Știri
Știri din categoria Politică
Depunerea luni a programului de guvernare deschide etapa parlamentară pentru măsuri cu impact direct în companiile de stat și în fiscalitate, potrivit Libertatea, care relatează că premierul desemnat Eugen Tomac va trimite documentul în Parlament după o întrevedere cu președinții celor două Camere.
Tomac a spus, într-o intervenție la Antena 3 CNN, preluată de News.ro, că urmează să discute cu șefii Camerelor pentru a stabili ora și încadrarea în termenul de depunere. Data indicată pentru transmiterea programului este luni, 15 iunie 2026.
„Urmează mâine să discut cu președinții celor două Camere. Urmează în cursul zilei de mâine să discut cu președinții celor două camere pentru a stabili exact la ce oră și când mă încadrez în termen pentru a depune programul.”
Programul de guvernare publicat sâmbătă are ca prioritate principală reforma administrativ-teritorială și include 21 de capitole, cu măsuri pe termen scurt și reforme pe termen lung. Printre propunerile menționate se află:
Libertatea notează că programul este încă în lucru și „ar putea suferi modificări”.
Pe zona de securitate energetică, planul vizează un „mix diversificat (nuclear, gaz, regenerabil, hidro)”, o liberalizare „predictibilă” a pieței gazelor, protecție pentru consumatorii vulnerabili și „redevențe corecte”, conform aceleiași surse.
Eugen Tomac a fost propunerea de prim-ministru înaintată Parlamentului de președintele Nicușor Dan, iar, potrivit Libertatea, premierul desemnat a definitivat lista echipei guvernamentale și programul cu care urmează să se prezinte în fața Parlamentului. Formula indicată este un cabinet de tehnocrați, în care Tomac afirmă că va avea ultimul cuvânt la fiecare numire.
Recomandate
Schimbarea premierului desemnat mută criza politică spre o „soluție politică” cu miză pe PNRR , după ce Eugen Tomac și-a depus mandatul, iar președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea pentru formarea Guvernului, potrivit Adevărul . Nicușor Dan a făcut anunțul duminică dimineață, la Palatul Cotroceni, precizând că Tomac a renunțat la mandat „în această dimineață”, iar noul premier desemnat este Adrian Veștea, prim-vicepreședinte PNL. Șeful statului a argumentat alegerea prin profilul lui Veștea, invocând experiența în gestionarea bugetelor și atragerea de fonduri europene, dar și o poziționare „categoric prooccidentală”. De ce contează: PNRR și agenda de dezvoltare devin testul de credibilitate al viitoarei majorități În declarațiile sale, Adrian Veștea a legat explicit formarea Executivului de urgențe cu impact direct asupra finanțării și calendarului de reforme, indicând drept priorități finalizarea proiectelor din PNRR (Planul Național de Redresare și Reziliență, mecanismul UE de finanțare post-pandemie), accederea în OCDE și SAFE. El a spus că își asumă mandatul „într-un moment de criză politică” și că vrea „în cel mai scurt timp” să formeze o echipă cu susținere în Parlament. Tot Veștea a conturat direcția viitorului cabinet, cu accent pe „dezvoltare” și pe menținerea României „pe direcția prooccidentală”, prezentând siguranța și bunăstarea drept „priorități absolute”. Ce a dus la schimbare: Tomac spune că nu a obținut sprijinul partidelor Eugen Tomac a afirmat că nu a reușit să convingă partidele să îl susțină și a invocat lipsa unei disponibilități la compromis din partea „tuturor partidelor”. În mesajul său, a transmis că a fost „sincer, onest și deschis spre orice compromis rezonabil” pentru a asigura rapid un Guvern și i-a urat succes lui Adrian Veștea. Ce urmează Din informațiile prezentate, desemnarea lui Adrian Veștea mută presiunea pe negocierile parlamentare pentru conturarea unei majorități și a unei echipe guvernamentale, în condițiile în care noul premier desemnat a indicat ca urgențe PNRR și obiectivele de integrare economică (OCDE). Publicația notează și contextul programului de guvernare propus anterior de Eugen Tomac, inclusiv tema reformei administrativ-teritoriale, menționată ca obiectiv major în discuțiile despre viitorul Executiv (detalii în materialele conexe din Adevărul: programul de guvernare și reforma administrativ-teritorială ). [...]
Programul de guvernare propus de Eugen Tomac pune pe masă o reformă administrativ-teritorială cu efecte directe asupra finanțelor locale și a modului în care sunt distribuite competențele fiscale , potrivit Economedia , care publică documentul de lucru. Reorganizarea administrativ-teritorială, „prioritatea zero” și miza fiscală Documentul descrie reorganizarea administrativ-teritorială drept cea mai importantă reformă economică pe termen lung și propune schimbări care ar redesena arhitectura administrativă și bugetară: transformarea celor opt regiuni de dezvoltare în regiuni administrative cu personalitate juridică; introducerea unor praguri minime de populație și capacitate fiscală pentru comune și orașe; comasarea sau asocierea obligatorie a unor unități administrativ-teritoriale (UAT); redistribuirea competențelor și a resurselor fiscale către nivel regional. În același timp, programul notează că regiunile s-ar adăuga structurii birocratice existente, fără ca județele și localitățile să dispară, ceea ce ridică implicit problema suprapunerilor administrative și a costurilor de funcționare. Context: alte reforme economice din același pachet Pe lângă reorganizarea teritorială, programul include și alte măsuri cu impact economic și de reglementare, între care: audit extern și un sistem de rating A–E pentru companiile de stat cu pierderi de peste doi ani; pentru categoriile D și E, statul ar urma să decidă în maximum șase luni între restructurare, listare la bursă, parteneriat public-privat sau lichidare; eliminarea salariilor 13 și 14 și a unor bonusuri considerate nejustificate în companiile deținute integral de stat; o perioadă minimă de șase luni între publicarea și intrarea în vigoare a modificărilor fiscale cu impact asupra companiilor; un „rating fiscal” pentru contribuabili, cu facilități precum rambursări de TVA mai rapide și controale mai rare pentru cei cu istoric bun de conformare; reducerea sarcinilor administrative pentru firme cu cel puțin 25% anual și aplicarea principiului „one in, one out” (o reglementare nouă doar dacă una veche este eliminată); valorificarea gazelor din Neptun Deep pentru relansare industrială, plus un program de investiții energetice și menținerea plafonării pieței de gaze până în 2027, cu evaluare la momentul exploatării primelor gaze din Marea Neagră. Ce urmează Potrivit echipei de comunicare a lui Eugen Tomac, programul nu a fost trimis încă la Parlament, astfel că documentul poate suferi modificări. Documentul integral este disponibil ca fișier: „Program de guvernare_Eugen Tomac, V2, 13.06.2026” . [...]
Nominalizarea lui Adrian Veștea ca premier desemnat mută disputa politică spre o linie „reformă vs. status-quo”, cu potențial de a complica formarea unei majorități în jurul unui program de reforme , potrivit G4Media . Senatorul USR Cristian Ghinea susține că decizia președintelui Nicușor Dan „aduce în mainstream” o ruptură ideologică nouă, diferită de clivajele clasice stânga–dreapta sau proeuropeni–suveraniști. Ghinea afirmă că „noua paradigmă” ar fi una între „reformatori” și susținătorii „status-quo-ului”, adică ai menținerii „sistemului politic vechi”, indiferent de partid. În această logică, el spune că propunerea de premier făcută de Nicușor Dan, deși din PNL, „reprezintă, în realitate, partida anti-reformatoare”. Critici din USR: „nominalizare de compromis”, risc de repetare a „scenariului din 2021” În același registru critic, Clotilde Armand , fost primar al Sectorului 1, a transmis că nominalizarea lui Adrian Veștea „pare mai degrabă o glumă proastă” decât o soluție. Ea susține că, în locul construirii unei majorități „în jurul reformelor” alături de Ilie Bolojan și USR, „anumite grupări din PNL” ar fi hotărâte să repete „exact scenariul din 2021”, invocând „jocuri de culise, orgolii și calcule de partid”. Contextul deciziei: Tomac a renunțat, Veștea a fost propus Președintele Nicușor Dan a anunțat duminică faptul că Eugen Tomac și-a depus mandatul de premier desemnat, iar în locul lui a fost propus Adrian Veștea pentru a forma Guvernul. Publicația notează că reacțiile din USR vin imediat după această schimbare, pe fondul unei dispute despre direcția politică a viitoarei majorități. [...]
Schimbarea premierului desemnat redeschide criza de guvernare și riscă să blocheze rapid negocierile pentru o majoritate , după ce președintele Nicușor Dan l-a nominalizat pe liberalul Adrian Veștea în locul lui Eugen Tomac , care și-a depus mandatul, potrivit HotNews . Nicușor Dan a făcut anunțul la Cotroceni alături de Eugen Tomac și Adrian Veștea, președintele Consiliului Județean Brașov și prim-vicepreședinte PNL. Șeful statului a argumentat alegerea prin experiența administrativă a lui Veștea, inclusiv gestionarea bugetelor și atragerea de fonduri europene, menționând și proiectul Aeroportului din Brașov. „Domnul Eugen Tomac și-a depus mandatul și îl desemnez ca prim-ministru pe Adrian Veștea.” În declarația sa, președintele a susținut că a ajuns la această decizie „în urma consultării cu partidele politice” și că „o soluție politică este cea potrivită” în acest moment. Veștea a spus că își dorește „un guvern politic” care să își asume „reforme reale” și a afirmat că este deschis la discuții cu „formațiunile politice democratice pro-occidentale” din Parlament. Reacții: contestare în PNL și critici privind consultarea partidelor Nominalizarea a fost descrisă drept surprinzătoare pentru liberali. Ilie Bolojan a declarat că nici el, nici conducerea PNL nu au fost informați înainte și a acuzat președintele de „o evidentă încercare de rupere a PNL”, calificând decizia drept „un act ostil”. Și Ciprian Ciucu a reacționat dur, vorbind despre „complot, trădare, ingerință” și despre „un act de agresiune” la adresa PNL. Din USR, deputatul Alexandru Dimitriu a spus că președintele ar fi trebuit să consulte partidele parlamentare înainte de a propune un nou candidat pentru funcția de premier, trimițând disputa și în zona de procedură constituțională. Contextul imediat: Tomac nu strânsese încă voturile pentru învestire Potrivit informațiilor din articol, schimbarea vine în timp ce Eugen Tomac, premier desemnat până azi, încerca încă să adune voturile necesare învestirii (233). Cu o zi înainte, Tomac prezentase programul de guvernare, despre care echipa sa precizase că nu fusese încă trimis Parlamentului. În mesajul său, Tomac a afirmat că, în ultimele 10 zile, a încercat să obțină sprijinul partidelor afiliate familiilor politice europene, dar „nu a găsit această atitudine din partea tuturor partidelor”, exprimându-și regretul că nu a reușit să convingă. De ce contează: incertitudine politică, cu efecte rapide asupra deciziilor economice Schimbarea premierului desemnat, însoțită de acuzații publice între președinte și conducerea PNL, mută criza din zona negocierilor discrete în conflict deschis și poate întârzia formarea unei majorități funcționale. În practică, asta prelungește perioada de incertitudine privind direcția guvernării și capacitatea executivului de a lua decizii cu impact bugetar și administrativ, în condițiile în care chiar președintele a invocat explicit nevoia unei „soluții politice”. Ce urmează depinde de discuțiile pentru susținere parlamentară și de poziționarea partidelor față de noua nominalizare, pe fondul reacțiilor deja critice din interiorul PNL și al contestării din opoziție privind consultarea prealabilă. [...]
Șansele Guvernului Tomac de a trece de Parlament scad și mai mult , după ce UDMR a ajuns intern la concluzia că Executivul propus nu are „nicio șansă” la vot, potrivit unor surse politice citate de Adevărul . Miza imediată este blocajul politic care prelungește incertitudinea asupra unei majorități capabile să susțină măsuri economice dificile, într-un context de deficite și angajamente asumate de România. UDMR ar fi așteptat decizia din interiorul USR: dacă USR ar fi votat învestirea, și UDMR s-ar fi aliat cu premierul desemnat Eugen Tomac . Însă USR a respins susținerea guvernului printr-un vot intern de peste 90%, iar în aceste condiții, potrivit sursei, singurul partid rămas „lângă” Tomac este PSD. UDMR: decizie oficială luni, dar semnal neoficial de retragere Oficial, UDMR urmează să anunțe luni dacă votează sau nu guvernul, după ce Eugen Tomac va trimite în Parlament lista de miniștri și programul de guvernare. Neoficial, susțin sursele citate, liderul UDMR Kelemen Hunor ar aștepta ca Tomac să se retragă din cursă, pe fondul șanselor „foarte mici” de a strânge o majoritate. USR și PNL au spus „nu”. Argumentul: guvern fără sprijin politic Comitetul Politic al USR a decis vineri, 12 iunie, într-o ședință online, să nu susțină învestirea Guvernului condus de Eugen Tomac, potrivit aceleiași surse. Președintele USR, Dominic Fritz, a motivat decizia prin riscul ca un guvern tehnocrat să fie nefuncțional: „Concluzia noastră este că un guvern tehnocrat ar fi nefuncțional dintr-un motiv simplu: faptul că nimeni nu răspunde cu adevărat pentru decizii nu va pune capăt crizei, ci va adânci doar haosul.” Cu o zi înainte, conducerea PNL a decis în unanimitate că nu va susține învestirea Executivului propus de Tomac. Ilie Bolojan a argumentat că un guvern fără susținere politică și parlamentară nu poate rezista și va rămâne izolat când va trebui să aplice măsuri nepopulare, impuse de deficite și de angajamentele României: „Un guvern fără susținere politică nu poate spera decât la supraviețuire. (...) În condițiile în care un astfel de guvern va veni cu o măsură (...) dificil de asumat, acest guvern va rămâne singur pentru că nimeni nu îl va susține.” Ce urmează: majoritate tot mai greu de construit În ansamblu, guvernul propus de Eugen Tomac pare să aibă șanse tot mai mici să obțină sprijinul necesar, pe fondul pozițiilor publice ale principalilor lideri politici. În paralel, potrivit sursei, dificultățile se acumulează și prin refuzuri ale unor persoane vehiculate pentru funcții ministeriale de a accepta nominalizarea. [...]
Desemnarea lui Adrian Veștea ca premier împinge PNL spre o decizie cu risc de fractură internă , cu efect direct asupra stabilității guvernării și a capacității partidului de a-și controla parlamentarii, potrivit unei analize din Libertatea . Mutarea președintelui Nicușor Dan, descrisă în analiză drept una care transformă PNL într-un „butoi cu pulbere”, a surprins conducerea liberală: varianta Veștea nu ar fi fost luată în calcul, deși liderii știau că șeful statului a discutat cu mai mulți fruntași PNL. În partid există, însă, și voci care cred că un guvern Veștea ar putea trece de Parlament, cu costul unui conflict intern major. Scenariul 1: PNL se delimitează și îl lasă pe Veștea „pe cont propriu” Prima variantă prezentată este o mobilizare rapidă a PNL pentru a se distanța de orice susținere a lui Adrian Veștea. Un vicepreședinte PNL invocă lipsa unui mandat din partea partidului, iar un lider de filială susține că deciziile interne au vizat „nesusținerea” oricărei echipe cu legătură cu PSD și că, dacă PNL ar fi dorit un premier, opțiunea ar fi fost Ilie Bolojan . În acest scenariu, Veștea ar încerca să-și alcătuiască echipa fără sprijinul partidului, iar PNL ar putea decide sancțiuni pentru membrii care se raliază, inclusiv excluderea. Totuși, „la cald”, unii lideri PNL ar vedea șanse ca varianta să treacă de Parlament, în funcție de „aritmetica parlamentară” și de „simpatiile” pentru Veștea. Scenariul 2: negociere internă și susținere „controlată”, cu slăbirea lui Bolojan Al doilea scenariu pornește de la convocarea unui Birou Politic Național în care să fie negociată o susținere „controlată” a unui executiv condus de un liberal. Consecința politică internă ar fi o cedare de putere din partea taberei Ilie Bolojan și acceptarea faptului că președintele Nicușor Dan „e mai presus de conducerea PNL”, în logica descrisă de analiză. În acest context, Veștea, sprijinit pe „gruparea Thuma”, ar putea forța un vot intern care să arate că adepții guvernării sunt mai numeroși decât se vede acum, chiar dacă nu neapărat majoritari. Riscul major: slăbirea poziției lui Ilie Bolojan, inclusiv posibilitatea ca „scaunul” să-i fie contestat înainte de congresul la termen din vara lui 2027, pe fondul precedentelor din partid, când PNL „s-a dus după omul” pe care l-a avut premier. Scenariul 3: rupere și excluderi, pe „model Tăriceanu” A treia variantă este o ruptură: Veștea și o grupare contestatară ar negocia un nou guvern acceptând excluderea din PNL, pe un model comparat de un lider de filială cu episodul Tăriceanu din 2014. Efectul imediat ar fi atragerea unui număr suficient de parlamentari pentru a trece un nou guvern, cu sprijin „în principal de la PSD”, dar și de la alte formațiuni. Analiza notează că un argument în formarea unei astfel de majorități ar fi chiar sprijinul președintelui Nicușor Dan, care nu ar fi consultat formal PNL înainte de a avansa numele lui Adrian Veștea. Miza: cine câștigă controlul politic dacă trece sau pică Guvernul Veștea Dacă un guvern condus de Veștea trece de Parlament, analiza îl descrie ca pe un câștig pentru Nicușor Dan în confruntarea „mocnită” cu Ilie Bolojan, în condițiile în care ar rezolva criza fără ca PSD să-și asume guvernarea. Dacă planul eșuează, președintele ar acumula „încă o înfrângere foarte mare” și ar putea ajunge în situația pe care ar fi evitat-o până acum: desemnarea unui premier din fruntea celui mai mare partid, PSD, o opțiune pe care „foarte mulți i-au cerut-o”, dar pe care ar fi ignorat-o, potrivit aceleiași analize. [...]
