de diferențe de fond privind reformele sau de propuneri concrete care să corecteze direcția guvernării. El a susținut că nu au fost prezentate critici punctuale legate de nerespectarea planului de guvernare și nici soluții alternative. „După cum ați văzut în toate aceste zile, nu există niște critici legate de anumite lucruri care nu au fost respectate din planul de guvernare (...) nu există soluții pe care PSD le-ar fi propus până acum, dar nu le-a propus niciodată (...) n-ar fi fost niciun fel de problemă ca să mă retrag din această funcție.” În acest context, premierul a argumentat că rămâne în funcție pentru a asigura funcționarea guvernului, menționând „provocări foarte importante” în perioada următoare. „Nu voi demisiona din funcția de premier” Bolojan a spus explicit că decizia sa nu depinde de votul PSD, ci de ceea ce consideră a fi responsabilitatea de a menține stabilitatea guvernării. „Deci, în funcție de ceea ce va decide PSD într-o manieră sau alta, nu voi demisiona din funcția de premier. Asta este prima chestiune.” Din informațiile disponibile în materialul citat, nu sunt prezentate detalii despre pașii următori ai coaliției sau despre un calendar al unei eventuale reconfigurări guvernamentale, dincolo de ședința PSD de luni. [...]

Vicepremierul Oana Gheorghiu acuză un „modus operandi” în coaliție, cu efect direct asupra reformei companiilor de stat , într-un mesaj publicat pe Facebook, potrivit G4Media . Ea susține că unii politicieni ar accepta sau chiar ar iniția decizii în ședințele de guvern, pentru ca apoi să le atace public la câteva ore distanță, ceea ce ar submina coerența actului de guvernare. În postare, Gheorghiu spune că „s-a înșelat” când a crezut că politicieni cu funcții înalte „au maturitatea să înțeleagă unde ne aflăm ca națiune” și că „acum ori niciodată” trebuie să facă „ceva bun pentru țara asta”. Vicepremierul descrie o relație tensionată între miniștri din partide diferite și afirmă că nu este vorba despre nuanțe sau diferențe legitime de opinie, ci despre aceeași decizie și același vot susținute în guvern și contestate ulterior în spațiul public. Ce reclamă vicepremierul și de ce contează Miza mesajului este funcționarea guvernului în condițiile în care, potrivit vicepremierului, apar comportamente care ar dubla decizia politică: una în interiorul executivului și alta în comunicarea publică. În interpretarea ei, costul acestei contradicții ar fi suportat de „românii de bună credință” care își plătesc taxele și impozitele. Gheorghiu leagă explicit această tensiune de reforma companiilor de stat și de ideea de responsabilizare a celor care „au produs și au administrat găurile negre” din aceste companii, fără ca articolul să ofere detalii suplimentare despre măsuri concrete sau un calendar al reformelor la care se referă. Poziționare politică: „rămâne în tabăra lui Ilie Bolojan ” Vicepremierul afirmă că rămâne alături de premierul Ilie Bolojan și le mulțumește miniștrilor, secretarilor de stat și celor implicați „până acum” în reforma companiilor de stat, „cu diligență și profesionalism”. În același mesaj, ea condiționează valorificarea „potențialului uriaș” al României de punerea „binelui României” deasupra „binelui partidului”. Reacția PSD: decizie internă privind direcția în viitorul guvern În același context, președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat sâmbătă, la Timișoara, că partidul se află într-un „moment decisiv” și că luni, 20 aprilie, va stabili prin vot intern direcția pe care o va urma în viitorul guvern. El a invocat nevoia unei consultări interne și a sugerat că „actuala situație politică nu mai poate continua în forma actuală”, indicând posibilitatea unei schimbări de direcție, fără alte detalii în material. [...]