Știri
Tag: donald tusk
Știri despre „donald tusk”
Cancelarul german Friedrich Merz avertizează asupra riscului de escaladare cu Europa după căderea unei rachete rusești în Polonia - Varșovia spune că nu există indicii că ținta a fost teritoriul polonez și deschide o investigație cu sprijinul SUA și Ucrainei
Incidentul cu o rachetă căzută în Polonia ridică miza de securitate pentru NATO , iar Berlinul avertizează că Moscova testează limitele și este „pregătită de o escaladare” a tensiunilor cu Europa, potrivit Digi24 . Cancelarul german Friedrich Merz a reacționat după ce o rachetă a pătruns în spațiul aerian polonez și a căzut în estul Poloniei în timpul unui atac aerian rusesc masiv asupra Ucrainei. Merz a vorbit despre „lipsa completă de scrupule a Rusiei” și despre faptul că Moscova ar fi dispusă să escaladeze tensiunile cu Europa, conform relatărilor AFP și Reuters preluate de Digi24. În același timp, Merz a transmis pe platforma X că Germania „condamnă ferm atacurile masive” ale Rusiei asupra Ucrainei, în care „numeroși civili și-au pierdut viața”, și a adăugat că Berlinul rămâne alături de parteneri. Ce spun autoritățile poloneze și ce urmează Premierul polonez Donald Tusk a declarat că racheta care a căzut în noaptea de miercuri spre joi nu pare să fi fost îndreptată către teritoriul Poloniei. Potrivit primelor date, armata poloneză a identificat obiectul ca fiind o rachetă de croazieră rusească de tip KH-101, conform Agerpres. Tusk a spus că nu există motive să se creadă că Polonia a fost ținta și a precizat că incidentul va fi investigat în detaliu. El a adăugat că SUA sunt interesate să participe la investigație, iar Ucraina și-a oferit, de asemenea, ajutorul. De ce contează politic incidentul Pentru Varșovia, stabilirea originii rachetei este esențială și din perspectiva războiului informațional. Tusk a insistat că trebuie clarificat „definitiv” dacă racheta a fost rusească, deoarece „din punct de vedere politic acest lucru are întotdeauna o mare importanță în fața dezinformării”. [...]
Donald Tusk spune că obiectul căzut în estul Poloniei pare a fi o rachetă rusească - anchetă după un crater de circa 10 metri și fragmente găsite pe un câmp
Polonia investighează o posibilă încălcare a spațiului aerian NATO după ce un obiect care „pare să fie o rachetă rusească” a căzut pe un câmp din estul țării , iar autoritățile au ridicat avioane de luptă și au activat mijloace de apărare antiaeriană, potrivit Știrile Pro TV . Premierul polonez Donald Tusk a spus, într-o reuniune de urgență, că „deocamdată, totul indică” o rachetă de fabricație rusă și că autoritățile nu vor anticipa concluziile până la finalizarea examinării. El a precizat că ancheta trebuie să stabilească „100%” tipul rachetei, cine a lansat-o și dacă craterul a fost provocat de explozia încărcăturii sau de impactul în sine. Ce au găsit autoritățile la fața locului Poliția poloneză a anunțat că a primit joi dimineață o sesizare privind o explozie puternică în apropierea satului Tarnawa-Kolonia , la aproximativ 75 de kilometri de granița cu Ucraina. La fața locului, ofițerii au descoperit un crater într-un câmp, la circa 2 kilometri de cele mai apropiate clădiri, și fragmente împrăștiate ale unui obiect neidentificat. Cauza exploziei rămâne neclară, iar craterul ar avea aproximativ 10 metri lățime, potrivit TVP World, citat în material. Ucraina: ar fi fost o rachetă de croazieră Kh-101 Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a afirmat pe platforma X că, în cursul nopții, o rachetă rusească de croazieră Kh-101 ar fi intrat în Polonia în timpul unui atac masiv al Rusiei asupra Ucrainei, „violând spațiul aerian al NATO”. În articol se menționează că Ucraina susține aceeași evaluare ca partea poloneză, însă investigația de la fața locului este în desfășurare. Reacția operațională a Poloniei în timpul atacurilor În contextul bombardamentelor asupra Ucrainei, forțele armate poloneze au transmis că au ridicat avioane de luptă și au activat un avion de avertizare timpurie, precum și sistemele de apărare antiaeriană și de supraveghere radar, pentru protejarea spațiului aerian. Atacul aerian asupra Ucrainei din noaptea de miercuri spre joi s-a soldat cu cel puțin opt morți și peste zece răniți, potrivit autorităților ucrainene. Materialul mai notează, citând dpa, că alte două persoane au murit la Kiev și în regiunea Poltava, iar la Liov au fost raportate persoane rănite și pagube în zone rezidențiale. [...]
Donald Tusk susține planul în cinci puncte al lui Volodimir Zelenski pentru detensionarea relațiilor Polonia-Ucraina - măsuri propuse: diplomație, acces la arhivele Volînia și permise de exhumare
Polonia și Ucraina încearcă să dezamorseze un conflict diplomatic cu potențial de a afecta cooperarea strategică , după ce premierul polonez Donald Tusk a salutat „foaia de parcurs” în cinci puncte prezentată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski pentru reducerea tensiunilor bilaterale, potrivit Kyiv Post . Mesajul lui Tusk vine după săptămâni de fricțiuni alimentate de dispute istorice. Premierul polonez a transmis pe platforma X că Varșovia este pregătită pentru „un dialog serios și prietenos” atât pe temele care unesc, cât și pe cele care divid cele două țări. Planul a fost discutat în urma unei reuniuni la nivel înalt conduse de Zelenski, dedicată relației cu Polonia. Liderul ucrainean a insistat asupra nevoii de relații „de bună vecinătate, egale și reciproc avantajoase”, construite pe respect, și a mulțumit Poloniei pentru sprijinul militar, politic și logistic oferit de la începutul invaziei ruse pe scară largă, în 2022. Zelenski a mai afirmat că apărarea independenței Ucrainei contribuie direct la securitatea Poloniei. Ce include planul în cinci puncte Potrivit publicației, Zelenski propune o combinație de măsuri diplomatice și pași concreți pe dosarele sensibile: Acțiune diplomatică : măsuri țintite prin canale diplomatice pentru a gestiona punctele imediate de fricțiune dintre Kiev și Varșovia. Transparență arhivistică : deschiderea unor documente deținute de Serviciul de Securitate al Ucrainei (SBU) și de serviciul de informații externe, legate de evenimentele tragice din Volînia din secolul XX. Permise pentru exhumări : acordarea unui număr „substanțial” de permise pentru căutări și exhumări și extinderea cooperării cu specialiști polonezi. Dialog societal : noi formate pentru comunicare directă, implicare istorică și dialog cultural între societățile ucraineană și poloneză. Consolidare instituțională : creșterea finanțării și a capacității operaționale a Institutului Ucrainean al Memoriei Naționale, pentru a reprezenta mai eficient perspectiva istorică a Ucrainei. De ce contează: miza este menținerea cooperării în plin război Relațiile bilaterale s-au deteriorat semnificativ în luna mai, după ce Zelenski a acordat unei unități militare ucrainene titlul onorific „Eroii Armatei Insurecționale Ucrainene” (UPA), decizie criticată în Polonia pe fondul dezacordurilor istorice privind rolul UPA în tragedia din Volînia, care a implicat civili polonezi în perioada celui de-al Doilea Război Mondial. Schimbul recent de mesaje indică faptul că ambele guverne caută să reducă tensiunile și să protejeze cooperarea strategică, în contextul în care Ucraina continuă să se apere împotriva agresiunii ruse, mai notează aceeași sursă. [...]
Donald Tusk avertizează că Rusia ar putea prelungi războiul din Ucraina cel puțin până în iarnă - Polonia anunță exerciții militare cu Franța și Marea Britanie pentru garanții de securitate
Polonia anticipează prelungirea războiului din Ucraina cel puțin până în iarnă, ceea ce împinge NATO să accelereze pregătirea unor garanții de securitate pentru Kiev și pentru flancul estic, potrivit HotNews , care citează declarațiile premierului polonez Donald Tusk. Tusk a spus, marți, la Paris, că este „puțin probabil” să se ajungă în curând la un armistițiu sau la un acord de pace, invocând „poziția rigidă” a Rusiei și a lui Vladimir Putin. El a precizat că a discutat situația cu secretarul general al NATO, Mark Rutte , și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski. „Toată lumea se așteaptă la o escaladare a acțiunilor din partea Rusiei în acest moment, și este destul de probabil ca Rusia să dorească să prelungească acest război cel puțin până în iarnă.” Exerciții militare în toamnă, cu Franța și Marea Britanie În acest context, premierul polonez a anunțat că Polonia va găzdui în toamnă exerciții militare cu trupe franceze și britanice, menite să pregătească „coaliția celor dispuși” reunită la Paris pentru „garanții reale de securitate” pentru Ucraina și pentru regiune, după un eventual acord de pace sau armistițiu. Mesajul indică o orientare spre consolidarea capacității operaționale a aliaților europeni, pe fondul așteptărilor privind o intensificare a conflictului, nu o detensionare rapidă. Semnalele Moscovei: „zonă tampon” și obiective neschimbate În paralel, materialul reia poziții recente ale Moscovei. Kremlinul a transmis că Vladimir Putin rămâne deschis atingerii obiectivelor „prin diplomație”, dar că Rusia își extinde o „zonă tampon” în Ucraina ca răspuns la acțiunile pe care le descrie drept „de escaladare” ale Kievului, potrivit unui articol separat din HotNews despre declarațiile Kremlinului. Totodată, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , a afirmat că Rusia va continua războiul până la îndeplinirea obiectivelor stabilite de Putin în iunie 2024, care includ, între altele, retragerea trupelor ucrainene din Donețk, Luhansk, Zaporijie și Herson, recunoașterea acestor regiuni și a Crimeei ca teritorii rusești, renunțarea Ucrainei la aderarea la NATO, precum și „demilitarizarea” și „denazificarea” Ucrainei. De ce contează Evaluarea Varșoviei sugerează că planificarea de securitate în NATO și în capitalele europene se face pe ipoteza unei continuări a războiului și a riscului de escaladare în lunile următoare, nu pe scenariul unei păci rapide. În acest cadru, exercițiile anunțate de Polonia devin un instrument de pregătire pentru eventuale aranjamente de securitate post-armistițiu, dar și un semnal de descurajare pe termen scurt. [...]
PANSA avertizează că poate pierde peste 80% din venituri după confiscarea taxelor de rută de către Eurocontrol - măsură legată de litigiul Poloniei cu Pfizer privind vaccinurile COVID-19
Agenția poloneză de control al traficului aerian riscă să piardă peste 80% din venituri după ce o hotărâre a unei instanțe din Belgia a dus la confiscarea banilor proveniți din taxele de rută colectate prin Eurocontrol, în contextul litigiului Pfizer cu Polonia privind plata vaccinurilor anti-COVID, potrivit Digi24 . Agenția Poloneză pentru Servicii de Navigație Aeriană (PANSA) spune că a fost informată de Organizația Europeană pentru Siguranța Navigației Aeriene (Eurocontrol), cu sediul la Bruxelles, că fondurile cuvenite din taxele plătite de companiile aeriene au fost confiscate în legătură cu decizia din aprilie. Blocaj financiar cu potențial operațional Miza imediată este una de funcționare: PANSA afirmă că măsura nu are legătură cu operațiunile sale, dar pregătește o obiecție formală și, în paralel, ia măsuri pentru a-și asigura resursele necesare „operațiunilor neîntrerupte”. În comunicatul citat, PANSA explică efectul tehnic al ordinului de executare transmis către Eurocontrol: „Primirea unui ordin de executare de către Eurocontrol înseamnă că aceasta este obligată să rețină toate fondurile din taxele de rută către PANSA – atât cele colectate în prezent, cât și cele viitoare – până când cererea Pfizer este satisfăcută sau cazul este soluționat în alt mod.” Contextul litigiului: contracte de vaccinuri și refuzul Varșoviei Instanța a ordonat ca Polonia și România să preia vaccinuri împotriva COVID-19 în valoare de 1,9 miliarde de euro (aprox. 9,6 miliarde lei), produse de Pfizer și BioNTech. Din această sumă, 1,3 miliarde de euro (aprox. 6,6 miliarde lei) ar reveni Poloniei, pe baza contractelor semnate în pandemie. Potrivit informațiilor prezentate, în aprilie 2022 Varșovia a refuzat să respecte contractul, invocând încetinirea pandemiei, războiul din Ucraina și un posibil abuz de poziție dominantă din partea Pfizer. Efecte în regiune: și ROMATSA a confirmat poprirea Cazul are ecouri și în România. ROMATSA a confirmat anterior că Eurocontrol a pus în aplicare o poprire pe conturile sale , vizând 3,4 miliarde de lei și costuri de recuperare de 18,5 milioane de euro (aprox. 93 milioane lei). Guvernul a anunțat că regia va contesta măsura în Belgia și că sechestrul nu va opri operațiunile. Reacția guvernului polonez și poziția Pfizer Premierul polonez Donald Tusk a declarat că guvernul nu va lăsa PANSA fără ajutor și a descris situația drept „destul de urâtă”, punând responsabilitatea pe seama guvernului anterior. „Bătălia noastră juridică este în desfășurare, dar amenințarea este evidentă.” Pfizer a transmis, într-un e-mail către Reuters, că hotărârea instanței belgiene „reflectă importanța obligațiilor contractuale” care au stat la baza răspunsului european la pandemie și că firma ia măsurile adecvate pentru aplicarea deciziei. [...]
Ministerul Apărării din Polonia face public ajutorul militar pentru Ucraina, estimat la 3,83 miliarde de euro - Varșovia invocă presiuni politice interne și spune că detaliile complete vor veni ulterior
Polonia își cuantifică public ajutorul militar pentru Ucraina la 3,83 miliarde de euro , o mutare cu miză politică internă și cu efect direct asupra modului în care Varșovia își justifică efortul bugetar și deciziile de securitate în fața electoratului. Potrivit Digi24 , suma anunțată de ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , acoperă perioada de la începutul invaziei ruse din februarie 2022. Informația a fost prezentată ca valoare totală a donațiilor: circa 16 miliarde 450 de milioane de zloți, echivalentul a 3,83 miliarde de euro. Ministrul a spus că publicarea detaliilor despre echipamentele livrate vine pe fondul tensiunilor politice interne și al presiunilor din partea opoziției de dreapta, care a criticat guvernul condus de Donald Tusk . De ce contează: transparența schimbă presiunea asupra bugetului și a deciziilor de apărare Până acum, Polonia a evitat să comunice public detaliile ajutorului militar, invocând motive de securitate, spre deosebire de alți aliați europeni precum Marea Britanie, Germania sau Cehia. Schimbarea de abordare mută discuția din zona „sprijinului politic” în zona costurilor și a priorităților de apărare, într-un moment în care subiectul a devenit combustibil pentru disputa internă. Contextul este complicat și de tensiunile dintre Varșovia și Kiev, alimentate de dispute istorice legate de al Doilea Război Mondial, care au generat sentimente anti-ucrainene în Polonia și critici dure ale opoziției naționaliste la adresa guvernului. Ce a confirmat Varșovia despre rachetele Patriot și ce urmează Ministrul a recunoscut transferul a „câteva rachete” interceptoare pentru sistemele Patriot, dar a susținut că decizia a fost luată la cererea NATO și a comandamentului american, cu garanții de sprijin din partea aliaților în caz de nevoie. „Valoarea globală a donațiilor realizate se ridică la circa 16 miliarde 450 de milioane de zloți (3,83 miliarde de euro)”. Kosiniak-Kamysz a mai spus că divulgarea altor detalii suplimentare va necesita „ceva timp”. În paralel, Polonia rămâne un hub important pentru tranzitul ajutorului militar și umanitar către Ucraina, rol care îi consolidează poziția operațională în arhitectura de sprijin a aliaților, dar o expune și la presiuni politice interne pe tema costurilor și riscurilor asumate. [...]
SUA reiau în câteva săptămâni rotația trupelor americane din Polonia, după o suspendare temporară - semnal de continuitate în prezența militară în timp ce Washingtonul își revizuiește efectivele din Europa
Reluarea rotației trupelor americane în Polonia, în câteva săptămâni, reduce incertitudinea operațională creată după suspendarea temporară anunțată în mai, într-un moment în care Washingtonul își reevaluează prezența militară în Europa, potrivit Agerpres . Ministrul polonez al apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz , a declarat că Statele Unite au confirmat reluarea rotației efectivelor americane din Polonia „în câteva săptămâni”. Rotația fusese suspendată temporar, iar autoritățile de la Varșovia indicau că lucrează pentru readucerea militarilor americani, fără să existe însă un calendar clar. Contextul este revizuirea de către Washington a numărului de militari staționați în Europa, pe fondul mesajului că statele europene ar trebui să își asume o responsabilitate mai mare pentru propria apărare și să aloce mai multe resurse în acest sens. SUA anunțaseră în mai suspendarea rotației trupelor din Polonia, iar ulterior președintele american Donald Trump afirmase că în Polonia vor fi trimiși încă 5.000 de militari. Declarația ministrului polonez a fost făcută la o ceremonie organizată la o fabrică de armament unde Polonia urmează să producă rachete de croazieră Barracuda, un model american. La același eveniment, premierul Donald Tusk a cerut unitate politică internă în sprijinul efortului de război al Ucrainei, pe fondul deteriorării relațiilor dintre Varșovia și Kiev, tensiuni legate de onorarea în Ucraina a lui Stepan Bandera , asociat în Polonia cu masacrarea unor civili polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. [...]
Finlanda își întărește apărarea la granița cu Rusia - mine antipersonal, schimbări legislative și pregătiri pentru un scenariu fără sprijin imediat al SUA
Țările de pe flancul estic al NATO își întăresc apărarea pe cont propriu, pe fondul incertitudinii privind sprijinul SUA , iar Finlanda și Polonia accelerează investițiile în fortificații, rezerve și capabilități militare pentru scenariul în care primele zile ale unui conflict cu Rusia ar putea fi gestionate local, potrivit Politico . Reportajul descrie o Europă care „aleargă” să-și întărească frontiera estică, pe măsură ce președintele american Donald Trump pune sub semnul întrebării garanțiile tradiționale de securitate și semnalează reducerea amprentei militare a SUA în Europa. În paralel, imagini din satelit indică o consolidare a prezenței militare ruse la granița cu Finlanda și alte state UE, inclusiv prin construirea de barăci și dislocarea de vehicule militare, în ceea ce șeful informațiilor militare suedeze a descris drept pregătire pentru o posibilă confruntare cu NATO. Finlanda: „apărare totală”, rezerve mari și revenirea la mine antipersonal Finlanda, care are cea mai lungă frontieră a alianței cu Rusia (1.343 km), își bazează pregătirea pe conceptul de „apărare totală” – populație mobilizabilă, reziliență civilă, adăposturi și o armată proiectată să lupte și fără sprijin imediat din partea aliaților. Un oficial finlandez citat în material spune că țara pornește de la premisa că „va lua primul șoc” înainte ca Articolul 5 să fie activat. Câteva repere operaționale menționate: Finlanda poate mobiliza aproape 870.000 de rezerviști dintr-o populație de 5,6 milioane, cu o țintă de 1 milion până în 2031. Cheltuie „aproape 3%” din PIB pentru apărare și intenționează să urce la 5% până în 2035. Forțele aeriene se așteaptă să primească în lunile următoare avioane F-35 fabricate în SUA. Pe componenta terestră, Finlanda are unul dintre cele mai mari arsenale de artilerie din Europa, în timp ce adaptarea la războiul cu drone este încă în curs, ca în multe armate europene. Un element cu impact direct asupra industriei și achizițiilor militare este schimbarea de politică privind minele antipersonal. Finlanda, alături de Polonia și statele baltice, s-a retras anul trecut din Convenția de la Ottawa, argumentând că Rusia nu a aderat la tratat și folosește deja astfel de arme în Ucraina. Ofițeri finlandezi citați confirmă planuri de achiziție de mine antipersonal „în lunile următoare”, cu precizarea că nu ar urma să fie desfășurate în timp de pace, ci păstrate pentru un scenariu de amenințare iminentă. Exerciții și lecții tactice: terenul finlandez limitează blindatele și dronele În mai, două exerciții multinaționale în sud-estul Finlandei – Northern Star 26 și Karelian Sword 26 – au fost concepute și ca „școală de teren” pentru aliați (inclusiv Franța și Regatul Unit) în mediul specific nordic: păduri, lacuri, mlaștini. Karelian Sword 26 a inclus circa 10.000 de militari într-un scenariu de invazie simulată. Una dintre concluziile operaționale relatate: vehiculele blindate și dronele sunt mai puțin potrivite pentru pădurile Finlandei, iar dronele comerciale au dificultăți în a detecta trupele în vegetație fără camere termice. „IQ nuclear” și limitele autonomiei europene Materialul punctează și o zonă unde pregătirea națională nu poate substitui sprijinul american: descurajarea nucleară. De la aderarea la NATO, Finlanda a intrat în Grupul de Planificare Nucleară , a participat la exerciții și a început să-și ajusteze cadrul legislativ. În iunie, parlamentarii finlandezi au ridicat restricții privind transportul și stocarea armelor nucleare pe teritoriul țării, o schimbare descrisă ca mai controversată decât dezbaterea despre aderarea la NATO. În acest context, ministrul apărării Antti Häkkänen a recunoscut discuții cu Franța despre propunerea președintelui Emmanuel Macron de a extinde descurajarea nucleară franceză către alte state europene, deși rămâne neclar ce ar însemna concret o astfel de participare pentru Helsinki. Polonia: „Scutul Estic” și riscul de decalaj între plan și execuție Pe segmentul polonez al flancului estic, reportajul descrie proiectul de fortificații „ Eastern Shield ” (Scutul Estic), inspectat în noiembrie 2024 de premierul Donald Tusk la granița cu enclava rusă Kaliningrad. La circa un an și jumătate distanță, proiectul este descris ca fiind aproximativ la jumătatea drumului către termenul-limită din 2028, însă pe teren apar întreruperi vizibile ale lucrărilor: după o porțiune cu bariere antitanc din beton, fortificațiile „se termină brusc”, iar un localnic spune că activitatea intensă dinaintea vizitei premierului a fost urmată de oprirea operațiunilor. În ansamblu, Polonia își completează mesajul de descurajare cu bariere, senzori, drone și extinderea rapidă a armatei, pe fondul unei campanii accelerate de achiziții de armament după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. De ce contează Dincolo de dimensiunea militară, miza imediată este una operațională și bugetară: statele de pe linia întâi își proiectează apărarea plecând de la ipoteza unei întârzieri sau reduceri a sprijinului american, ceea ce împinge în sus cheltuielile, achizițiile și ritmul de construire a infrastructurii defensive. În același timp, reportajul indică o vulnerabilitate practică: între planurile ambițioase și implementarea efectivă pe teren pot apărea sincope care slăbesc credibilitatea descurajării. [...]
Premierul Poloniei, Donald Tusk, spune că Varșovia se pregătește pentru „diverse” scenarii de război - avertismente despre o posibilă „provocare” rusă pentru a testa NATO
Polonia își ajustează pregătirea de apărare pentru scenarii de escaladare în regiune , pe fondul avertismentelor primite de la aliați și al unor relatări despre posibile „provocări” rusești menite să testeze reacția NATO, potrivit HotNews . Premierul Donald Tusk a spus vineri că „lunile următoare ar putea fi cu adevărat critice” în ceea ce privește amenințarea din partea Rusiei și că Varșovia se pregătește pentru „diverse” situații, fără a detalia public planuri concrete. Declarațiile vin după informații apărute în presă, bazate pe date ale serviciilor de informații americane, conform cărora Moscova ar putea pregăti o acțiune armată în Polonia pentru a pune la încercare hotărârea Alianței Nord-Atlantice. „Nu vreau să sperii pe nimeni, dar lunile următoare ar putea fi cu adevărat critice, inclusiv din cauza naturii în schimbare a războiului.” Ce tip de risc indică relatările din presă Potrivit BBC, Tusk a reacționat la informații conform cărora Rusia ar plănui o „provocare” armată în Polonia. În același context, publicația poloneză Onet a relatat că surse apropiate președintelui Karol Nawrocki ar fi susținut că SUA au transmis Varșoviei avertismente privind un complot care ar viza un atac asupra țării. Conform unor presupuse planuri publicate și de The Telegraph, infrastructura poloneză ar putea fi țintită de rachete sau drone, iar un alt scenariu ar include trimiterea de soldați în Polonia. Miza unei astfel de acțiuni, conform relatărilor, ar fi creșterea presiunii asupra aliaților occidentali ai Ucrainei pentru a suspenda ajutorul acordat Kievului. Ce a confirmat Tusk și ce urmează la NATO Întrebat despre aceste informații, Tusk a confirmat existența avertismentelor și a spus că Polonia nu poate ignora riscurile. „Să nu ne temem; ne pregătim pentru diverse situații, dar nu le putem ignora… Suntem conștienți de amenințări, inclusiv datorită informațiilor primite de la aliații noștri.” Premierul polonez urmează să participe săptămâna viitoare, în Turcia, la un summit NATO. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a declarat că reuniunea va arăta că europenii răspund apelurilor președintelui american Donald Trump de a crește cheltuielile pentru apărare și că este de așteptat un angajament pentru continuarea finanțării livrărilor de armament către Ucraina. În ultimele luni, lideri de la Varșovia au ridicat public nivelul de alertă: Tusk a spus în aprilie, într-un interviu pentru Financial Times, că Rusia ar putea ataca un stat NATO în „câteva luni”, iar la final de iunie vicepremierul Radek Sikorski a declarat pentru CBS News că nu exclude o operațiune rusească de tip „steag fals” în următorii doi ani. În paralel, statele baltice și-au exprimat anterior îngrijorarea privind vulnerabilitatea lor, iar presa letonă a relatat în iunie că serviciile de informații au avertizat despre posibile provocări militare în regiune sau în Polonia. [...]
Donald Tusk condiționează sprijinul Poloniei pentru aderarea Ucrainei la UE de „asumarea trecutului” - Kievul propune consultări diplomatice și întâlniri între istorici pentru detensionarea crizei
Polonia condiționează sprijinul politic pentru aderarea Ucrainei la UE de o reconciliere istorică , într-un moment în care relația bilaterală a intrat într-o criză diplomatică ce poate complica un proces oricum „complex și de lungă durată”, potrivit Libertatea . Premierul polonez Donald Tusk a spus că la Kiev se caută modalități de reducere a tensiunilor cu Varșovia și a adăugat că Ucraina ar trebui „să-și asume istoria” dacă vrea să adere la Uniunea Europeană. Mesajul vine după ce relațiile dintre cele două capitale au ajuns la „cea mai gravă criză bilaterală” de la declanșarea invaziei ruse la scară largă, notează Reuters (citată de Libertatea). De unde a pornit criza diplomatică Tensiunile s-au amplificat după ce președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras omologului ucrainean Volodimir Zelenski cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei, Ordinul Vulturului Alb. Decizia a fost motivată de faptul că o unitate militară ucraineană a fost numită după insurgenți ucraineni ultranaționaliști acuzați de masacrarea polonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Tusk, adversar politic al lui Nawrocki, a încercat să atenueze tensiunile și a spus că a primit semnale pozitive după întâlnirea de vineri, la Varșovia, dintre miniștrii de Externe Radoslaw Sikorski (Polonia) și Andrii Sîbiha (Ucraina). „Nu există o comunitate europeană fără reconciliere, şi nu există reconciliere fără asumarea unui trecut dureros”, a declarat Donald Tusk, potrivit relatării. Ce propune Kievul: „măsuri anti-criză”, fără angajament pe punctul sensibil Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sîbiha, a spus că Ucraina este pregătită „să găsească soluții” și să poarte un „dialog onest” cu Polonia, anunțând un set de măsuri „anti-criză”. Potrivit lui, acestea includ: consultări între ministerele de Externe; o reuniune între istorici; implicarea unor lideri religioși din ambele țări. Totuși, Sîbiha nu a precizat dacă Ucraina va schimba numele unității militare aflate în centrul disputei. El a adăugat că Ucraina „respectă istoria altora” și se așteaptă la aceeași abordare față de propria istorie și independență. De ce contează pentru parcursul european al Ucrainei În contextul în care aderarea la UE este descrisă ca un proces „complex și de lungă durată”, escaladarea unei dispute istorice cu Polonia — stat membru cu influență în dosarele europene — riscă să devină un obstacol politic suplimentar. În paralel, Sikorski a refuzat să ofere detalii despre discuțiile cu omologul ucrainean, afirmând că „diplomația preferă tăcerea”. Contextul sensibil rămâne legat de Armata Insurecțională Ucraineană (UPA), văzută de unii ucraineni drept simbol al luptei pentru independență, dar asociată în Polonia cu masacrele din Volînia , unde Varșovia susține că aproximativ 100.000 de polonezi au fost uciși; în represaliile poloneze au murit, de asemenea, mii de ucraineni. [...]
Premierul Poloniei, Donald Tusk, cere Ucrainei să facă „următorul pas” pentru refacerea relațiilor bilaterale - tensiunile au escaladat după disputa privind UPA și retragerea unei decorații de stat
Donald Tusk condiționează relansarea cooperării polono-ucrainene de gesturi concrete ale Kievului , pe fondul unei dispute istorice care riscă să erodeze coordonarea regională împotriva Rusiei, potrivit Politico . Premierul polonez a spus că refacerea încrederii „necesită bunăvoință din partea Kievului” și că nu va mai fi situația în care doar Varșovia „propune o atitudine bună”, într-un mesaj video publicat pe X. Tusk a susținut că politicienii ucraineni ar fi înțeles că „relațiile bune dintre noi sunt în interesul tuturor”. Tensiunile au escaladat după ce președintele Poloniei, Karol Nawrocki, i-a retras președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski Ordinul Vulturului Alb, cea mai înaltă distincție de stat a Poloniei. Decizia a venit după ce Kievul a numit o unitate militară după Armata Insurgentă Ucraineană (UPA) , ai cărei luptători au masacrat zeci de mii de polonezi în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. În replică, oficiali ucraineni și-au returnat distincțiile poloneze, iar Zelenski și-a trimis medalia înapoi la Varșovia. În același context, Zelenski a lipsit de la Ukraine Recovery Conference de la finalul lunii iunie, Ucraina fiind reprezentată de premierul Iulia Svîrîdenko. Diplomația de criză: încercări de detensionare la Varșovia Tonul lui Tusk este mai dur decât în intervențiile anterioare, în care a cerut ambelor părți să nu lase disputele istorice să submineze cooperarea împotriva Rusiei. Tot vineri, ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski, s-a întâlnit la Varșovia cu omologul său ucrainean, Andrii Sîbiha, pentru a reduce tensiunile. Sikorski criticase anterior retragerea ordinului ca reacție „nepotrivită”, întrucât „l-a umilit personal pe președintele Ucrainei”. Ce urmează: reconciliere „de durată”, dar cu miză strategică Tusk a afirmat că a primit semnale că Kievul ar înțelege că merită căutate „modalități de a avea o conversație onestă și despre trecut”. El a avertizat însă că reconcilierea va fi probabil „un proces lung”, insistând că relațiile bune polono-ucrainene rămân în interesul ambelor părți. [...]
Donald Tusk cere prudență la noi angajamente financiare pentru Ucraina - tensiunile istorice cu Kievul complică poziția Poloniei înaintea summitului NATO
Polonia își semnalează rezervele față de noi angajamente financiare pentru Ucraina , pe fondul unei crize diplomatice cu Kievul, în timp ce premierul Donald Tusk spune că partea ucraineană caută soluții pentru detensionarea relației, potrivit Agerpres . Declarațiile vin după întâlnirea de la Varșovia dintre miniștrii de externe ai celor două țări, Andri Sîbiha și Radoslaw Sikorski, organizată pe fondul disputei legate de masacrele din timpul celui de-Al Doilea Război Mondial. Tusk a spus că nu cunoaște rezultatele discuțiilor, dar că are „semnale” că Ucraina caută modalități de a reduce tensiunile. Criza diplomatică: distincția retrasă lui Zelenski și disputa istorică Relațiile bilaterale au intrat, potrivit materialului, în cea mai gravă criză de la invadarea pe scară largă a Ucrainei de către Rusia în 2022, după ce președintele polonez Karol Nawrocki i-a retras președintelui ucrainean Volodimir Zelenski cea mai înaltă distincție a Poloniei. Nawrocki a motivat decizia prin numirea unei unități a armatei ucrainene după insurgenți pe care Varșovia îi consideră responsabili pentru masacrele asupra polonezilor din timpul războiului. În articol se arată că, pentru o parte dintre ucraineni, Armata Insurgentă Ucraineană (UPA) este văzută ca simbol al luptei pentru independență, însă UPA a fost implicată și în masacrele din Volînia (1943–1945), unde Polonia susține că aproximativ 100.000 de polonezi au fost uciși, iar mii de ucraineni au murit în represalii. Miza pentru Kiev: parcursul european și reconcilierea Tusk a legat direct subiectul istoric de ambiția Ucrainei de a adera la Uniunea Europeană, despre care diplomații citați în material se așteaptă să fie un proces „complex și lung”. „Nu există o comunitate europeană fără reconciliere și nu există reconciliere fără acceptarea unei istorii dureroase”, a spus el. Semnal pentru NATO: prudență la promisiuni de finanțare Pe componenta financiară, premierul polonez a spus că va cere delegației Poloniei la viitorul summit NATO să fie „prudentă” în privința promisiunii unui ajutor financiar suplimentar pentru Ucraina. El a precizat că nu pune la îndoială nevoia Ucrainei de sprijin, dar invocă obligațiile Poloniei legate de protejarea frontierei estice a Uniunii Europene. În același timp, Tusk a avertizat că lunile următoare ar putea fi „cruciale” pentru securitatea statelor de pe flancul estic al NATO, pe fondul schimbărilor din dinamica războiului, afirmând că Polonia se pregătește pentru „diverse scenarii”. [...]
