Știri
Știri din categoria Externe

Disputa de la ONU pe drona de la Galați mută presiunea spre anchetă și măsuri de securitate la graniță, după ce Rusia a respins în Consiliul de Securitate acuzațiile legate de incident și a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea sa, potrivit Mediafax.
Reprezentantul Rusiei la ONU a susținut că România ar fi convocat „în grabă” reuniunea și ar fi lansat acuzații „nefondate și părtinitoare” împotriva Moscovei, afirmând că scopul ar fi fost „generarea unui nou val de isterie mediatică anti-rusă”, la cererea statelor occidentale. Diplomatul a spus că versiunea prezentată de România ridică semne de întrebare „atât din perspectivă tehnică, cât și factuală”.
Diplomatul rus a pus sub semnul întrebării afirmațiile potrivit cărora o dronă rusească de tip Geran-2 ar fi lovit acoperișul unui bloc din Galați. El a susținut că o astfel de dronă transportă aproximativ 50 de kilograme de explozibil și că, în cazul unui impact, efectele „nu s-ar fi limitat la incendiul arătat de presa română”.
„Acoperișul ar fi fost complet distrus.”
Reprezentantul Rusiei a mai afirmat că distanța dintre portul Reni (regiunea Odesa) și clădirea din Galați este de aproximativ 19,5 kilometri și a susținut că, dacă drona ar fi fost interceptată de apărarea antiaeriană ucraineană în apropiere de Reni, aceasta nu ar fi putut zbura o asemenea distanță fără să detoneze în aer.
Moscova a cerut o investigație „completă, obiectivă și depolitizată”, cu participarea părții ruse. Diplomatul a spus că Rusia este pregătită să ia parte la o astfel de anchetă, dar numai dacă îi sunt puse la dispoziție „date obiective” și fragmente din dronă pentru analiză.
„Orice evaluare a unor astfel de incidente trebuie să se bazeze pe fapte verificate, nu pe sloganuri politice.”
Potrivit reprezentantului Rusiei, forțele armate ruse au desfășurat, în noaptea de 29 mai, operațiuni împotriva infrastructurii militare ucrainene, inclusiv în portul Reni, despre care Moscova afirmă că ar fi folosit pentru aprovizionarea armatei ucrainene cu echipamente militare occidentale.
„Desigur, vom distruge astfel de transporturi cât mai devreme și cât mai departe posibil.”
În intervenția sa, diplomatul rus a sugerat, fără a prezenta dovezi, posibilitatea unei „provocări” din partea Kievului, menită să testeze reacția statelor NATO și să accelereze implicarea directă a acestora în conflict.
Reuniunea de urgență a Consiliului de Securitate al ONU a fost convocată după explozia unei drone la Galați, incident soldat cu rănirea a doi civili, între care un copil, și evacuarea a aproximativ 70 de persoane.
Diplomatul rus a criticat și reacția României, inclusiv decizia de închidere a Consulatului General al Rusiei de la Constanța și solicitarea ca șeful misiunii consulare să părăsească țara în termen de 72 de ore, susținând că aceste măsuri ar indica faptul că accentul nu a fost pus pe stabilirea adevărului, ci pe folosirea incidentului pentru alimentarea unei campanii anti-ruse.
Recomandate

Estimarea Kievului de 1,56 milioane de pierderi rusești ridică miza costurilor de război și sugerează o uzură accelerată a resursei umane și a tehnicii militare, cu efecte directe asupra capacității operaționale a Rusiei, potrivit Mediafax . Statul Major al armatei ucrainene susține că, de la declanșarea invaziei pe scară largă la 24 februarie 2022, Rusia ar fi ajuns la un total de 1.567.160 de militari pierduți. Doar în ultimele 24 de ore, pierderile ar fi fost de încă 2.100 de militari, potrivit The Kyiv Independent , citat de publicație. Mediafax precizează că cifra este o estimare a Kievului privind pierderile de personal (nu doar soldați uciși) și nu a fost confirmată independent. Ce include bilanțul de echipamente raportat de Ucraina Pe lângă pierderile de personal, Statul Major ucrainean a publicat și o listă de echipamente pe care Rusia „le-ar fi pierdut” de la începutul invaziei, între care: 12.416 tancuri; 25.565 vehicule blindate de luptă; 164.578 vehicule și cisterne de combustibil; 51.317 sisteme de artilerie; 2.224 lansatoare multiple de rachete; 1.714 sisteme de apărare antiaeriană; 449 avioane și 356 elicoptere; 2.974 vehicule terestre fără pilot; 35 nave și ambarcațiuni și două submarine. Publicația notează că aceste cifre provin din raportările armatei ucrainene și nu pot fi verificate independent în totalitate. Context: ce spun evaluările occidentale despre raportul pierderilor Mediafax citează și evaluări ale unor centre de analiză occidentale, potrivit cărora pierderile militare rusești ar fi semnificativ mai mari decât cele ucrainene. Un raport al Center for Strategic and International Studies (CSIS) estimează un raport al pierderilor Rusia–Ucraina de aproximativ 2,5 la 1 sau 2 la 1. Într-o analiză CSIS din ianuarie 2026, Ucraina ar fi avut între 500.000 și 600.000 de militari uciși, răniți sau dispăruți între februarie 2022 și decembrie 2025, dintre care între 100.000 și 140.000 ar fi fost uciși în luptă. Autoritățile ucrainene nu publică regulat propriile pierderi, invocând motive de securitate operațională. Președintele Volodimir Zelenski a declarat, într-un interviu acordat France TV pe 4 februarie, că cel puțin 55.000 de militari ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei, la care s-ar adăuga un număr important de persoane dispărute, pe fondul dificultăților de recuperare a trupurilor de pe front, inclusiv pentru identificarea prin teste ADN. [...]

Atacurile repetate asupra infrastructurii energetice ucrainene cresc riscul de întreruperi în alimentarea cu energie înainte de sezonul rece , în pofida unui „armistițiu energetic” anunțat de președintele american Donald Trump , potrivit news.ro . Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , spune că Rusia a lovit de 76 de ori, în ultima săptămână, infrastructura energetică și sectorul petrolier și gazier. Zelenski a afirmat, într-un mesaj publicat pe platforma X, că atacurile au avut loc „de când președintele american a anunțat armistițiul energetic”, precizând că loviturile au vizat în mod deliberat sectoarele energetic, petrolier și gazier ale Ucrainei. Ce instalații ar fi fost lovite și unde Potrivit liderului ucrainean, cele mai recente atacuri rusești au vizat stații electrice din regiunile Vinnița, Jîtomîr, Hmelnițki și Odesa. Miza este una operațională: instalațiile de producție și distribuție a energiei sunt esențiale pentru aprovizionarea populației înaintea sezonului rece, iar deteriorarea lor poate pune presiune suplimentară pe capacitatea Ucrainei de a menține continuitatea alimentării. „Armistițiul energetic”, neconfirmat de părți În același timp, Reuters notează că nici Kievul, nici Moscova nu au confirmat existența unui acord de încetare a atacurilor asupra infrastructurii energetice, deși acesta a fost anunțat de Donald Trump. În acest context, informațiile despre „armistițiu” rămân, deocamdată, la nivel de declarație publică, fără confirmare formală din partea celor două state implicate. [...]

SUA pregătesc o formulă de negocieri la vârf cu Putin, Zelenski și Trump , printr-o inițiativă care ar putea debloca discuțiile pentru un armistițiu, potrivit Politico . Emisarul special american Steve Witkoff urmează să îi propună lui Vladimir Putin discuții directe cu președintele SUA, Donald Trump, și cu președintele Ucrainei, Volodîmîr Zelenski, într-un efort de a obține o încetare a focului. Ar fi primul summit în acest format de la începutul invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022. Inițiativa a fost anunțată marți, la o conferință de presă după întâlnirea din Norvegia dintre Zelenski și Witkoff. Premierul norvegian Jonas Gahr Støre, care a găzduit discuțiile, a spus că Witkoff va merge miercuri în Rusia, la Sankt Petersburg , pentru a discuta cu conducerea rusă și pentru a prezenta propuneri privind termenii păcii, inclusiv ideea unei reuniuni trilaterale la nivel de lideri. „Steve Witkoff va zbura mâine la Sankt Petersburg, unde se va întâlni cu conducerea rusă și va face schimb de idei din această întâlnire și din propunerile la care au lucrat colegi europeni și americani și, posibil, va deschide calea către o întâlnire la nivel de lideri.” Miza: armistițiu, dar și condițiile politice ale unui acord Contextul este complicat de faptul că încercările anterioare de a-l aduce pe Putin la o întâlnire față în față cu Zelenski au eșuat, iar Kremlinul a insistat recent că o astfel de întâlnire ar putea avea loc doar la Moscova. Zelenski a descris ziua drept una pozitivă, dar a punctat limitele negocierii: subiectele legate de viitorul teritoriilor ucrainene ar putea fi discutate doar de lideri, iar orice înțelegere de pace ar necesita „garanții de securitate” reale. Totodată, el a spus că un acord ar fi acceptabil doar dacă Ucraina este implicată în proiectarea lui. Întâlnirea din Oslo a avut loc după „zile de tensiuni ridicate” între Ucraina și președintele american, notează publicația. În acest cadru, miza diplomatică imediată este dacă vizita lui Witkoff în Rusia produce un acord de principiu pentru discuții la nivel înalt sau rămâne la stadiul de propunere. [...]

NATO își ajustează postura de descurajare în Marea Neagră după intensificarea atacurilor cu drone asupra navelor comerciale, subiect discutat la Bruxelles de secretarul general Mark Rutte și ministrul turc de Externe, Hakan Fidan, potrivit Mediafax . Întâlnirea a avut loc marți, la sediul NATO, pe fondul înmulțirii atacurilor cu drone „presupuse a fi rusești” asupra transportului comercial din regiune, inclusiv în proximitatea apelor unor state membre. Purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a transmis că discuțiile au vizat „situația actuală de securitate”, inclusiv cea din Marea Neagră, și „contribuțiile excelente ale Turciei la descurajarea și apărarea NATO”. În acest context, Rutte a declarat săptămâna trecută că Alianța și-a consolidat prezența pe flancul estic și a îmbunătățit capacitățile de contracarare a dronelor, ca răspuns la creșterea numărului de atacuri asupra navelor comerciale din apropierea statelor membre, între care este menționată și România. Șeful NATO a mai spus că organizația va continua să lucreze cu statele din regiunea Mării Negre și își va adapta măsurile de descurajare și apărare „după cum este necesar”. Inițiative paralele: moratoriu regional și demersuri la nivelul UE Pe linie regională, Bulgaria a anunțat săptămâna trecută că va colabora cu România și Turcia pentru stabilirea unui „moratoriu” asupra atacurilor împotriva navelor comerciale din Marea Neagră. Anunțul a venit după ce, în ultimele două săptămâni, mai multe nave civile au fost scufundate sau avariate în apele bulgare. La nivel european, șefa diplomației UE, Kaja Kallas, a declarat în plenul Parlamentului European de la Strasbourg că lucrează la un acord cu Turcia, India și state africane pentru garantarea libertății de navigație în Marea Neagră. Inițiativa este legată de recentele atacuri cu drone din regiune, pe care Kallas le-a atribuit Rusiei, iar eurodeputații urmează să voteze joi o rezoluție pe acest subiect. Tot săptămâna trecută, Mark Rutte a discutat despre securitatea din Marea Neagră și cu președintele României, Nicușor Dan, respectiv cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, în același cadru de preocupări privind riscurile pentru navigația comercială din zonă. [...]

Marco Rubio neagă că SUA ar fi limitat sprijinul pentru Ucraina , respingând acuzațiile că lipsa unor informații furnizate de Washington ar provoca pierderi de vieți pe front, într-un moment în care Kievul avertizează asupra întârzierilor la livrările de armament esențiale pentru apărare, potrivit Adevărul . Declarațiile au fost făcute marți, 20 octombrie, în India, unde Rubio se află într-o vizită axată pe comerț, conform Sky News . Întrebat de reporteri dacă Washingtonul a limitat sprijinul acordat Kievului, secretarul de stat a calificat drept „scandaloase” afirmațiile atribuite unor persoane asociate guvernului ucrainean. „Este scandalos. Este revoltător. Pur și simplu nu este adevărat. Nu este corect.” Ce spune Rubio despre sprijinul SUA Rubio a susținut că sprijinul acordat Ucrainei nu s-a modificat și că nu a existat o decizie politică menită să afecteze Kievul. „Tot ceea ce a făcut Departamentul Apărării pentru Ucraina rămâne neschimbat. Situația nu s-a schimbat. Nimic nu s-a schimbat.” Totodată, el a negat existența unei „directive politice deliberate” împotriva Ucrainei și a explicat că Washingtonul ar încerca să echilibreze obligațiile față de alți parteneri cu propriile standarde și cerințe privind capacitățile disponibile. Contextul disputei: interceptoare plătite, dar nelivrate Tensiunile vin după ce, luni seara, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a acuzat SUA că întârzie deliberat livrările de rachete interceptoare destinate Ucrainei, deși acestea ar fi fost deja plătite de state europene, potrivit Adevărul . Zelenski a afirmat că rachetele sunt pregătite, însă autorizația nu ar fi fost încă acordată, acuzând o decizie politică de încetinire a sprijinului. În acest context, Kievul se teme că ajutorul american — considerat esențial pentru apărarea împotriva atacurilor rusești — ar putea fi redus, iar întârzierile la interceptoare ar afecta capacitatea Ucrainei de a-și proteja populația și infrastructura. Miza: continuitatea ajutorului și efectele în lanț Disputa are loc pe fondul deteriorării relațiilor dintre Donald Trump și Volodimir Zelenski. Președintele american l-a criticat pe liderul ucrainean pentru atacurile asupra rafinăriilor rusești , susținând că acestea reduc disponibilitatea carburanților la nivel mondial și împing prețurile în sus, conform Adevărul . Pentru Ucraina, miza imediată rămâne predictibilitatea sprijinului militar american: orice blocaj sau întârziere la livrările de interceptoare și la schimbul de informații poate avea efecte directe asupra apărării aeriene și, implicit, asupra riscului pentru civili și infrastructură. [...]

Publicarea unor imagini cu Kim Jong Un sugerează o reacție de control al riscului politic în regiune , după ce în spațiul online au circulat zvonuri că liderul nord-coreean ar fi murit în urma unei hemoragii cerebrale, potrivit Daily Mail . Fotografiile, difuzate de agenția de presă de stat din Coreea de Nord, îl arată pe Kim Jong Un, în vârstă de 42 de ani, alături de fiica sa de 13 ani, Kim Ju Ae , inspectând o expoziție de îmbrăcăminte și încălțăminte în capitala Phenian. Publicația notează că autoritățile nord-coreene susțin că imaginile au fost făcute „ieri”, însă acest lucru nu a fost verificat independent. Zvonurile au fost alimentate de Xie Wanjun, un disident chinez stabilit în SUA și președinte al China Democracy Party, care a afirmat, fără a prezenta dovezi, că Kim ar fi suferit „o hemoragie cerebrală severă” și ar fi intrat în comă. Acesta a susținut că liderul nord-coreean ar fi fost dus la un spital din Beijing, unde ar fi murit, iar trupul ar fi fost transportat înapoi în Coreea de Nord, informația fiind „ținută sub tăcere”. În paralel, diplomați și servicii de informații sud-coreene ar fi spus că nu au auzit „nimic” care să susțină afirmațiile privind decesul lui Kim, conform aceleiași surse. Context: speculații recurente despre sănătatea liderului nord-coreean Starea de sănătate a lui Kim Jong Un este de mai mult timp subiect de speculații. În septembrie, agenția de informații a Coreei de Sud ar fi apreciat că liderul nord-coreean este „extrem de obez” și expus riscului de boli cardiace, după ce ar fi luat în greutate. Un politician din Seul, Youn Kun-young, citat ca făcând referire la South Korean National Intelligence Service, a afirmat că Kim ar cântări peste 310 livre (aprox. 141 kg) și că ar fi la „risc ridicat de boală cardiovasculară”, dar că nu ar fi arătat dificultăți în activități fizice, inclusiv urcatul scărilor. În același timp, acesta a spus că, potrivit evaluărilor, nu ar exista semne de probleme de sănătate, având în vedere monitorizarea de către o echipă medicală dedicată. Speculațiile au mai crescut în 2020, când Kim a lipsit de la o comemorare importantă și nu a apărut public aproximativ 20 de zile, alimentând atunci zvonuri despre o posibilă boală gravă după o intervenție chirurgicală. De ce contează: semnal pentru stabilitatea regimului și pentru piețele regionale Într-un stat cu armament nuclear și cu o succesiune politică opacă, orice informație privind incapacitatea sau moartea liderului poate amplifica incertitudinea strategică în Asia de Nord-Est. În acest context, apariția rapidă a unor imagini prezentate drept „dovadă a vieții” funcționează ca un instrument de reducere a speculațiilor, chiar dacă autenticitatea și data exactă a fotografiilor nu sunt confirmate independent. Daily Mail mai amintește că, deși Coreea de Nord s-a confruntat în trecut cu penurii alimentare repetate, un bucătar care a lucrat cu echipele implicate într-un summit SUA–Coreea de Nord a declarat în 2019 că liderul nord-coreean ar prefera alimente de lux, precum caviar, homar și foie gras. [...]