Știri
Tag: consiliul de securitate onu

China a dus disputa cu SUA în Consiliul de Securitate al ONU , pe fondul acuzațiilor privind embargoul asupra houthi , într-un schimb de replici care adâncește tensiunile diplomatice într-un dosar cu implicații directe pentru securitatea rutelor maritime din Marea Roșie, potrivit Agerpres . Reprezentantul permanent adjunct al Chinei la ONU, Sun Lei, a acuzat marți Statele Unite că au „aruncat Orientul Mijlociu într-o prăpastie” prin lansarea războiului împotriva Iranului, într-o discuție din Consiliul de Securitate despre rebelii houthi din Yemen. El a susținut că Washingtonul poartă „o responsabilitate incontestabilă” pentru situația din Yemen și din Marea Roșie. Diplomatul chinez a afirmat că SUA „obstrucționează eforturile” Consiliului de a pune capăt ostilităților, de a proteja populația din Gaza și de a preveni escaladarea tensiunilor în regiune. În același context, Sun Lei a spus că, „fără autorizația Consiliului de Securitate” și în timp ce negocierile dintre SUA și Iran erau în desfășurare, americanii au lansat atacuri militare împotriva Iranului. Acuzații americane: încălcarea embargoului asupra armelor pentru houthi Declarațiile Chinei au venit după ce ambasadorul SUA la ONU, Mike Waltz, a acuzat Beijingul că a încălcat embargoul asupra armelor impus rebelilor houthi. Waltz a afirmat că „state precum Iranul și, într-o oarecare măsură, companii și entități chineze” au încălcat rezoluția 2216 „fără consecințe reale”. Rezoluția 2216, adoptată de Consiliul de Securitate al ONU în 2015, cere ca houthi să înceteze ostilitățile și să se retragă din teritoriile ocupate în Yemen. Documentul prevede: embargo asupra armelor împotriva grupării și a aliaților acesteia; sancțiuni individuale, inclusiv înghețarea activelor și interdicții de călătorie. Schimb de replici și mesajul Beijingului După un schimb de replici descris ca „aprins”, Sun Lei a reiterat că SUA ar trebui „să își examineze propriile acțiuni”, în loc „să încerce să defăimeze alte țări și să arunce vina asupra lor”. Din informațiile disponibile în material nu reiese dacă reuniunea s-a încheiat cu o decizie sau cu pași concreți în Consiliul de Securitate, însă episodul indică o escaladare a confruntării politice dintre Beijing și Washington pe tema Yemenului, Mării Roșii și a respectării regimului de sancțiuni ONU. [...]

SUA au cerut în Consiliul de Securitate al ONU ca Rusia să „oprească uciderile” și să accepte încheierea războiului , pe fondul intensificării atacurilor asupra Kievului și al costurilor tot mai mari ale conflictului pentru Moscova, potrivit Kyiv Post . Mesajul a fost transmis joi, 9 iulie, de ambasadorul Dan Negrea, reprezentantul SUA la Consiliul Economic și Social al ONU, într-un briefing al Consiliului de Securitate dedicat războiului din Ucraina. Negrea a condamnat loviturile rusești asupra capitalei ucrainene din perioada 2–6 iulie, despre care a spus că au ucis cel puțin 50 de civili și au rănit „mulți” alții. În intervenția sa, oficialul american a insistat că atacurile cu drone și rachete continuă să lovească nu doar locuințe, ci și infrastructură critică și patrimoniu cultural, reafirmând sprijinul Washingtonului pentru populația Ucrainei. „Statele Unite sunt alături de cetățenii ucraineni care continuă să reziste atacurilor ce le distrug casele, infrastructura critică și patrimoniul cultural”, a spus Negrea în Consiliu. Costul războiului, folosit ca argument de presiune Un element central al poziției SUA a fost accentul pe pierderile Rusiei. Negrea a afirmat că Moscova ar suferi „aproape 40.000 de victime în fiecare lună”, prezentând această cifră drept încă o dovadă că războiul ar trebui să se încheie. „Nu avem nevoie de mai multe dovezi despre motivul pentru care războiul trebuie să se termine”, a spus el, adăugând că nici Federația Rusă „nu ar trebui”, în condițiile în care ar înregistra aproape 40.000 de victime lunar. Negrea a invocat și poziția președintelui american Donald Trump , care, potrivit relatării, ar fi transmis că Rusia ar trebui „să facă o înțelegere, să oprească uciderile și să pună capăt războiului”, avertizând că „timpul nu este de partea ei”. Ce urmărește Washingtonul În concluzie, reprezentantul SUA a spus că Washingtonul rămâne angajat pentru obținerea unei încetări imediate a focului și a unei soluții negociate „cât mai curând posibil” pentru războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. [...]

China avertizează că extinderea ocupației israeliene în Gaza riscă să submineze armistițiul , potrivit Global Times , care citează o intervenție a ambasadorului Chinei la ONU, Fu Cong , la o reuniune de urgență a Consiliului de Securitate . Fu Cong a criticat joi, la New York (ora locală), ceea ce a descris drept extinderea ocupației militare a Israelului și lărgirea așa-numitei „linii galbene” în Gaza, precum și intenția declarată de a prelua controlul asupra a 70% din teritoriul enclavei. China a transmis că este „serios îngrijorată” de aceste evoluții, potrivit China Central Television (CCTV), citată de publicație. Mesajul Chinei la ONU: respectarea acordului și acces umanitar În intervenția sa, reprezentantul chinez a spus că tensiunile din Orientul Mijlociu s-au mai redus în ultima perioadă și că Beijingul speră ca această tendință să continue, inclusiv prin crearea unor condiții favorabile pentru abordarea altor puncte fierbinți regionale, între care Gaza. China a cerut „tuturor părților relevante”, în special Israelului, să respecte integral acordul de încetare a focului și să evite acțiuni care l-ar putea submina. Totodată, Fu Cong a îndemnat Israelul să își îndeplinească obligațiile prevăzute de dreptul internațional umanitar și să asigure intrarea în Gaza a ajutoarelor umanitare „urgent necesare”, conform relatării CCTV. Context: bilanțul invocat după intrarea în vigoare a armistițiului Potrivit datelor publicate de autoritățile sanitare din Gaza la 17 iunie, operațiunile militare israeliene din Fâșia Gaza ar fi provocat 1.005 morți și 3.157 de răniți de la intrarea în vigoare a primei faze a acordului de încetare a focului, în octombrie 2025, mai notează CCTV. China a mai transmis că este pregătită să lucreze cu comunitatea internațională pentru un armistițiu „cuprinzător și de durată” în Gaza, pentru oprirea catastrofei umanitare și avansarea unei soluții „cuprinzătoare, juste și durabile” la problema palestiniană. [...]

SUA și Iran intră într-o „fereastră” de 60 de zile pentru un acord care ar putea redesena regimul de sancțiuni și riscurile regionale , după semnarea unui memorandum de înțelegere care deschide negocieri tehnice între cele două părți, potrivit Digi24 . Vicepreședintele SUA, JD Vance , spune că perioada a „început oficial”, iar Washingtonul condiționează orice relaxare de sancțiuni de angajamente verificabile privind programul nuclear și comportamentul regional al Teheranului. JD Vance a explicat că numărătoarea celor 60 de zile pornește „de astăzi”, invocând inclusiv diferența de fus orar în raport cu momentul semnării. El a indicat că SUA sunt pregătite să înceapă discuțiile tehnice cu Iranul, dar o dată exactă pentru debutul negocierilor nu era încă stabilită la momentul declarațiilor. Condițiile Washingtonului: nuclear, verificare și „relaxare” de sancțiuni În declarațiile citate, Vance a legat explicit perspectiva unei relaxări a sancțiunilor de două elemente: renunțarea la refacerea programului de arme nucleare și mecanisme de verificare. El a detaliat și componenta tehnică a negocierilor, inclusiv discuții despre „cum să distrugem uraniul puternic îmbogățit” și alte aspecte practice care ar necesita analiză aprofundată. În paralel, vicepreședintele a spus că SUA vor ca Iranul „să nu finanțeze instabilitatea sau terorismul în regiune”. Unde ar urma să aibă loc discuțiile și ce obstacole sunt invocate Vance a afirmat că intenționează să călătorească în Elveția „probabil cândva în acest weekend” pentru negocierile tehnice, însă a subliniat că planul se poate schimba, inclusiv din cauza dificultăților pentru negociatorii iranieni de a părăsi țara. Totodată, el a descris formatul drept unul complex, care ar implica atât „lideri politici” din ambele state, cât și echipe „la fața locului” pentru avansarea discuțiilor tehnice. Miza de reglementare: acordul ar urma să ajungă la Consiliul de Securitate al ONU Un element-cheie din arhitectura înțelegerii este că acordul final ar urma să fie ratificat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, conform informațiilor din articol. Asta ar ridica nivelul de angajament internațional, dar ar introduce și o etapă suplimentară, cu potențial de blocaj politic, înainte ca eventualele schimbări (inclusiv pe zona de sancțiuni) să devină efective. [...]

Acordul SUA–Iran ar putea reduce temporar riscurile pe ruta petrolului, dar lasă loc pentru noi costuri după expirarea unei ferestre de 60 de zile privind libera navigație prin Strâmtoarea Hormuz , potrivit Bild , care prezintă un document în 14 puncte semnat de Donald Trump la Palatul Versailles. În forma descrisă, înțelegerea prevede că ambele părți își opresc blocadele în Strâmtoarea Hormuz și permit „libera navigație”, însă doar pentru 60 de zile, interval în care ar urma să fie negociat acordul final. Publicația notează că, după această perioadă, Iranul ar putea introduce o „taxă de serviciu” pentru tranzit, idee atribuită de Bild negociatorului-șef iranian Mohammed Bagher Ghalibaf . O astfel de taxă ar însemna costuri suplimentare în lanțul de aprovizionare cu energie, într-un punct critic pentru transporturile maritime. Miza economică: sancțiuni, bani deblocați și sprijin de miliarde Pe lângă componenta de navigație, textul prezentat include concesii cu impact economic direct pentru Teheran. SUA s-ar angaja să pună capăt „tuturor tipurilor de sancțiuni”, inclusiv celor legate de rezoluții ONU, iar Iranul ar primi acces la un fond de reconstrucție de 300 de miliarde de dolari (aprox. 1.380 miliarde lei), finanțat de statele din Golf, conform relatării. În plus, SUA ar urma să deblocheze fonduri iraniene înghețate, descrise ca fiind „până la 167 de miliarde de dolari” (aprox. 768 miliarde lei), potrivit unor „surse” citate în material. Bild mai arată că reluarea exporturilor de petrol și accesul la bani înghețați sunt printre cele mai importante beneficii economice pentru Iran. Puncte rămase neclare: programul nuclear și acordul final la ONU În zona nucleară, documentul ar include formularea că Iranul „reconfirmă” că nu va dobândi și nu va dezvolta arme nucleare, însă detaliile ar rămâne deschise. CNN este citat cu evaluarea că există spațiu de interpretare, inclusiv în privința posibilității Iranului de a continua un program nuclear civil, iar formularea ar fi mai slabă decât în acordul nuclear din perioada administrației Obama. Un alt element cu potențial de blocaj este procedura de validare: acordul final ar urma să fie aprobat printr-o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU, unde membrii permanenți – inclusiv China și Rusia – au drept de veto. Ce urmează Potrivit informațiilor prezentate, cele 14 puncte ar avea sub 800 de cuvinte, iar negocierea completă ar trebui încheiată în 60 de zile. Până atunci, efectul practic major rămâne fereastra limitată de „liberă navigație” în Hormuz, cu riscul ca, ulterior, condițiile de tranzit să fie renegociate într-o formă care să introducă noi costuri pentru transportul de energie. [...]

Statele Unite cer oprirea războiului „acum”, pe fondul escaladării atacurilor rusești și al presiunii umanitare , potrivit Știrile Pro TV , care relatează despre mesajul transmis în Consiliul de Securitate al ONU de ambasadorul american la ONU, Dan Negrea, diplomat de origine română. În intervenția sa, Negrea a susținut că invazia Rusiei în Ucraina „s-a transformat într-un eșec strategic” și că Moscova nu și-a atins obiectivele „în ciuda a peste patru ani de război”. El a descris conflictul drept un „regres costisitor” pentru Kremlin și a avertizat că escaladarea nu ar schimba situația de pe câmpul de luptă, ci ar agrava consecințele. „Invazia Rusiei în Ucraina a fost un dezastru strategic. Moscova nu își poate atinge obiectivele pe câmpul de luptă. Escaladarea nu va schimba acest lucru și riscă doar să agraveze dezastrul. Acest război trebuie să se încheie acum. Ajunge.” Presiune diplomatică asupra susținătorilor Rusiei Diplomatul american a cerut statelor să înceteze sprijinul pentru efortul militar al Rusiei, insistând că „nu există o soluție militară” la conflict. În acest context, el a menționat explicit Iranul și Cuba: Teheranul, acuzat că furnizează drone folosite de forțele ruse în Ucraina, și Havana, criticată pentru că ar fi permis cetățenilor cubanezi să participe la război de partea Rusiei. Negrea a reiterat, totodată, poziția Washingtonului că o soluție negociată rămâne singura cale realistă de încheiere a conflictului și a spus că SUA sunt pregătite să faciliteze un „sfârșit durabil” al războiului. Contextul reuniunii: atacuri intensificate și bilanț civil în creștere Reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate a fost convocată la cererea Ucrainei, după un nou val de atacuri rusești cu rachete și drone asupra mai multor orașe ucrainene, pe fondul avertismentelor ONU privind creșterea numărului de victime civile. Indrika Ratwatte, șeful interimar al ONU pentru acțiuni umanitare, a declarat că între 5 și 8 iunie cel puțin 30 de civili au fost uciși și peste 200 răniți. Acesta a mai spus că aproximativ 10,8 milioane de oameni din Ucraina au nevoie de asistență umanitară, în timp ce „mai puțin de jumătate” din finanțarea necesară operațiunilor de ajutor a fost asigurată. „Nu permiteți ca acest nivel de vătămare și suferință civilă să devină noua normalitate.” Poziții în Consiliu: apeluri la încetarea focului, respingere din partea Rusiei Mai multe state au condamnat ultimele atacuri și au susținut apelurile la încetarea focului. Reprezentanți ai Danemarcei, Germaniei și Finlandei au arătat că Ucraina și-a exprimat disponibilitatea pentru o încetare imediată a ostilităților, în timp ce Moscova ar fi arătat „puțină dorință” de a se angaja în eforturi de pace. Ambasadorul Ucrainei la ONU, Andrii Melnyk, a descris atacurile recente drept unele dintre cele mai severe de la începutul războiului și l-a criticat pe Vladimir Putin pentru respingerea propunerii președintelui Volodimir Zelenski privind discuții directe între cei doi lideri. În replică, ambasadorul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a respins acuzațiile și a susținut că atacurile ar viza exclusiv ținte militare, iar victimele civile ar fi rezultatul apărării aeriene ucrainene; el a numit, de asemenea, o eventuală întâlnire Zelenski–Putin „o provocare”. Cine este Dan Negrea Dan Negrea este ambasadorul Statelor Unite la ONU din octombrie 2025. Potrivit informațiilor citate în material, el a fugit din România comunistă la 24 de ani, a obținut azil politic în SUA și a urmat o carieră universitară și diplomatică. [...]

Germania a ratat obținerea unui loc nepermanent în Consiliul de Securitate al ONU , un rezultat care slăbește ambiția cancelarului Friedrich Merz de a repoziționa Berlinul ca actor de prim rang în Europa, potrivit Politico . Adunarea Generală a ONU a ales Portugalia și Austria pentru cele două locuri nepermanente disponibile, iar înfrângerea este descrisă drept una „amară” de ministrul german de Externe, Johann Wadephul. Acesta a pus parțial eșecul pe seama sprijinului ferm al Berlinului pentru Israel, despre care a sugerat că a costat Germania voturi importante, insistând totodată că rezultatul nu va schimba poziția țării față de „responsabilitatea istorică” față de Israel. Wadephul a acuzat și Rusia că ar fi agitat împotriva Germaniei din cauza sprijinului „neclintit” pentru Ucraina și că ar fi manevrat pentru a bloca accesul Berlinului în „cel mai puternic” organism al ONU. În același timp, votul vine după o campanie de lobby intensă: ministrul afirmă că a discutat personal cu aproximativ 80 de miniștri sau ambasadori înaintea scrutinului. De ce contează: cost politic intern și semnal despre influența externă Eșecul de la ONU riscă să alimenteze criticile interne la adresa lui Merz, descris de publicație ca fiind deja nepopular și slăbit politic. Miza este cu atât mai mare cu cât cancelarul a candidat cu promisiunea de a restaura rolul de lider al Germaniei în Europa, iar pierderea unui loc pe care Berlinul reușea, de decenii, să-l obțină o dată la opt ani în rotația pentru Europa Occidentală poate fi interpretată ca un test al influenței sale diplomatice. Reacțiile politice au venit rapid. Alice Weidel, copreședintă a partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), a numit rezultatul o „rușine” și a susținut că acesta arată eșecul lui Merz de a reface statutul internațional al țării. Critici au apărut și din interiorul coaliției: Adis Ahmetovic, purtător de cuvânt pe politică externă al grupului parlamentar SPD, a descris votul drept un „barometru” al percepției internaționale asupra Germaniei și „nu un simplu incident, ci un semnal de avertizare”. Cum au câștigat Portugalia și Austria Politico notează că Portugalia a capitalizat pe statutul său de interlocutor „neutru” între Europa și fostele colonii din Africa, Asia și America de Sud, consolidându-și profilul global. În plus, foști premieri portughezi conduc în prezent instituții-cheie: António Guterres este secretar general al ONU, iar António Costa conduce Consiliul European. În cazul Austriei, campania a mizat pe neutralitatea prevăzută constituțional și pe faptul că țara nu este membră NATO, un mesaj orientat către state din Africa, Asia și America Latină nemulțumite de mișcările Washingtonului pe scena globală. Cancelarul austriac Christian Stocker a transmis într-un mesaj video că problemele lumii nu pot fi rezolvate prin „dominanță” și că „nu dreptul celui mai puternic trebuie să prevaleze, ci forța legii”. Ce urmează Din informațiile disponibile, Berlinul nu indică o schimbare de linie în dosarele sensibile invocate (Israel și Ucraina), însă votul de la ONU devine un punct de presiune internă pentru Merz și un indicator pentru cât de eficient își poate susține Germania agenda externă în competiția diplomatică europeană. [...]

China avertizează că incidentul cu drona din Galați arată riscul de escaladare regională a războiului din Ucraina , iar continuarea pe „calea de deteriorare și escaladare” ar putea produce „consecințe ireversibile”, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis la ONU de reprezentantul permanent al Chinei, Fu Cong, în cadrul unei reuniuni a Consiliului de Securitate. Mesajul Beijingului: calm, dialog și soluție diplomatică Diplomatul chinez a spus că toate statele trebuie să respecte principiile și obiectivele Cartei ONU și a îndemnat părțile implicate să dea dovadă de calm. În intervenția sa, Fu Cong a insistat pe necesitatea stabilirii faptelor și a evitării erorilor de evaluare care pot amplifica tensiunile. „China pledează în mod constant pentru calm, reținere și angajare în dialog și comunicare pentru a stabili faptele, a aborda întrebările ridicate și a rezolva disputele, cu scopul de a evita concepțiile greșite, percepțiile greșite și calculele greșite și de a preveni extinderea și escaladarea incidentului.” „Consecințe ireversibile” dacă escaladarea continuă Reprezentantul Chinei a legat direct incidentul de la Galați de extinderea efectelor războiului din Ucraina asupra statelor vecine și a avertizat că o deteriorare suplimentară a situației poate scăpa de sub control. „Acest incident este rezultatul crizei din Ucraina care s-a extins peste granițe. Dacă situația va continua pe această cale de deteriorare și escaladare sau, mai rău, va scăpa de sub control, va avea cu siguranță consecințe ireversibile.” Contextul reuniunii de la ONU Poziția Chinei a fost exprimată în cadrul reuniunii de urgență a Consiliului de Securitate al ONU , solicitată de Oana Țoiu, după explozia unei drone la Galați. Conform informațiilor din articol, incidentul a dus la rănirea a doi civili, între care un copil, și la evacuarea a aproximativ 70 de persoane. În același timp, Fu Cong a reiterat linia publică a Beijingului privind conflictul din Ucraina, susținând încetarea focului și reluarea discuțiilor. „China a cerut de mult timp încetarea focului și încetarea ostilităților, promovând discuții pentru pace și facilitând o soluționare politică. Sperăm că părțile implicate vor relua discuțiile cât mai curând.” [...]

România își susține la ONU concluzia că drona din Galați e rusească , într-un schimb de acuzații cu Federația Rusă care mută disputa în zona probelor tehnice și a responsabilității pentru incidentele de securitate de la granița NATO, potrivit HotNews . Ministra Afacerilor Externe, Oana Țoiu , a avut luni o intervenție la Consiliul de Securitate al ONU, reunit la New York la solicitarea României, după ce reprezentantul Rusiei a afirmat că nu există dovezi că drona care a lovit un bloc din Galați ar fi rusească. Țoiu a acuzat Rusia că „fuge de responsabilitate” și că încearcă să „schimbe adevărul cu propriile povești”, insistând că „victimele agresiunii nu trebuie prezentate ca fiind ele însele agresori”. Ce spune România: „dovezi de natură tehnică” și identificarea dronei În discurs, șefa diplomației române a reafirmat că analizele militarilor români indică „fără îndoială” proveniența rusească a dronei căzute peste un bloc de locuințe din Galați, identificată ca „Geran” (model asociat în mod curent cu dronele folosite de Rusia). Țoiu a invocat concluziile unui raport tehnic prezentat publicului de președintele României și a enumerat elemente pe care România le consideră probatorii: inscripția „ Geran 2 ” în caractere chirilice; similitudini ale componentelor electronice (sistem de navigație, modul de control, motor, modul de construire) cu alte drone „Geran 2” recuperate anterior în România și identificate ca produse în Federația Rusă; inscripții tehnice, urme de producere și materiale cu același proces tehnologic; o analiză chimică ce ar indica aceeași origine. Poziția Rusiei: contestarea concluziilor și cererea unei „investigații depolitizate” Reprezentantul Rusiei la ONU, Vasili Nebenzia, a susținut că România a convocat „în grabă” ședința și a formulat „acuzații nefondate”. El a confirmat că Rusia a atacat portul ucrainean Odesa, dar a respins ideea că drona care a explodat la Galați ar fi fost una dintre cele lansate de Rusia, argumentând că o astfel de dronă ar fi produs pagube mai mari. Nebenzia a cerut o „investigație depolitizată” la care Rusia să participe, condiționând participarea de furnizarea de „date obiective” și resturi ale dronelor pentru analiză. Totodată, a acuzat autoritățile române de dezinformare și a vorbit despre „incoerențe” în declarațiile oficialilor români privind incidentul. De ce contează: miza se mută pe responsabilitate și pe standardul de probă Schimbul de poziții de la Consiliul de Securitate ridică miza diplomatică a incidentului din Galați: România își bazează public atribuirea pe expertize tehnice și pe un raport prezentat la nivel prezidențial, în timp ce Rusia încearcă să conteste concluzia și să impună un cadru de „investigație” în care să aibă acces la probe. În paralel, Țoiu a cerut ca războiul din Ucraina să nu fie tratat drept „noua normalitate” și a solicitat creșterea presiunii diplomatice asupra Federației Ruse pentru încetarea agresiunii. Pentru context, reuniunea a fost convocată la solicitarea României, după incidentul cu drona de la Galați, detaliat de HotNews într-un material separat despre ședința de la ONU. [...]

Disputa de la ONU pe drona de la Galați mută presiunea spre anchetă și măsuri de securitate la graniță , după ce Rusia a respins în Consiliul de Securitate acuzațiile legate de incident și a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea sa, potrivit Mediafax . Reprezentantul Rusiei la ONU a susținut că România ar fi convocat „în grabă” reuniunea și ar fi lansat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei, afirmând că scopul ar fi fost „generarea unui nou val de isterie mediatică anti-rusă”, la cererea statelor occidentale. Diplomatul a spus că versiunea prezentată de România ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”. Argumentele Moscovei: distanță, încărcătură explozivă, traiectorie Diplomatul rus a pus sub semnul întrebării afirmațiile potrivit cărora o dronă rusească de tip Geran-2 ar fi lovit acoperișul unui bloc din Galați. El a susținut că o astfel de dronă transportă aproximativ 50 de kilograme de explozibil și că, în cazul unui impact, efectele „nu s-ar fi limitat la incendiul arătat de presa română”. „Acoperișul ar fi fost complet distrus.” Reprezentantul Rusiei a mai afirmat că distanța dintre portul Reni (regiunea Odesa) și clădirea din Galați este de aproximativ 19,5 kilometri și a susținut că, dacă drona ar fi fost interceptată de apărarea antiaeriană ucraineană în apropiere de Reni, aceasta nu ar fi putut zbura o asemenea distanță fără să detoneze în aer. Cererea de anchetă și condițiile impuse de Rusia Moscova a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea părții ruse. Diplomatul a spus că Rusia este pregătită să ia parte la o astfel de anchetă, dar numai dacă îi sunt puse la dispoziție „date obiective” și fragmente din dronă pentru analiză. „Orice evaluare a unor astfel de incidente trebuie să se bazeze pe fapte verificate, nu pe sloganuri politice.” Context: operațiuni în zona Reni și acuzații fără dovezi la adresa Ucrainei Potrivit reprezentantului Rusiei, forțele armate ruse au desfășurat, în noaptea de 29 mai, operațiuni împotriva infrastructurii militare ucrainene, inclusiv în portul Reni, despre care Moscova afirmă că ar fi folosit pentru aprovizionarea armatei ucrainene cu echipamente militare occidentale. „Desigur, vom distruge astfel de transporturi cât mai devreme și cât mai departe posibil.” În intervenția sa, diplomatul rus a sugerat, fără a prezenta dovezi, posibilitatea unei „provocări” din partea Kievului, menită să testeze reacția statelor NATO și să accelereze implicarea directă a acestora în conflict. De ce contează: incidentul a produs victime și a declanșat reacții diplomatice Reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU a fost convocată după explozia unei drone la Galați, incident soldat cu rănirea a doi civili, între care un copil, și evacuarea a aproximativ 70 de persoane. Diplomatul rus a criticat și reacția României, inclusiv decizia de închidere a Consulatului General al Rusiei de la Constanța și solicitarea ca șeful misiunii consulare să părăsească țara în termen de 72 de ore, susținând că aceste măsuri ar indica faptul că accentul nu a fost pus pe stabilirea adevărului, ci pe folosirea incidentului pentru alimentarea unei campanii anti-ruse. [...]

Mesajul SUA la ONU ridică miza de securitate pentru România după incidentul de la Galați, în care o dronă rusească s-a prăbușit pe un bloc și a rănit o mamă și fiul ei de 14 ani, potrivit Libertatea . Ambasadoarea Statelor Unite la ONU, Tammy K. Bruce , a reafirmat sprijinul pentru România ca aliat NATO și a condamnat „incursiunea nechibzuită” a unei „drone militare rusești”, vorbind despre primele victime ale războiului provocate direct de Rusia pe teritoriul românesc. „Condamnăm incursiunea nechibzuită a unei drone militare ruseşti care s-a lovit în spaţiul aerian românesc de un bloc şi a dus la rănirea mai multor persoane. Statele Unite îşi afirmă sprijinul pentru aliatul din cadrul NATO, România. Ne gândim la persoanele rănite şi la cei afectaţi la Galaţi. Vom apăra fiecare centrimetru pătrat din teritoriul NATO”, a declarat Tammy K. Bruce. De ce contează: incidentul ajunge în Consiliul de Securitate al ONU Incidentul a fost discutat în Consiliul de Securitate al ONU, întrunit pentru prima dată la solicitarea României. În acest context, Tammy K. Bruce a spus că episodul de la Galați arată încă o dată de ce războiul din Ucraina „trebuie să înceteze imediat” și a reluat apelul SUA pentru o încetare a focului „imediată și cât mai largă”, ca pas către un sfârșit negociat și durabil. Ministrul de externe Oana Țoiu a explicat, în cadrul reuniunii cerute de România, că Bucureștiul a apelat în premieră la acest for internațional deoarece securitatea țării a fost direct încălcată, după ce până acum România a funcționat ca un pilon de stabilitate regională. Sprijin internațional și reacția Rusiei România a fost sprijinită de 56 de țări, din UE, NATO și alte state partenere. Franța și Marea Britanie, membre ale Consiliului de Securitate, au condamnat la rândul lor incidentul, iar alte state din Consiliu – Danemarca, Letonia, Grecia, Republica Democrată Congo și Pakistan – au denunțat episodul de la Galați. Rusia a respins acuzațiile și a susținut că ședința a fost convocată „în grabă”, vorbind despre „acuzații nefondate” și cerând să participe la anchetă. Reprezentantul rus a reluat și o teză falsă distribuită pe rețelele de socializare, potrivit căreia drona ar fi fost ucraineană, pe motiv că una rusească ar fi provocat pagube mai mari. [...]

România a dus incidentul dronei de la Galați în Consiliul de Securitate al ONU , iar peste 56 de țări – în special din UE și NATO – au condamnat „comportamentul inacceptabil” al Rusiei, potrivit Agerpres . Declarația a fost citită la ONU de ministrul român de externe, Oana Țoiu , după ce o dronă s-a prăbușit săptămâna trecută pe o clădire din Galați. Unghiul principal al acestui episod este unul de reglementare și securitate: România invocă încălcarea dreptului internațional și cere tratarea incidentului în forul care gestionează crizele de securitate globală. Ce susține România despre incident Oana Țoiu a afirmat că, în noaptea de 28 spre 29 mai, „o dronă rusească ce transporta explozibili” a intrat în spațiul aerian românesc, încălcând dreptul internațional, înainte de a se prăbuși pe o clădire. Potrivit ministrului, drona făcea parte dintr-un atac împotriva Ucrainei. Ministrul a mai spus că este „pentru prima dată” când au existat cetățeni români răniți în astfel de incidente, menționând că reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU a fost solicitată de România. De ce contează: repetarea încălcărilor și reacția internațională În declarația prezentată, Țoiu a legat incidentul de un tipar mai larg, afirmând că încălcările spațiilor aeriene ale României și ale altor parteneri din Europa Centrală și de Est „s-au repetat” de la începutul războiului Rusiei în Ucraina și ar fi o consecință a „tacticii de escaladare” a Rusiei. „Acest cel mai recent incident a avut un impact direct asupra securității civililor nevinovați din România. Un astfel de comportament este inacceptabil conform dreptului internațional și trebuie să înceteze.” Poziții și reacții menționate Președintele României, Nicușor Dan, a declarat duminică faptul că drona care a lovit clădirea din Galați, în apropiere de granița cu Ucraina, rănind două persoane, era de tip Geran-2 și de proveniență rusească. În același timp, președintele rus Vladimir Putin a pus la îndoială originea rusească a dronei și a afirmat că țara sa nu „amenință țările europene”, mai notează materialul. [...]