Știri
Tag: consiliul de securitate onu

Noua serie de lansări balistice ale Coreei de Nord ridică din nou riscul de escaladare regională , după ce Phenianul a tras duminică mai multe rachete în largul coastei de est, încălcând interdicțiile impuse prin rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU , potrivit Stirile Pro TV . Lansările au avut loc în apropierea orașului Sinpo , pe coasta de est a Coreei de Nord, în jurul orei 6:10 dimineața, a transmis armata sud-coreeană într-un comunicat. Este a șaptea lansare de rachete balistice a Coreei de Nord în acest an și a patra în luna aprilie, notează Reuters, citată în material. Biroul prezidențial al Coreei de Sud a anunțat că a convocat o ședință de urgență pe teme de securitate, potrivit relatărilor din mass-media. La rândul său, guvernul Japoniei a comunicat pe rețelele de socializare că rachetele ar fi căzut în apropierea coastei de est a Peninsulei Coreene și că nu a fost confirmată nicio incursiune în zona economică exclusivă a Japoniei. De ce contează: testele sfidează direct regimul de sancțiuni al ONU Testele cu rachete balistice încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind programul de rachete al Coreei de Nord. Phenianul respinge interdicția și susține că aceasta îi încalcă dreptul suveran la autoapărare. În același timp, un profesor de la Universitatea Kyungnam, Lim Eul-chul, a apreciat că, pe fondul concentrării SUA asupra Iranului, Coreea de Nord vede momentul drept o oportunitate pentru modernizarea puterii nucleare și a capacității balistice. Context diplomatic și nuclear: summit SUA–China și evaluarea AIEA Lansările vin în contextul în care China și Statele Unite se pregătesc pentru un summit la mijlocul lunii mai, unde este de așteptat ca președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping să discute și despre Coreea de Nord. Separat, Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat că Phenianul a înregistrat progrese „foarte serioase” în capacitatea de a produce arme nucleare, probabil odată cu adăugarea unei noi instalații de îmbogățire a uraniului. La finalul lunii martie, liderul nord-coreean Kim Jong Un a afirmat că statutul țării ca stat dotat cu arme nucleare este „ireversibil” și că extinderea „forței de descurajare nucleară” este esențială pentru securitatea națională. [...]

Coreea de Nord a reluat testele balistice, într-un ritm care crește presiunea de securitate în regiune , după ce a lansat mai multe rachete în mare, în largul coastei sale de est, potrivit News . Incidentul este a șaptea lansare de rachete balistice din acest an și a patra în luna aprilie, conform informațiilor transmise de Coreea de Sud și Japonia. Lansările au fost detectate în jurul orei 6:10 dimineața, din apropierea orașului Sinpo , de pe coasta de est a Coreei de Nord, a anunțat armata sud-coreeană. Japonia a transmis pe rețelele sociale că rachetele ar fi căzut în apropierea coastei de est a Peninsulei Coreene și că nu a fost confirmată nicio incursiune în zona economică exclusivă a Japoniei. Reacții și implicații de reglementare internațională Biroul prezidențial al Coreei de Sud a convocat o ședință de urgență pe teme de securitate, potrivit relatărilor mass-media. Testele de acest tip încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind programul de rachete al Coreei de Nord, însă Phenianul respinge interdicția și susține că aceasta îi încalcă dreptul suveran la autoapărare. Context: fereastră geopolitică și program nuclear Potrivit profesorului Lim Eul-chul (Universitatea Kyungnam), Coreea de Nord ar considera momentul favorabil pentru accelerarea modernizării capacităților nucleare și balistice, pe fondul concentrării SUA asupra Iranului. Episodul are loc și înaintea unui summit SUA–China așteptat la mijlocul lunii mai, unde președintele american Donald Trump și președintele chinez Xi Jinping ar urma să discute despre Coreea de Nord. Separat, Rafael Grossi, directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică , a declarat că Phenianul a făcut progrese „foarte serioase” în capacitatea de a produce arme nucleare, posibil prin adăugarea unei noi instalații de îmbogățire a uraniului. La finalul lunii martie, Kim Jong Un a susținut că statutul Coreei de Nord ca stat dotat cu arme nucleare este „ireversibil” și că extinderea „forței de descurajare nucleară” este esențială pentru securitatea națională. [...]

Coreea de Nord a lansat duminică mai multe proiectile suspectate a fi rachete balistice, iar Japonia a activat mecanismele de criză și coordonarea cu SUA și Coreea de Sud , într-un nou episod care ridică presiunea de securitate în regiune și intră în conflict cu rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU , potrivit The Jerusalem Post . Incidentul este al șaptelea lansament de rachete balistice atribuit Phenianului de la începutul anului și al patrulea doar în aprilie, pe fondul unei serii de teste pe care Japonia le descrie drept parte din eforturile Coreei de Nord de a-și accelera capabilitățile militare. Ce știe Japonia despre lansare Ministrul japonez al Apărării, Shinjiro Koizumi , a declarat că lansarea a implicat mai multe rachete și că acestea par să fi căzut în afara zonei economice exclusive a Japoniei (ZEE) — perimetrul maritim în care statul are drepturi speciale privind exploatarea resurselor. Răspunsul autorităților: analiză, informare publică, verificări de siguranță Într-o postare pe X (fostul Twitter), premierul japonez Sanae Takaichi a spus că SUA, Coreea de Sud și Japonia „coordonează îndeaproape” pentru a analiza evenimentul. Ea a precizat că, imediat după lansare, guvernul a convocat echipa de răspuns de urgență la Centrul de Management al Crizelor din cadrul biroului premierului și a cerut ministerelor și agențiilor: să intensifice colectarea și analiza informațiilor; să ofere publicului informații „rapide și exacte”; să confirme „temeinic” siguranța aeronavelor, navelor și a altor mijloace; să mențină „starea de maximă pregătire” pentru eventuale situații neprevăzute. Context: rezoluțiile ONU și calculul strategic al Phenianului Testele de acest tip încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU privind programul de rachete al Coreei de Nord, însă Phenianul respinge interdicția și susține că aceasta îi încalcă dreptul suveran la autoapărare. În analiza citată, Lim Eul-chul, profesor la Universitatea Kyungnam, afirmă că, pe fondul concentrării SUA asupra Iranului, Coreea de Nord ar putea considera momentul drept o oportunitate pentru a-și îmbunătăți capacitățile nucleare și de rachete. Separat, armata Coreei de Sud a transmis că racheta balistică a zburat spre est, potrivit agenției Yonhap, fără alte detalii; Ministerul sud-coreean al Apărării nu a răspuns imediat unei solicitări de comentariu, conform materialului. [...]

Consiliul de Securitate al ONU se reunește luni pe tema Ucrainei, pe fondul intensificării atacurilor rusești și al creșterii numărului de victime civile , după ce Kievul a cerut convocarea unei ședințe în urma bombardamentelor recente, potrivit Kyiv Post . Cererea a fost transmisă marți de reprezentantul permanent al Ucrainei la ONU, Andrii Melnyk , care a acuzat Rusia că vizează „sistematic” civili și infrastructura critică cu rachete și drone de atac. Miza întâlnirii este una de reglementare și politică internațională: readucerea pe agenda Consiliului a acuzațiilor privind încălcări ale dreptului internațional umanitar și ale Cartei ONU, într-un moment în care atacurile s-au intensificat. Ce invocă Ucraina: volum ridicat de lovituri și victime civile În ultimele două săptămâni, Rusia ar fi lansat peste 3.600 de drone de atac, aproape 1.350 de bombe aeriene ghidate și peste 40 de rachete, iar bilanțul ar fi de „cel puțin 70” de civili uciși, conform Ukrinform, citat de publicație. Kyiv Post mai notează că un atac asupra orașului Dnipro, marți, a ucis cinci civili și a rănit grav 27 de persoane, potrivit autorităților ucrainene, care au descris loviturile drept încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și ale Cartei ONU. Separat, în noaptea de 15 spre 16 aprilie, Rusia ar fi lansat un nou val de atacuri „la scară largă”, cu sute de drone și zeci de rachete, vizând inclusiv Kiev, Odesa și Dnipro. Autoritățile ucrainene au raportat cel puțin 18 morți, inclusiv un copil, și peste 100 de răniți. „Armistițiul de Paște”, contestat de Kiev Melnyk a susținut că Kremlinul încearcă să se prezinte drept „pacificator”, în timp ce continuă atacurile. El a afirmat că armistițiul de Paște anunțat de președintele rus Vladimir Putin pentru o zi și jumătate „nu a fost decât o cacealma”, iar în câteva ore ar fi fost înregistrate peste 2.000 de încălcări ale încetării focului. Totodată, reprezentantul ucrainean a acuzat noi crime de război, inclusiv împușcarea a patru prizonieri ucraineni în regiunea Harkiv și uciderea unei echipe de evacuare în regiunea Zaporijjea. Cine ar urma să informeze Consiliul La reuniunea de luni sunt așteptați să prezinte informări Mohamed Khaled Khiari, asistent al secretarului general al ONU pentru Orientul Mijlociu, Asia și Pacific, și Joyce Msuya, asistent al secretarului general pentru afaceri umanitare, potrivit unui raport al Consiliului de Securitate menționat de Kyiv Post. Ucraina și mai multe țări din regiune ar urma, de asemenea, să participe. [...]

China respinge amenințarea SUA de a sancționa cumpărătorii de petrol iranian , susținând că astfel de măsuri sunt „unilaterale” și fără bază în dreptul internațional, potrivit Global Times . Declarația a fost făcută joi de purtătorul de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Guo Jiakun , într-un briefing de presă, ca reacție la o întrebare legată de mesajul transmis cu o zi înainte de SUA, care ar fi spus că va sancționa cumpărătorii de petrol iranian. Guo a afirmat că Beijingul „s-a opus în mod constant” sancțiunilor unilaterale pe care le consideră ilegale, atunci când acestea „nu sunt autorizate de Consiliul de Securitate al ONU” și „nu au o bază în dreptul internațional”. [...]

Șefa diplomației UE avertizează că escaladarea din Iran lovește piețele energetice și accelerează erodarea regulilor internaționale, într-un mesaj transmis la Consiliul de Securitate al ONU , potrivit Mediafax . Kaja Kallas , comisarul european pentru politică externă, a pus în aceeași ramă invazia Rusiei în Ucraina și războiul din Orientul Mijlociu, susținând că cele două crize reprezintă „cea mai mare prăbușire a dreptului internațional de la cel de-al Doilea Război Mondial”, relatează Politico, citat de publicație. În discursul de la New York, Kallas a spus că „prăbușirea dreptului internațional” este vizibilă în „războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei” și în „războiul din Orientul Mijlociu”, iar împreună ar arăta abandonarea „vechilor reguli”, inclusiv a Cartei ONU. Mesajul cu miză economică: energie și lanțuri de aprovizionare Kallas a avertizat că războiul din Iran, care „a cuprins rapid țările învecinate”, a generat „instabilitate imensă” și „a costat mult prea multe vieți”, dar și că a trimis unde de șoc pe piețele energetice globale și pe lanțurile de aprovizionare. În același context, ea a criticat ceea ce a descris drept o schimbare către „politica coercitivă a puterii” și a avertizat asupra unei lumi modelate de sfere de influență concurente. Paralele între Ucraina și Orientul Mijlociu Kallas a folosit cel mai dur limbaj la adresa Moscovei, numind invazia din 2022 „una dintre cele mai scandaloase încălcări ale dreptului internațional”. Totodată, a încadrat conflictul actual din Orientul Mijlociu — declanșat, potrivit textului, de atacul SUA și Israelului asupra Iranului — ca parte a aceleiași „eroziuni sistemice” a regulilor internaționale. [...]

Rusia și China au blocat în Consiliul de Securitate al ONU o rezoluție privind Strâmtoarea Ormuz , potrivit Adevărul . Cele două state au folosit dreptul de veto marți, 7 aprilie, împotriva unui text care cerea deblocarea coridorului și încuraja escortarea militară a navelor comerciale care tranzitează una dintre cele mai importante rute pentru comerțul global cu petrol și gaze. Rezoluția a fost prezentată de Arabia Saudită, Bahrain, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Kuweit și Qatar. Documentul solicita coordonarea unor măsuri „defensive” și „proporționale” cu situația, inclusiv escortarea navelor comerciale și încetarea atacurilor iraniene asupra acestora. Rezoluția solicita „coordonarea măsurilor cu caracter defensiv și proporționale cu circumstanțele” actuale, inclusiv escortarea navelor comerciale și încetarea atacurilor iraniene asupra acestora. China și Rusia, membri permanenți ai Consiliului de Securitate, au votat împotrivă, în timp ce rezoluția a strâns 11 voturi pentru și două abțineri, conform aceleiași surse. Votul lasă fără sprijinul ONU un demers care viza securizarea tranzitului prin Ormuz, într-un moment de tensiune regională ridicată. Contextul este legat de escaladarea militară din regiune: Iranul ar permite acum doar trecerea selectivă a navelor prin Strâmtoarea Ormuz, ca represalii după războiul declanșat de SUA și Israel. Prin acest coridor este transportat aproximativ 20% din petrolul mondial, iar perturbarea traficului a afectat puternic fluxurile energetice. Blocajul, survenit după loviturile israeliano-americane asupra Iranului din 28 februarie, a dus la creșteri accentuate ale prețurilor la hidrocarburi, cu efecte economice mai largi. Adevărul notează că impactul se vede și în alte piețe: prețurile gazului natural lichefiat au urcat în Asia, iar costurile combustibilului pentru aviație și ale unor resurse precum heliul sunt, de asemenea, în creștere; în lipsa unei soluții rapide, evoluțiile ar putea alimenta inflația globală și frâna creșterea economică. În plus, potrivit analistului Marko Papic, pierderile actuale de aprovizionare ar fi de aproximativ 5% din oferta globală de petrol, deficit care s-ar putea dubla până la jumătatea lunii aprilie pe măsură ce se epuizează rezervele temporare. Producătorii din Orientul Mijlociu ar fi fost nevoiți să reducă extracția din cauza limitărilor de stocare și transport, iar reluarea producției la nivel maxim ar putea dura luni după încheierea conflictului. [...]

Donald Trump a dat Iranului 48 de ore să ajungă la un acord cu SUA , altfel Washingtonul ar urma să „dezlănțuie iadul”, potrivit News.ro . Mesajul vine în contextul în care Strâmtoarea Ormuz este în continuare blocată, iar conflictul declanșat după primul atac aerian comun SUA-Israel, în urmă cu aproape cinci săptămâni, continuă să afecteze regiunea și să tensioneze piețele financiare. „Vă amintiţi când i-am dat Iranului 10 zile fie pentru a ÎNCHEIA O ÎNŢELEGERE, fie pentru a REDESCHIDE STÂMTOAREA ORMuz? Timpul se scurge - 48 de ore înainte să dezlănţui iadul asupra lor. Slavă Domnului!”, a scris preşedintele SUA pe platforma sa Truth Social în weekendul acesta de Paşte. Iranul a anunțat că va permite tranzitul navelor care transportă „bunuri esențiale” prin Strâmtoarea Ormuz , conform agenției de presă de stat Tasnim, citată de CNN. În paralel, Trump și-a înăsprit retorica pe fondul negocierilor purtate prin intermediari cu noii lideri din Iran, despre care sursa arată că au înregistrat progrese limitate, în timp ce pesimismul intern legat de război crește. Într-o altă postare, Trump a susținut că armata SUA „nici măcar nu a început să distrugă ceea ce a mai rămas în Iran” și a indicat drept ținte viitoare podurile și centralele electrice. Totodată, el a distribuit un videoclip cu bombardarea de către SUA a unui pod nou construit între Teheran și Karaj; presa de stat iraniană a raportat opt morți și 95 de răniți în urma atacului american, potrivit textului citat. Pe plan diplomatic, reprezentanți ai aproximativ 40 de țări au cerut „redeschiderea imediată și necondiționată” a Strâmtorii Ormuz și au amenințat Iranul cu noi sancțiuni, potrivit ministrului britanic de externe Yvette Cooper, care a prezidat reuniunea virtuală. În același timp, Consiliul de Securitate al ONU este așteptat să voteze săptămâna viitoare o rezoluție propusă de Bahrain privind libertatea de tranzit prin strâmtoare, consemnează Reuters, citată de CNN; proiectul ar autoriza statele să folosească „toate mijloacele defensive necesare”, însă ar întâmpina opoziție din partea Chinei și Rusiei, iar ambasadorul Chinei la ONU, Fu Cong, a avertizat că ar putea „legitima utilizarea ilegală și nediscriminatorie a forței” și ar duce la escaladare, potrivit Reuters. [...]

Consiliul de Securitate al ONU urmează să voteze o rezoluție despre Strâmtoarea Ormuz , la inițiativa Bahrainului, privind protejarea navigației comerciale, relatează Euronews România , care citează Reuters prin Agerpres. Potrivit a doi diplomați de la sediul ONU din New York, reuniunea celor 15 membri și votul au fost programate pentru sâmbătă dimineață, nu pentru vineri, cum se anunțase inițial, deoarece vineri este zi liberă la ONU. Miza este una economică și geopolitică: prețul petrolului a urcat puternic după atacurile SUA și Israel asupra Iranului, la finalul lunii februarie, conflict care durează de peste o lună și care a blocat efectiv această rută maritimă considerată esențială pentru economia globală. Conform Reuters, proiectul de rezoluție finalizat de Bahrain, care deține președinția rotativă a Consiliului, ar autoriza „toate mijloacele defensive necesare” pentru protejarea transportului maritim comercial în și în jurul Strâmtorii Ormuz. Textul consultat de agenție prevede că măsurile ar urma să se aplice „pentru o perioadă de cel puțin șase luni... până când consiliul va decide altfel”. China, membru permanent cu drept de veto, și-a exprimat însă opoziția față de autorizarea oricărei utilizări a forței. În intervenția de joi în Consiliul de Securitate, reprezentantul Chinei la ONU, Fu Cong, a avertizat că un astfel de pas ar „legitima utilizarea ilegală și nediscriminatorie a forței, ceea ce ar duce inevitabil la o escaladare și mai mare a situației și ar avea consecințe grave”. Negocierile au fost dificile, iar Bahrainul a renunțat anterior la o referire explicită privind caracterul constrângător juridic al documentului, în încercarea de a depăși obiecțiile altor state, în special Rusia și China. O a patra versiune a rezoluției a intrat într-o procedură de „tăcere” pentru aprobarea conținutului, însă o sursă diplomatică occidentală a indicat că Rusia, China și Franța au făcut opinie separată; ulterior, diplomați de la ONU au indicat că textul a fost totuși finalizat și poate fi supus la vot. Pentru adoptare, o rezoluție are nevoie de cel puțin nouă voturi „pentru” și de absența unui veto din partea celor cinci membri permanenți (Regatul Unit, China, Franța, Rusia și SUA). În paralel, secretarul general al Ligii Statelor Arabe, Ahmed Aboul Gheit, a spus în Consiliu că organizația susține eforturile Bahrainului, iar Regatul Unit a organizat o reuniune cu peste 40 de țări pe tema redeschiderii și securizării navigației în strâmtoare. „Orice acțiune provocatoare din partea agresorilor și a susținătorilor acestora, inclusiv în Consiliul de Securitate al ONU, privind situația din Strâmtoarea Ormuz, nu va face decât să complice și mai mult situația”, a transmis ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, potrivit AFP, citat de Euronews România. [...]

Emiratele Arabe Unite se pregătesc să sprijine o coaliție pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz , potrivit Mediafax , care citează informații transmise de oficiali arabi către The Wall Street Journal. Miza este reluarea navigației printr-un punct strategic pentru transporturile de energie, în contextul escaladării conflictului din regiune. Conform relatării, Emiratele fac lobby pentru o rezoluție a Consiliului de Securitate al ONU care ar autoriza o astfel de mișcare. În paralel, diplomații din Emirate ar fi îndemnat SUA și puteri militare din Europa și Asia să formeze o coaliție care să forțeze deschiderea strâmtorii. Totodată, un oficial din Emiratele Arabe Unite a spus că țara analizează scenarii privind un posibil rol militar în asigurarea securității Strâmtorii Ormuz. Într-o declarație, Ministerul Afacerilor Externe din Emirate a invocat două rezoluții: una adoptată de ONU, care condamnă atacurile Iranului asupra orașelor sale, și alta a Organizației Maritime Internaționale, care condamnă închiderea strâmtorii. „Vom pleca foarte curând”, le-a spus Trump reporterilor din Biroul Oval de la Casa Albă, adăugând că retragerea SUA ar putea avea loc „în două săptămâni, poate două săptămâni, poate trei”, potrivit Reuters. The Wall Street Journal mai notează că implicarea Emiratelor într-o acțiune de redeschidere a strâmtorii ar veni cu riscuri, deoarece poziționarea țării ca beligerant împotriva Iranului ar putea alimenta tensiuni și după încheierea războiului. Pe de altă parte, Arabia Saudită și alte state din Golf ar dori continuarea conflictului până la neutralizarea sau răsturnarea regimului de la Teheran, potrivit unor oficiali arabi citați. În același timp, publicația americană relatează că președintele SUA, Donald Trump, le-ar fi spus consilierilor că este dispus să încheie campania militară împotriva Iranului chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, pe fondul evaluării că o misiune de redeschidere ar prelungi operațiunea dincolo de intervalul stabilit anterior de patru până la șase săptămâni. Marți, Trump a afirmat că SUA ar putea încheia campania în două-trei săptămâni. [...]