Știri
Știri din categoria Știință
Echipajul Artemis 2 a ajuns la Kennedy Space Center înaintea lansării spre Lună, potrivit Space.com. Astronauții NASA Reid Wiseman, Victor Glover și Christina Koch, împreună cu astronautul Agenției Spațiale Canadiene (CSA) Jeremy Hansen, au aterizat pe pista Shuttle Landing Facility la ora 14:15 (EDT), în Cape Canaveral, Florida, după un zbor cu avioane T-38 din Houston (Johnson Space Center).
Sosirea la KSC are loc cu câteva zile înaintea ferestrei de lansare a misiunii, care se întinde până pe 6 aprilie. Echipajul se află în carantină din 20 martie, moment în care racheta SLS (Space Launch System) a fost transportată din clădirea de asamblare VAB (Vehicle Assembly Building) către rampa de la Launch Complex-39B.
Astronauții vor rămâne în carantină pe toată durata ferestrei de lansare, KSC fiind „ultima oprire terestră” înainte de zbor. În acest interval, echipele de la sol rulează procedurile de numărătoare inversă și pregătesc alimentarea rachetei.
Rularea rachetei SLS către rampă este a doua pentru Artemis 2: NASA a fost nevoită să readucă racheta în VAB după prima deplasare, la începutul anului, din cauza unor probleme de mentenanță identificate în timpul testelor de pre-lansare din februarie.
Artemis 2 este prezentată ca o etapă de test în programul Artemis, cu accent pe verificarea în spațiu a sistemelor de susținere a vieții ale capsulei Orion, pentru prima dată cu astronauți la bord. Misiunea nu prevede o aselenizare.
În schimb, Orion va zbura pe lângă partea îndepărtată a Lunii pe o traiectorie de tip „free-return” (întoarcere liberă), un profil care trimite nava în spațiul cislunar și o readuce pe o cale directă spre Pământ, reducând nevoia unor manevre majore ale motorului după aprinderea de injectare translunară.
Dacă programul NASA rămâne neschimbat, echipajul urmează să se mute la începutul zilei de miercuri în clădirea Neil Armstrong Operations and Checkout (O&C), pentru a începe echiparea cu costumele spațiale, în paralel cu procedurile de lansare.
NASA plănuiește să înceapă alimentarea SLS cu hidrogen lichid și oxigen lichid (combustibili criogenici, adică răciți la temperaturi foarte joase) la 7:45 a.m. EDT, iar decolarea este programată într-o fereastră de două ore care se deschide la 6:24 p.m. EDT. Dacă apar întârzieri, agenția poate reconfigura racheta pentru până la patru încercări între 1 și 6 aprilie, iar o altă fereastră este menționată pentru 30 aprilie, dacă prima săptămână din aprilie nu devine fezabilă.
În privința etapelor următoare, NASA are în plan o demonstrație cu Orion și landerele lunare Artemis pe Artemis 3, în orbită terestră, anul viitor, „presupunând că nu apar probleme majore” în Artemis 2. Ulterior, în funcție de disponibilitatea unui lander, agenția vizează prima aselenizare a programului pe Artemis 4 în 2028, iar în anii 2030 intenționează să construiască o prezență mai durabilă prin habitate, vehicule de explorare și landere cargo regulate.
„Nu încercăm să iasă perfect din prima. De fapt, este o fază de test și experimentare - multe vehicule de explorare, multe landere... Asta înseamnă multe oportunități pentru încărcături științifice și tehnologice pe care le putem integra”, a declarat Isaacman, după sosirea astronauților.
Elementele-cheie ale pregătirilor și planificării, așa cum sunt prezentate în material, includ:
Recomandate
Patru astronauți din SUA și Canada se pregătesc să zboare în jurul Lunii în misiunea Artemis 2 , potrivit TVR Info , care preia un material AFP de prezentare a echipajului. Lansarea este indicată pentru 1 aprilie, iar călătoria ar urma să dureze aproximativ zece zile, fără aselenizare. Misiunea îi are în echipaj pe americanii Reid Wiseman, Victor Glover și Christina Koch, alături de canadianul Jeremy Hansen. Ei ar urma să fie primii oameni care ajung la Lună în peste o jumătate de secol, devenind o nouă generație de reprezentanți ai programului spațial american. Ce presupune Artemis 2 și de ce contează Artemis 2 este prezentată ca o misiune de zbor în jurul Lunii, fără coborâre pe suprafață. Dincolo de componenta tehnică, miza este reluarea zborurilor cu echipaj uman către Lună după epoca Apollo (1968–1972), când au avut loc primele și, până acum, singurele aselenizări. Echipajul diferă de pionierii Apollo și prin profil: include trei foști militari și un astronaut canadian, ceea ce adaugă o dimensiune de cooperare internațională într-un program condus de SUA. Cine sunt cei patru astronauți Reid Wiseman (50 de ani) este comandantul misiunii. Născut la Baltimore, s-a alăturat NASA în 2009, după o carieră de 27 de ani în Marina SUA, iar în 2014 a participat la o misiune de 165 de zile la Stația Spațială Internațională (ISS). Victor Glover (49 de ani), tot veteran al Marinei, este desemnat pilot al navei Orion. Recrutat de NASA în 2013, el era la acel moment consilier în Senatul SUA; este tată a patru fiice și povestește că interesul pentru zborul spațial i-a fost declanșat de o lansare văzută la televizor. Reid Wiseman : comandantul misiunii, fost astronaut-șef al NASA, zbor anterior pe ISS (165 de zile). Victor Glover : pilotul navei Orion, recrutat NASA în 2013, veteran al Marinei SUA. Christina Koch : specialist de misiune, inginer, record de 328 de zile în spațiu pentru un zbor continuu al unei femei. Jeremy Hansen : specialist de misiune, selectat de Agenția Spațială Canadiană în 2009, primul non-american care va zbura în jurul Lunii. Repere personale și premiere anunțate Christina Koch (47 de ani) este prezentată drept prima femeie care va participa la o misiune selenară. Ea deține recordul pentru cel mai lung zbor spațial continuu al unei femei (328 de zile) și a participat la prima ieșire în spațiu exclusiv feminină, alături de Jessica Meir; a lucrat și în medii extreme, inclusiv în Antarctica. Jeremy Hansen (50 de ani), fost pilot de vânătoare, completează echipajul și ar urma să fie primul non-american care zboară în jurul Lunii. Selectat în 2009 de Agenția Spațială Canadiană, Artemis 2 ar urma să fie primul său zbor în spațiu, după ani în care a avut roluri de legătură cu ISS și de instruire a altor astronauți. Riscuri asumate și ce urmează Materialul notează și dimensiunea personală a misiunii, inclusiv discuțiile despre riscuri. Wiseman, care și-a crescut singur cele două fiice după ce și-a pierdut soția în 2020, spune că a ales să fie transparent cu ele înaintea zborului. „Le-am spus: ‘aici este testamentul… în caz că mi se întâmplă ceva’.” Dacă lansarea de la 1 aprilie are loc conform planului menționat, Artemis 2 va marca revenirea zborurilor cu echipaj uman în proximitatea Lunii, într-o misiune de aproximativ zece zile, fără aselenizare, cu un echipaj care include pentru prima dată un canadian într-un astfel de zbor. [...]
NASA renunță la stația orbitală Gateway și se concentrează pe baze pe Lună , potrivit Space.com , într-o schimbare majoră de strategie în programul Artemis, menită să accelereze revenirea oamenilor pe satelitul natural și să susțină o prezență permanentă acolo. Decizia a fost anunțată pe 24 martie 2026 și vine în contextul competiției crescute cu China și al dorinței de simplificare a arhitecturii misiunilor. Inițial, stația Gateway trebuia să orbiteze Luna și să servească drept punct intermediar pentru astronauți. Planul este acum abandonat temporar, iar resursele și echipamentele deja dezvoltate vor fi redirecționate către infrastructura de la sol. De ce renunță NASA la Gateway: dificultăți tehnice și logistice în utilizarea stației pentru coborâri pe Lună; consum mare de combustibil pentru transportul dintre orbită și suprafață; nevoia de a accelera misiunile și de a reduce complexitatea programului. În locul stației orbitale, NASA va dezvolta direct infrastructură pe Lună, bazată pe landere, roverele și module locuibile. Noua strategie Artemis se bazează pe trei etape: Faza inițială misiuni robotice și livrări de echipamente; testarea sistemelor de energie, comunicații și navigație. Faza intermediară introducerea modulelor semi-locuibile; misiuni mai lungi și colaborări internaționale (inclusiv cu agenția japoneză JAXA). Faza finală construirea unei baze permanente; prezență umană de lungă durată pe Lună. Costul estimat al dezvoltării bazei lunare este de aproximativ 20 de miliarde de dolari până la finalul deceniului. În paralel, programul Artemis continuă cu pași concreți: Artemis 2 este programată pentru 1 aprilie 2026 și va trimite astronauți în jurul Lunii; Artemis 3 este vizată pentru 2027, cu teste complexe în orbită; Artemis 4 ar putea marca prima aselenizare după această schimbare de strategie, fără implicarea Gateway. Administratorul NASA, Jared Isaacman, a precizat că renunțarea la stația orbitală nu exclude revenirea la acest concept în viitor, însă prioritatea actuală este dezvoltarea rapidă a infrastructurii de suprafață. Schimbarea marchează o repoziționare strategică: în locul unui „punct de tranzit” pe orbită, NASA vizează direct colonizarea Lunii, cu implicații majore pentru viitoarele misiuni spațiale și pentru cursa globală în explorarea spațiului. [...]
Racheta misiunii Artemis 2 a fost repusă pe rampa de lansare , care citează Space.com. Este vorba despre racheta Space Launch System (SLS) și capsula Orion, pregătite pentru o misiune cu echipaj ce va ocoli Luna. Repunerea pe rampă are loc în contextul pregătirilor pentru numărătoarea inversă, care „ar putea începe în mai puțin de două săptămâni”, conform informațiilor transmise de Space.com . „Racheta Space Launch System (SLS) și capsula Orion, care vor fi lansate în cadrul misiuni Artemis 2 în jurul Lunii, au fost repuse pe rampa de lansare, în așteptarea numărătoarei inverse care ar putea începe în mai puțin de două săptămâni, transmite Space.com.” Nu sunt oferite detalii suplimentare despre calendarul exact al lansării, motivele mutării anterioare de pe rampă sau eventuale ajustări tehnice făcute înainte de revenire. Misiunea Artemis 2 este una dintre etapele programului NASA de reluare a zborurilor cu echipaj în proximitatea Lunii, folosind combinația SLS-Orion pentru o traiectorie circumselenară (în jurul Lunii, fără aselenizare). [...]
NASA a readus racheta SLS pe rampa de lansare pentru misiunea Artemis , cu o posibilă fereastră de lansare la începutul lunii aprilie, după remedierea unei probleme la sistemul de heliu, potrivit BBC. Miza este reluarea zborurilor cu astronauți în jurul Lunii, o inițiativă pe care NASA nu a mai încercat-o de peste 50 de ani. Racheta Sistemului de Lansare Spațială (SLS), cu o înălțime de 98 de metri, împreună cu nava Orion, sunt transportate pentru a doua oară de la hala de asamblare la platforma 39B din cadrul Centrului Spațial Kennedy, Florida. Revenirea pe rampă vine după ce NASA a renunțat la o încercare de lansare în martie și a dus vehiculul înapoi în interior pentru reparații, din cauza unei probleme la sistemul de heliu. Inginerii spun că defecțiunea a fost rezolvată, iar următoarele teste la platformă ar urma să confirme dacă racheta este pregătită pentru lansare. Transportul pe distanța de aproximativ șase kilometri se face cu Crawler-Transporter-2, un vehicul pe șenile construit în 1965 pentru programul Saturn V. Ansamblul rachetă-platformă are circa 5.000 de tone, iar deplasarea este intenționat foarte lentă, cu o viteză maximă de aproximativ 1,6 km/h, astfel încât drumul poate dura până la 12 ore. După sosirea la platformă, echipele NASA vor petrece câteva zile verificând dacă reparațiile realizate în Clădirea de Asamblare a Vehiculelor (VAB) au funcționat și dacă transportul nu a afectat componentele. Sunt prevăzute reconectarea turnului de lansare, teste de presiune pentru sistemul de heliu și repetarea unor etape ale numărătorii inverse, fără alimentarea rezervoarelor cu combustibil. O decizie privind continuarea procedurilor este așteptată după o reuniune a echipei de management al misiunii, programată cu câteva zile înainte de prima oportunitate de lansare menționată pentru 1 aprilie. [...]
NASA își actualizează pe 24 martie planurile pentru revenirea pe Lună până în 2028 , potrivit Space.com , într-o serie de paneluri, sesiuni de informare și o conferință de presă organizate la sediul agenției din Washington, D.C. Evenimentele sunt prezentate de NASA ca parte a implementării „National Space Policy” a administrației Trump și a accelerării pregătirilor pentru întoarcerea americanilor pe suprafața Lunii până în 2028. Trei dintre sesiuni vor fi transmise în direct, conform programului NASA+. Programul transmisiunilor (ora României) este următorul: „Ignition: NASA's Plan for the Moon” – 16:00 „Ignition: NASA's Plan for Science and Discovery” – 20:00 Conferință de presă – 23:45 „Să prezinte cum agenția pune în aplicare National Space Policy a președintelui Donald J. Trump și accelerează pregătirile pentru revenirea Americii pe suprafața Lunii până în 2028.” Conferința de presă de la finalul zilei ar urma să includă o actualizare privind stadiul implementării politicii spațiale și o recapitulare a anunțurilor făcute pe parcursul zilei. Printre participanții anunțați se numără administratorul NASA Jared Isaacman, asociatul administratorului Amit Kshatriya, Dana Weigel (International Space Station Program), Carlos Garcia-Galan (Moon Base), Steve Sinacore (Fission Surface Power), Dr. Nicola Fox (Science Mission Directorate) și Dr. Lori Glaze (Moon to Mars Program). Contextul este dat de schimbări recente în programul Artemis. La finalul lunii februarie, NASA a anunțat că prima aselenizare cu echipaj va avea loc în misiunea Artemis 4, nu în Artemis 3, cum era planificat inițial. Artemis 3 ar urma să rămână pe orbită terestră pentru exerciții de întâlnire și cuplare între capsula Orion și unul sau ambele landere private, Starship (SpaceX) și Blue Moon (Blue Origin). În paralel, NASA pregătește lansarea Artemis 2, o misiune cu patru astronauți care va ocoli Luna și se va întoarce pe Pământ, cu o fereastră de lansare „cât mai devreme de 1 aprilie”. Țintele de calendar menționate în material sunt Artemis 3 în 2027 și Artemis 4 în 2028, ceea ce face ca anunțurile din 24 martie să fie relevante pentru ritmul și arhitectura programului lunar american din următorii ani. [...]
NASA introduce o misiune suplimentară de test înaintea revenirii astronauților pe Lună potrivit Reuters , agenția spațială americană modifică semnificativ programul Artemis și amână în practică momentul aselenizării cu echipaj. Anunțul a fost făcut pe 27 februarie 2026, la Centrul Spațial Kennedy din Florida, de administratorul NASA , Jared Isaacman, care a explicat că noua strategie este „singura cale” pentru a respecta termenele și a reduce riscurile tehnice. Noua misiune, programată pentru 2027 pe orbită joasă a Pământului, va testa andocarea capsulei Orion cu unul sau ambele module lunare dezvoltate de SpaceX, compania lui Elon Musk, și Blue Origin, fondată de Jeff Bezos. Testul este considerat esențial înainte ca NASA să trimită astronauți pe suprafața Lunii, misiune planificată acum pentru 2028, în cadrul Artemis IV . Ce se schimbă în programul Artemis Introducerea unei misiuni de andocare pe orbită terestră înaintea aselenizării. Renunțarea la modernizarea rachetei Space Launch System (SLS). Creșterea ritmului de producție și lansare a actualei versiuni SLS, cu obiectivul de cel puțin o lansare pe an. Decizia de a abandona dezvoltarea unei trepte superioare mai puternice pentru SLS afectează un contract de aproximativ 2 miliarde de dolari al companiei Boeing. NASA mizează însă pe accelerarea lansărilor, în condițiile în care în prezent racheta zboară o dată la doi sau trei ani. Programul Artemis, lansat în 2017 ca succesor al misiunilor Apollo încheiate în 1972, se confruntă cu întârzieri tehnice. Artemis II, prima misiune cu echipaj, ar urma să ducă patru astronauți – trei americani și un canadian – într-un zbor de zece zile în jurul Lunii. Recent, o scurgere de hidrogen și o problemă la treapta superioară a rachetei au forțat NASA să retragă vehiculul pentru reparații. Reconfigurarea programului are loc pe fondul competiției cu China, care vizează o aselenizare cu echipaj până în 2030. Oficialii americani subliniază că testele suplimentare sunt necesare pentru siguranța echipajelor și pentru a asigura un calendar sustenabil al misiunilor lunare. [...]
