Știri
Știri din categoria Societate

România intră într-o presiune structurală pe servicii sociale și sănătate, pe fondul lipsei de personal pentru îngrijirea vârstnicilor, arată datele citate de Adevărul: există aproximativ un lucrător formal în îngrijirea de lungă durată la 100 de persoane de peste 65 de ani, față de circa cinci la 100, media statelor OECD.
România avea aproape 3,9 milioane de persoane de cel puțin 65 de ani la începutul lui 2026, adică 20,5% din populația rezidentă, potrivit Barometrului „Bătrânii singuri. Drama nevăzută a României”, realizat de Alianța Binelui Comun (ABC) și publicat de Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice (1 octombrie). Estimările citate în barometru indică o creștere a ponderii acestei grupe de vârstă până la aproximativ 31% în 2050.
Diferența față de statele OECD nu este doar de resursă umană, ci și de bani. România alocă aproximativ 0,3% din PIB pentru îngrijirea de lungă durată, comparativ cu 1,7% în medie în OECD, conform datelor citate în barometru. În acest context, familia rămâne principala sursă de sprijin pentru seniori, însă modelul devine fragil când copiii adulți sunt plecați în alt oraș sau în străinătate.
Aproximativ 1,35 milioane de persoane de peste 65 de ani locuiau singure în 2025. Barometrul notează că locuirea singură nu înseamnă automat nevoie de îngrijire, dar schimbarea structurii gospodăriilor și distanța dintre generații modifică felul în care se asigură sprijinul atunci când autonomia scade.
În mediul urban, aproape 29% dintre seniori nu își au copiii în apropiere. Transferurile de bani și comunicarea la distanță pot menține legătura, dar nu pot înlocui sprijinul care presupune prezență fizică (însoțire la medic, cumpărături, ajutor în gospodărie).
Cercetarea realizată pentru barometru indică faptul că, în mediul urban, trei din cinci seniori se confruntă cu singurătatea, iar aproape 310.000 sunt estimați cu un nivel foarte ridicat de singurătate. Autorii precizează că aceste date sunt reprezentative pentru populația vârstnică urbană și nu sunt extrapolate automat la întreaga populație de peste 65 de ani din România.
Tot în urban, 59% dintre seniori spun că ar accepta programe de sprijin, potrivit cercetării.
Printre soluțiile avansate de Alianța Binelui Comun în barometru se află:
Analiza mai propune mecanisme de identificare timpurie a vulnerabilității (inclusiv screening prin medicina de familie și servicii sociale) și contactarea proactivă a vârstnicilor după evenimente care cresc riscul de izolare sau pierdere a autonomiei (decesul partenerului, externare din spital, cădere, diminuarea capacității de autoservire). Pe termen mai lung, barometrul avansează ideea unei evidențe anuale, printr-un indice național și județean, care să urmărească indicatori precum locuirea singură, izolarea, autonomia și accesul la servicii.
Recomandate

Via Transilvanica a ajuns să traverseze 400 de comunități și, odată cu recunoașterea ca traseu pedestru de interes național, capătă un cadru legal care protejează accesul și marcajele , un pas cu efect direct asupra siguranței turiștilor și a funcționării rutei, potrivit Ziarul Financiar . Alin Ușeriu, fondatorul Asociației Tășuleasa Social, spune că nu există comunități care să considere proiectul dăunător și descrie traseul drept „drumul care unește”. La Via Transilvanica Business Fest , inițiativă a fundației Deloitte și a asociației Tășuleasa Social, Ușeriu a insistat că proiectele sociale funcționează doar dacă sunt conectate la „cadrul larg al societății”, de la educație la mediul în care trăiesc oamenii. „Sunt 400 de comunităţi pe Via Transilvanica, nu există nicio comunitate care să zică că Via Transilvanica face rău. Via Transilvanica este ceea ce uneşte, drumul care uneşte.“ Ce înseamnă statutul de „interes național” pentru traseu Via Transilvanica este un traseu montan de 1.600 de kilometri, care poate fi parcurs în aproximativ 60 de zile. Proiectul a fost inițiat în 2018, iar în acest an a devenit traseu pedestru de interes național, ceea ce aduce, conform informațiilor din articol, un plus de siguranță pentru turiști. În practică, cadrul legal menționat în material prevede că este interzisă blocarea accesului sau distrugerea marcajelor, elemente esențiale pentru utilizarea rutei. „Orice primar putea să oprească proiectul acesta. Să zică: «Gata, nu mai vreau pe aici».“ Extinderea: ținta de 5.000 km și zonele vizate Fondatorul Tășuleasa Social afirmă că organizația vrea să ducă proiectul și în alte zone istorice ale României și că există deja „scouting” (evaluări preliminare pe teren) în: Țara Oașului Maramureșul istoric Valea Jiului Ușeriu spune că o rețea de 5.000 de kilometri „ar fi excelent” și că România ar putea concura cu rute mari din SUA, argumentând că, deși nu are teritorii la fel de întinse, are un teritoriu „foarte interesant” și „foarte bogat”. Context: Tășuleasa Social și miza comunitară Alin Ușeriu și fratele său, Tibi Ușeriu, au fondat Asociația Tășuleasa Social în 2000, într-o perioadă în care voluntariatul era perceput ca un concept „străin”, potrivit articolului. Ușeriu leagă evoluția proiectelor sociale de acceptarea comunității și de capacitatea de a opri sau ajusta inițiativele dacă nu funcționează local. „Noi, de la bun început, am ştiut că socialul nu poate să fie închistat undeva ca singurul lucru care trebuie rezolvat.“ [...]

Un clip viral cu un muncitor nepalez readuce în discuție diferențele mari de venit dintre România și Nepal , dar și riscul de a trage concluzii despre salarii din imagini fără context, potrivit Adevărul . Bărbatul, care lucrează în România, a publicat pe TikTok un videoclip în care își numără banii câștigați, iar imaginile au fost preluate și pe Reddit . Acolo, postarea a circulat cu mesajul „În România se fac bani. Doar cine nu vrea nu face” și a strâns numeroase reacții. În filmare, muncitorul apare întins pe pat și numără o sumă pe care comentatorii au estimat-o la aproximativ 7.000 de lei. O parte dintre utilizatori au reacționat pozitiv, spunând că sunt „bani munciți” și comparând experiența lui cu cea a românilor plecați la muncă în străinătate în urmă cu circa două decenii. Au apărut și relatări despre interacțiuni directe cu muncitori nepalezi, inclusiv exemplul unui curier care a livrat mâncare și a urat „poftă bună”. Diferența de venit, dar fără concluzii despre salarii în România În contextul discuțiilor, articolul citează date potrivit cărora salariul mediu lunar brut în Nepal ar fi de aproximativ 32.000 de rupii nepaleze, echivalentul a circa 234 de dolari (aprox. 1.060 de lei). Raportat la acest reper, suma estimată la 7.000 de lei din videoclip ar însemna mai mult de șase salarii medii lunare din Nepal. Totuși, clipul nu precizează perioada în care au fost câștigați banii, ce meserie are bărbatul și nici dacă suma reprezintă salariul net. Din acest motiv, valoarea din imagini nu poate fi folosită pentru a estima venitul obișnuit al muncitorilor nepalezi din România. [...]

Două cutremure în mai puțin de 12 ore în Vrancea ridică din nou problema pregătirii operaționale pentru seisme, după ce un nou eveniment, de magnitudine 2, a fost înregistrat miercuri după-amiază, la câteva ore de la seismul de 5,7 din timpul nopții, potrivit Mediafax . Cutremurul de magnitudine 2 s-a produs în zona seismică Vrancea , la o adâncime de 17,5 kilometri, conform Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) . Seismul a avut loc în apropierea următoarelor orașe: 24,4 km SV de Focșani, 42,7 km N de Buzău, 79,2 km V de Brăila, 79,9 km V de Galați și 94,4 km SV de Bârlad. Context: seismul de 5,7 din noaptea de marți spre miercuri Evenimentul de după-amiază a venit la aproape 12 ore după cutremurul de magnitudine 5,7, produs la ora 02:48, tot în zona seismică Vrancea, la adâncimea de 120,8 kilometri. Acesta a fost resimțit inclusiv în București. Potrivit datelor citate, seismul de 5,7 s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 48,6 km V de Focșani, 61,5 km N de Buzău, 64,4 km E de Sfântu-Gheorghe, 74,5 km E de Brașov și 90,6 km NE de Ploiești. Impact operațional: verificări încheiate fără pagube raportate Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a anunțat că misiunile de recunoaștere desfășurate după cutremurul de miercuri, 18 noiembrie, s-au încheiat fără să fie raportate pagube materiale. În același timp, două persoane au fost rănite în incidente provocate de mișcarea seismică, iar în județul Galați au fost înregistrate șapte apeluri la 112. [...]

ANOSR cere modificarea taxei turistice din București pentru a nu penaliza studenții cazați privat , avertizând că forma propusă pentru 2027 poate adăuga costuri de până la circa 300 de lei pe lună pentru cei care stau în Capitală mai puțin de un an, potrivit Mediafax . Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România solicită Primăriei Municipiului București (PMB) un mecanism diferențiat al taxei speciale pentru promovarea turistică, astfel încât să fie acoperiți și studenții care nu prind loc în căminele de stat și sunt nevoiți să se cazeze în spații oferite de operatori privați. Ce prevede proiectul și de ce contează pentru studenți Demersul ANOSR vine după ce PMB a deschis, la începutul lunii noiembrie, procedura de transparență decizională pentru proiectul de hotărâre privind instituirea taxei speciale pentru promovarea turistică a Municipiului București pentru anul 2027, propus prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 505/2026 . Conform informațiilor prezentate de ANOSR, taxa este de 30 de lei pe zi și poate ajunge la aproximativ 300 de lei lunar. Ea se aplică tuturor persoanelor cazate în Capitală pe o perioadă mai mică de un an. Ce solicită ANOSR: scutire extinsă, indiferent de forma de cazare ANOSR spune că, în forma actuală, proiectul scutește doar studenții cazați în căminele de stat. Organizația a inițiat o petiție în rândul studenților care locuiesc în afara căminelor și sunt cazați în spații private; aceasta a strâns aproximativ 1.500 de semnături. „În forma actuală a proiectului, sunt scutiți doar studenții cazați în căminele de stat. (…) Semnatarii acesteia susțin extinderea scutirii de la plata taxei speciale aferente anului 2027 asupra tuturor studenților, indiferent de forma de cazare, prin modificarea corespunzătoare a proiectului de hotărâre și a anexelor sale”, transmite ANOSR. Alianța critică și lipsa unor mecanisme aplicabile diferențiat pentru studenții care beneficiază de cazare pe termen lung sau pentru persoanele care desfășoară activități educaționale de scurtă durată. Context: locuri insuficiente în cămine și risc de bariere financiare ANOSR susține că universitățile publice sau private nu asigură suficiente locuri în căminele studențești de stat pentru a acoperi cererea, ceea ce împinge o parte semnificativă dintre studenți către cazare privată, inclusiv în spații neclasificate. „Taxa suplimentară de promovare turistică (10 lei/noapte/turist) impune bariere în ceea ce privește accesul la activități educaționale de lungă durată, situație în care astfel de taxe pot duce inclusiv la renunțarea studentului la parcursul educațional, din considerente financiare”, transmite ANOSR. Organizația mai afirmă că taxa îi afectează și pe elevii și studenții care vin în București pentru activități educaționale de scurtă durată (admitere, sesiuni, colocvii, certificări, tabere educaționale, concursuri și olimpiade), precum și pe cei care participă la școli de vară, cantonamente sportive sau sesiuni de formare desfășurate pe mai multe zile ori săptămâni. În final, ANOSR solicită autorităților preluarea amendamentelor transmise anterior, menționând că a semnalat impactul social și educațional al măsurii încă de la instituirea taxei pentru anul 2026. [...]

Ministerul Mediului a declanșat un control al Gărzii Naționale de Mediu la Baia Mare , după ce, în timpul unei vizite în oraș, au fost semnalate probleme legate de gestionarea deșeurilor în zona platformei industriale Agecom, iar verificarea la fața locului a confirmat situația, potrivit News . Ministrul Mediului, Natalia Intotero , spune că a decis intervenția „imediat” după sesizările primite de la cetățeni și că, la fața locului, au fost constatate „probleme privind depozitarea deșeurilor”, motiv pentru care a solicitat intervenția de urgență a Gărzii Naționale de Mediu. „Când oamenii semnalează probleme de mediu, autoritățile trebuie să reacționeze! (…) Am decis să mergem imediat la fața locului, unde am constatat probleme privind depozitarea deșeurilor și am solicitat intervenția de urgență a Gărzii Naționale de Mediu.” Ce verifică autoritățile și ce urmează Potrivit ministrului, verificările au început deja în teren și vizează inclusiv respectarea măsurilor dispuse la controale anterioare. Intotero afirmă că a cerut „un control riguros”, iar rezultatele vor fi făcute publice. Ministrul mai spune că aplicarea măsurilor care vor rezulta din control va fi urmărită „îndeaproape” și indică drept miză protejarea mediului și a sănătății populației, într-un mesaj publicat pe Facebook. [...]

Românii ajung să petreacă până la aproape trei luni pe an online, iar specialiștii avertizează că această utilizare „problematică” se vede direct în atenție, somn și capacitatea de concentrare , potrivit Digi24 , care citează un studiu realizat la comanda ANCOM . Datele indică o medie de 4 ore și 19 minute pe zi petrecute pe internet. Transpus în timp cumulat, asta înseamnă peste 30 de ore pe săptămână, mai mult de 5 zile într-o lună și aproximativ două luni într-un an, iar pentru cei mai tineri se ajunge la aproape trei luni anual. Un element important din studiu este că utilizarea internetului este, în principal, orientată spre activități cu potențial mare de „captare” a timpului: 96% dintre respondenți spun că folosesc internetul pentru comunicare, 92% pentru divertisment și 92% pentru social media. De ce contează: efecte operaționale în viața de zi cu zi Psihologul Adina Burghel face distincția între utilizarea frecventă și cea problematică și avertizează asupra unor consecințe concrete: toleranță mai scăzută la activități care cer atenție susținută, răbdare și efort mental, dar și afectarea somnului, mai ales când telefonul este folosit înainte de culcare. Un semnal de alarmă, potrivit explicațiilor din material, apare atunci când o persoană simte că nu se mai poate opri din utilizare, deși își propune acest lucru. Copiii și adolescenții: presiunea validării online Pentru copii și adolescenți, în discuție intră și problema controlului și a validării prin rețele sociale. Mihai Gafencu, președintele „ Salvați Copiii ” Timiș, atrage atenția asupra expunerii timpurii la mecanismele de validare de tip „like”, menționând vârste de 10–12 ani ca fiind prea mici pentru astfel de „validări false”. Cum a fost făcut studiul Cercetarea a fost realizată la comanda ANCOM în august și septembrie 2026, prin interviuri online. Au răspuns 1.450 de persoane cu vârsta de cel puțin 14 ani, care au utilizat platforme online în ultimele 12 luni. [...]