Știri
Știri din categoria Societate
România intră într-o presiune structurală pe servicii sociale și sănătate, pe fondul lipsei de personal pentru îngrijirea vârstnicilor, arată datele citate de Adevărul: există aproximativ un lucrător formal în îngrijirea de lungă durată la 100 de persoane de peste 65 de ani, față de circa cinci la 100, media statelor OECD.
România avea aproape 3,9 milioane de persoane de cel puțin 65 de ani la începutul lui 2026, adică 20,5% din populația rezidentă, potrivit Barometrului „Bătrânii singuri. Drama nevăzută a României”, realizat de Alianța Binelui Comun (ABC) și publicat de Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice (1 octombrie). Estimările citate în barometru indică o creștere a ponderii acestei grupe de vârstă până la aproximativ 31% în 2050.
Diferența față de statele OECD nu este doar de resursă umană, ci și de bani. România alocă aproximativ 0,3% din PIB pentru îngrijirea de lungă durată, comparativ cu 1,7% în medie în OECD, conform datelor citate în barometru. În acest context, familia rămâne principala sursă de sprijin pentru seniori, însă modelul devine fragil când copiii adulți sunt plecați în alt oraș sau în străinătate.
Aproximativ 1,35 milioane de persoane de peste 65 de ani locuiau singure în 2025. Barometrul notează că locuirea singură nu înseamnă automat nevoie de îngrijire, dar schimbarea structurii gospodăriilor și distanța dintre generații modifică felul în care se asigură sprijinul atunci când autonomia scade.
În mediul urban, aproape 29% dintre seniori nu își au copiii în apropiere. Transferurile de bani și comunicarea la distanță pot menține legătura, dar nu pot înlocui sprijinul care presupune prezență fizică (însoțire la medic, cumpărături, ajutor în gospodărie).
Cercetarea realizată pentru barometru indică faptul că, în mediul urban, trei din cinci seniori se confruntă cu singurătatea, iar aproape 310.000 sunt estimați cu un nivel foarte ridicat de singurătate. Autorii precizează că aceste date sunt reprezentative pentru populația vârstnică urbană și nu sunt extrapolate automat la întreaga populație de peste 65 de ani din România.
Tot în urban, 59% dintre seniori spun că ar accepta programe de sprijin, potrivit cercetării.
Printre soluțiile avansate de Alianța Binelui Comun în barometru se află:
Analiza mai propune mecanisme de identificare timpurie a vulnerabilității (inclusiv screening prin medicina de familie și servicii sociale) și contactarea proactivă a vârstnicilor după evenimente care cresc riscul de izolare sau pierdere a autonomiei (decesul partenerului, externare din spital, cădere, diminuarea capacității de autoservire). Pe termen mai lung, barometrul avansează ideea unei evidențe anuale, printr-un indice național și județean, care să urmărească indicatori precum locuirea singură, izolarea, autonomia și accesul la servicii.
Recomandate
Via Transilvanica a ajuns să traverseze 400 de comunități și, odată cu recunoașterea ca traseu pedestru de interes național, capătă un cadru legal care protejează accesul și marcajele , un pas cu efect direct asupra siguranței turiștilor și a funcționării rutei, potrivit Ziarul Financiar . Alin Ușeriu, fondatorul Asociației Tășuleasa Social, spune că nu există comunități care să considere proiectul dăunător și descrie traseul drept „drumul care unește”. La Via Transilvanica Business Fest , inițiativă a fundației Deloitte și a asociației Tășuleasa Social, Ușeriu a insistat că proiectele sociale funcționează doar dacă sunt conectate la „cadrul larg al societății”, de la educație la mediul în care trăiesc oamenii. „Sunt 400 de comunităţi pe Via Transilvanica, nu există nicio comunitate care să zică că Via Transilvanica face rău. Via Transilvanica este ceea ce uneşte, drumul care uneşte.“ Ce înseamnă statutul de „interes național” pentru traseu Via Transilvanica este un traseu montan de 1.600 de kilometri, care poate fi parcurs în aproximativ 60 de zile. Proiectul a fost inițiat în 2018, iar în acest an a devenit traseu pedestru de interes național, ceea ce aduce, conform informațiilor din articol, un plus de siguranță pentru turiști. În practică, cadrul legal menționat în material prevede că este interzisă blocarea accesului sau distrugerea marcajelor, elemente esențiale pentru utilizarea rutei. „Orice primar putea să oprească proiectul acesta. Să zică: «Gata, nu mai vreau pe aici».“ Extinderea: ținta de 5.000 km și zonele vizate Fondatorul Tășuleasa Social afirmă că organizația vrea să ducă proiectul și în alte zone istorice ale României și că există deja „scouting” (evaluări preliminare pe teren) în: Țara Oașului Maramureșul istoric Valea Jiului Ușeriu spune că o rețea de 5.000 de kilometri „ar fi excelent” și că România ar putea concura cu rute mari din SUA, argumentând că, deși nu are teritorii la fel de întinse, are un teritoriu „foarte interesant” și „foarte bogat”. Context: Tășuleasa Social și miza comunitară Alin Ușeriu și fratele său, Tibi Ușeriu, au fondat Asociația Tășuleasa Social în 2000, într-o perioadă în care voluntariatul era perceput ca un concept „străin”, potrivit articolului. Ușeriu leagă evoluția proiectelor sociale de acceptarea comunității și de capacitatea de a opri sau ajusta inițiativele dacă nu funcționează local. „Noi, de la bun început, am ştiut că socialul nu poate să fie închistat undeva ca singurul lucru care trebuie rezolvat.“ [...]
Un clip viral cu un muncitor nepalez readuce în discuție diferențele mari de venit dintre România și Nepal , dar și riscul de a trage concluzii despre salarii din imagini fără context, potrivit Adevărul . Bărbatul, care lucrează în România, a publicat pe TikTok un videoclip în care își numără banii câștigați, iar imaginile au fost preluate și pe Reddit . Acolo, postarea a circulat cu mesajul „În România se fac bani. Doar cine nu vrea nu face” și a strâns numeroase reacții. În filmare, muncitorul apare întins pe pat și numără o sumă pe care comentatorii au estimat-o la aproximativ 7.000 de lei. O parte dintre utilizatori au reacționat pozitiv, spunând că sunt „bani munciți” și comparând experiența lui cu cea a românilor plecați la muncă în străinătate în urmă cu circa două decenii. Au apărut și relatări despre interacțiuni directe cu muncitori nepalezi, inclusiv exemplul unui curier care a livrat mâncare și a urat „poftă bună”. Diferența de venit, dar fără concluzii despre salarii în România În contextul discuțiilor, articolul citează date potrivit cărora salariul mediu lunar brut în Nepal ar fi de aproximativ 32.000 de rupii nepaleze, echivalentul a circa 234 de dolari (aprox. 1.060 de lei). Raportat la acest reper, suma estimată la 7.000 de lei din videoclip ar însemna mai mult de șase salarii medii lunare din Nepal. Totuși, clipul nu precizează perioada în care au fost câștigați banii, ce meserie are bărbatul și nici dacă suma reprezintă salariul net. Din acest motiv, valoarea din imagini nu poate fi folosită pentru a estima venitul obișnuit al muncitorilor nepalezi din România. [...]
Descoperirea unei capsule a timpului în Turnul Sfatului poate influența calendarul și modul de lucru al reabilitării monumentului , pentru că documentele găsite au fost scoase din șantier și trimise la expertiză, iar intervențiile ulterioare ar putea depinde de concluziile specialiștilor, potrivit G4Media . Capsula a fost descoperită luni, în acoperișul Turnului Sfatului din Sibiu, în timpul lucrărilor de reabilitare. Descoperirea a fost făcută de echipa constructorului care lucra în zona acoperișului, iar Primăria Municipiului Sibiu a anunțat cazul pe Facebook. Ce s-a găsit și ce se știe până acum Obiectul are forma unui cilindru, cu diametrul de aproximativ 15 centimetri și o lungime de 30 de centimetri. În interior se află un mănunchi de documente, însă conținutul exact nu este cunoscut în acest moment. Municipalitatea a transmis că, la o primă inspecție, documentele „din câte se pare” ar fi mai vechi de 100 de ani, dar precizează că este vorba despre o estimare preliminară, care urmează să fie confirmată de specialiști. Următorii pași: restaurare și analiză în laborator Capsula și documentele au fost transportate la laboratorul de restaurare al Muzeului Național Brukenthal, unde urmează să fie desfăcute și analizate în condiții controlate. Specialiștii ar urma să intervină pentru restaurarea materialelor, astfel încât acestea să poată fi cercetate ulterior. Primăria Sibiu a indicat că, deocamdată, nu se știe cine a amplasat capsula, în ce an a fost ascunsă sau ce informații conțin documentele, detalii care ar putea fi stabilite după deschidere și examinare. [...]
Bucureștiul intră într-un weekend cu acces gratuit la evenimente-cheie și restricții de trafic în centru , pe fondul Zilelor Bucureștiului și al unor festivaluri care mută publicul între Piața Constituției, Calea Victoriei și cartiere, potrivit HotNews . Miza practică pentru locuitori este dublă: program dens în spațiul public, dar și zone închise mașinilor sau cu acces gestionat, care schimbă fluxurile de mobilitate în oraș. Centrul: iMapp la Palatul Parlamentului și Calea Victoriei pietonală Punctul central al weekendului este iMapp Bucharest (ediția a 11-a), în Piața Constituției, pe 19 și 20 septembrie, cu acces gratuit. Șapte artiști și studiouri internaționale intră în competiția Winners League, iar tema ediției este „PAST. FORWARD.”; între momentele speciale este menționată o proiecție dedicată Nadiei Comăneci, la 50 de ani de la nota 10 de la Montreal. Sâmbătă, accesul în Piața Constituției începe la 16:00, iar competiția de video mapping rulează între 21:30 și 23:00; în programul muzical este inclus Rudimental – DJ & Production (de la 20:00). Duminică, evenimentul continuă între 12:00 și 22:00, cu WHOMADEWHO (Hybrid DJ Set) pe scenă. În paralel, Calea Victoriei devine din nou pietonală în cadrul „Străzi Deschise – București, Promenadă Urbană”, cu activități sportive, instalații și evenimente culturale. În Piața Revoluției este anunțat și un preambul al festivalului de New Media Art RADAR: Full Spectrum. Programul Zilelor Bucureștiului include, conform aceleiași surse, tururi și activități la sediul Primăriei Capitalei, plimbări cu barca pe Dâmbovița și evenimente în zona Kiseleff – Piața Victoriei. Închideri punctuale de străzi și evenimente cu trasee dedicate Pentru cei care vor un eveniment sportiv nocturn, The Color Run Night are loc sâmbătă, de la 19:00, în zona Bulevardului Unirii, pe un traseu de maximum 5 kilometri, cu start și finish la Biblioteca Națională. Organizatorii au stabilit o limită de 60 de minute pentru parcurgerea traseului. Tot în weekend, intersecția străzilor Christian Tell și Biserica Amzei se închide mașinilor și se deschide oamenilor pentru „Masa Nesfârșită”, cu concerte, dialoguri despre oraș, ateliere, jocuri și cinema în aer liber; sâmbătă este programat un concert gratuit susținut de Taraful de la Vărbilău. Cartierul Icoanei-Ioanid și IOR: activități comunitare, unele cu locuri limitate LOC – Festivalul Cartierului Icoanei-Ioanid transformă zona, pe 19 și 20 septembrie, într-un traseu cultural cu peste 70 de activități și peste 50 de afaceri locale incluse în program. Accesul la festival este gratuit, însă unele activități se desfășoară pe bază de înscriere sau bilet. Duminică sunt menționate, între altele, un tur ghidat susținut de arhitecta Cristina Woinaroski (cu înscriere prealabilă și taxă) și un concert pentru copii al Muse Quartet (gratuit). În Parcul IOR, One World Romania propune activități despre relația comunității cu spațiul verde: tururi ghidate (inclusiv despre zona retrocedată), atelier juridic despre organizarea comunitară, grădinărit comunitar și activități pentru copii. Participarea este gratuită, dar locurile sunt limitate și se face pe bază de înscriere. Alternativă în vest: Insula Lacul Morii, deschisă publicului, cu festival până duminică Un element nou pe „harta” de weekend este Insula Lacul Morii, deschisă oficial publicului vineri, 18 septembrie, la ora 10:00. Inaugurarea este legată de West Side Sunset Fest, care ține până duminică și include concerte, zone de relaxare, ateliere pentru copii și activități sportive, cu program 10:00–22:00 și acces gratuit. Accesul se poate face de pe digul Lacului Morii (din zona promenadei) și dinspre străzile Vasile Mohor, Cornului și Murelui. Bilete și prețuri: de la concerte la teatru Pe lângă evenimentele cu acces liber, weekendul include și opțiuni cu bilete: Garou, la Arenele Romane, duminică de la 20:00 – bilete de la 150 de lei. Mădălina Pavăl, acustic la Quantic (Golden Hour by Emagic), duminică de la 19:00 – bilet acces general 110 lei. Alina Manole Trio, la Clubul Țăranului, duminică de la 19:00 – bilete anunțate la 140 de lei. Liviu Teodorescu, la Hard Rock Cafe, duminică de la 21:00 – bilete de la 100 de lei. Encore („Bring Nu-Metal Back”), sâmbătă de la 19:00 – bilet 42 de lei. Control: Black Rhino Residency (sâmbătă) – 40 de lei în presale și 50 de lei la ușă; KALISEE și Purdesia (sâmbătă, Front Room) – 50 de lei la ușă; Discotecă #NORDICA (duminică) – intrare liberă. La Teatrul Național București, sâmbătă de la 19:00, se joacă „Pădurea spânzuraților” (regia și scenariul Radu Afrim), cu bilete între 60 și 120 de lei; spectacolul durează 3 ore și 10 minute, cu pauză de 15 minute. Pentru film, terasa de la Bruma (Bd. Regina Elisabeta 54) programează duminică o proiecție „Missing in Action” (1984), cu live voice-over de Irina-Margareta Nistor; intrarea este liberă, în limita locurilor disponibile, iar accesul începe la 18:00. În cinematografele de mall sunt menționate premierele „3 zile în septembrie” (film românesc) și „Resident Evil” (horror), fără detalii suplimentare de program în materialul citat. Context: Bucharest Food Week , cu meniuri la preț fix Weekendul prinde și finalul Bucharest Food Week, care reunește peste 100 de restaurante cu meniuri la prețuri fixe de 69, 119 și 189 de lei, produse în ediții limitate, cine colaborative și masterclass-uri. Sursa notează și un pop-up Les Enfants du Marché (restaurant din Paris) la Tabra, gândit ca o replică a standului dintr-o piață acoperită pariziană. Pentru cei care își fac planul în funcție de logistică, combinația dintre evenimente gratuite în centru, străzi închise temporar și activități cu înscriere/locuri limitate în cartiere face ca ora și locul să conteze mai mult decât „lista” de opțiuni: unele puncte sunt de tip festival (cu flux mare), altele funcționează pe capacitate controlată. [...]
Agresarea unei echipe TV în timpul protestului fermierilor ridică din nou problema siguranței jurnaliștilor pe teren , după ce o reporteră și un operator Realitatea Plus au fost îmbrânciți și împiedicați să filmeze marți, în Piața Victoriei , în contextul în care manifestația a degenerat în violențe, potrivit HotNews . Incidentul a avut loc în timpul transmisiunii, când mai mulți manifestanți au încercat să blocheze filmarea și au agresat verbal și fizic echipa. Un protestatar i-a strigat jurnalistei: „Nu ne mai filma, că ne bagi la pușcărie, ești prost la cap?” Împiedicarea filmării și agresiune fizică Conform relatării, reportera prezenta „imaginea de ansamblu” și i-a cerut operatorului să filmeze pietrele desprinse și aruncate de unii protestatari spre forțele de ordine. În acel moment, un manifestant cu mască i-ar fi spus: „Fără violență nu se poate” Ulterior, un bărbat cu gluga trasă și fața acoperită cu un fular s-a apropiat și a dus palma spre camera de filmat. Jurnalista i-a cerut să-l lase pe operator și l-a întrebat dacă este fermier, afirmând totodată că în protest ar exista „persoane infiltrate”. Într-un alt episod, un manifestant i-a dat peste microfon, a înjurat-o și i-a „dezmembrat” microfonul, încercând apoi să i-l smulgă și să-l trântească de pământ. Intervenția unui participant și urmările Un bărbat care purta cască și avea un ghiozdan cu însemnele unei platforme de livrare de mâncare s-a interpus între jurnalistă și agresori și a îndrumat-o dinspre grupul respectiv. Echipa a fost huiduită, iar operatorul a relatat, după ce și-a strigat colega: „Au început să dea în mine” Potrivit Digi24, echipa Realitatea Plus a ajuns la spital. [...]
Sesizarea la CNCD deschide un posibil dosar de discriminare cu miză de guvernanță la Metrorex , după ce ministrul interimar al Mediului, Diana Buzoianu, l-a reclamat pe liderul Sindicatului Liber Metrou, Marian Artimon, pentru declarații considerate misogine, potrivit Adevărul . Cazul mută disputa din zona retoricii publice în cea a reglementării, unde o eventuală sancțiune ar putea seta un precedent privind discursul discriminatoriu al persoanelor cu rol decizional în instituții și companii publice. Buzoianu a anunțat sesizarea într-un mesaj video publicat luni seară pe Facebook. Ea susține că gravitatea declarațiilor este amplificată de faptul că Artimon este și consilier general PSD în Consiliul General al Municipiului București, poziție din care „ia decizii care afectează sute de mii de femei din București”. Ce reclamă ministrul și de ce contează instituțional Ministrul interimar afirmă că problema nu este doar opinia personală a liderului sindical, ci riscul ca o astfel de mentalitate să influențeze decizii publice. „Problema nu este că dumneavoastră, domnul Marian Artimon, sunteți misogin. Problema este că dumneavoastră luați decizii cu această mentalitate pentru sute de mii de femei din București”, a declarat Diana Buzoianu. Buzoianu mai spune că Artimon ar fi trebuit să demisioneze după declarațiile făcute și că PSD ar fi trebuit să-i retragă sprijinul politic, motiv pentru care a apelat la CNCD, invocând existența unei „legislații foarte clare” privind discriminarea. Declarațiile care au declanșat sesizarea Reacția ministrului vine după o conferință de presă de miercurea trecută, în care Marian Artimon a criticat administrarea Metrorex și a pus problemele companiei pe seama faptului că „sunt cam multe femei” în poziții de decizie. „Din păcate, nu vreau să jignesc, cam multe femei care conduc, iau decizii pentru metrou”, a afirmat Artimon, adăugând că s-ar fi ajuns să se „conducă economic, în loc să se conducă tehnic”. În aceeași intervenție, Artimon a făcut și o afirmație referitoare la conducerea din minister: „Poate prea multă lipsă de sânge în instalații, ca să zic așa, pe acolo, prin minister”, a mai spus acesta. Context: conducerea Metrorex și pasul următor Potrivit informațiilor de pe site-ul Metrorex, compania este condusă din septembrie 2023 de directorul general Mariana Miclăuș, iar funcția de director financiar este ocupată de Ioana Diaconu. Diana Buzoianu spune că așteaptă ca CNCD să analizeze sesizarea și să decidă dacă declarațiile lui Marian Artimon constituie discriminare. Dacă instituția constată încălcarea legislației, cazul poate avea consecințe de reglementare și de practică instituțională, prin modul în care sunt sancționate declarațiile discriminatorii venite de la persoane cu rol public și influență în decizie. [...]
