Știri
PNL urcă pe locul doi și trece peste PSD, schimbând ecuația negocierilor pentru viitorul guvern , potrivit celui mai recent barometru Informat.ro–INSCOP prezentat de Digi24 . Sondajul este realizat după demiterea Guvernului Bolojan prin moțiune de cenzură , într-un moment în care partidele își calibrează pozițiile pentru consultări și pentru o posibilă majoritate parlamentară. În măsurarea INSCOP, AUR rămâne pe primul loc, iar competiția relevantă pentru formarea unei majorități se mută în zona PNL–PSD, cu USR în scădere. Diferențele de clasament se văd mai ales atunci când sunt luați în calcul doar respondenții care declară că vor merge sigur la vot, ceea ce poate influența direct raportul de forțe la împărțirea mandatelor. Cum arată intenția de vot: două scenarii, două ierarhii Sondajul publică două seturi de rezultate: Raportat la respondenții care au ales un partid din listă (77,4% din eșantion), indiferent dacă spun că merg sigur la vot: AUR: 38,2% PNL: 20,3% PSD: 17,5% USR: 10% UDMR: 5% SOS România: 2,9% SENS: 2,5% POT: 1,9% Independent: 0,9% Alt partid: 0,9% Raportat la respondenții care au ales un partid și spun că merg sigur la vot (57,9% din eșantion): AUR: 41,4% PNL: 21,9% PSD: 13,3% USR: 10,8% De ce contează: PNL–PSD își schimbă raportul de forțe Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac , descrie trecerea PNL peste PSD drept o schimbare majoră, „în premieră în ultimii șase ani”, cu PNL în zona 20–22% și PSD în scădere la 13–17%, în funcție de mobilizare. În același timp, USR „este, de asemenea, în regres”, la 10%, iar UDMR rămâne în intervalul obișnuit de 3–5%. „Moțiunea de cenzură a determinat o polarizare puternică a societății românești, ceea ce a provocat o creștere importantă a PNL, tractat de premierul Ilie Bolojan, a cărui popularitate a crescut rapid și oarecum neașteptat”, afirmă Remus Ștefureac, potrivit datelor citate. În termeni politici, o astfel de repoziționare poate schimba atât mandatul de negociere al PNL, cât și presiunea pe PSD în discuțiile despre susținerea unui executiv, mai ales dacă diferențele se mențin în rândul electoratului „mobilizat” (cei care declară că merg sigur la vot). Indicii despre mobilizare: cât de mulți spun că merg sigur la vot La întrebarea despre probabilitatea de a participa la vot (scară 1–10), 67,4% dintre respondenți au ales varianta 10 („sigur da”) , iar 15,2% au ales 1 („sigur nu”) . Alți 1,5% au spus că nu știu sau nu răspund. Aceste date sunt relevante pentru că aceeași cercetare arată diferențe vizibile între scorurile „pe opțiune” și scorurile „pe vot sigur”, în special în cazul PSD. [...]
