Știri
Știri din categoria Societate

ANOSR cere modificarea taxei turistice din București pentru a nu penaliza studenții cazați privat, avertizând că forma propusă pentru 2027 poate adăuga costuri de până la circa 300 de lei pe lună pentru cei care stau în Capitală mai puțin de un an, potrivit Mediafax.
Alianța Națională a Organizațiilor Studențești din România solicită Primăriei Municipiului București (PMB) un mecanism diferențiat al taxei speciale pentru promovarea turistică, astfel încât să fie acoperiți și studenții care nu prind loc în căminele de stat și sunt nevoiți să se cazeze în spații oferite de operatori privați.
Demersul ANOSR vine după ce PMB a deschis, la începutul lunii noiembrie, procedura de transparență decizională pentru proiectul de hotărâre privind instituirea taxei speciale pentru promovarea turistică a Municipiului București pentru anul 2027, propus prin Hotărârea Consiliului General al Municipiului București nr. 505/2026.
Conform informațiilor prezentate de ANOSR, taxa este de 30 de lei pe zi și poate ajunge la aproximativ 300 de lei lunar. Ea se aplică tuturor persoanelor cazate în Capitală pe o perioadă mai mică de un an.
ANOSR spune că, în forma actuală, proiectul scutește doar studenții cazați în căminele de stat. Organizația a inițiat o petiție în rândul studenților care locuiesc în afara căminelor și sunt cazați în spații private; aceasta a strâns aproximativ 1.500 de semnături.
„În forma actuală a proiectului, sunt scutiți doar studenții cazați în căminele de stat. (…) Semnatarii acesteia susțin extinderea scutirii de la plata taxei speciale aferente anului 2027 asupra tuturor studenților, indiferent de forma de cazare, prin modificarea corespunzătoare a proiectului de hotărâre și a anexelor sale”, transmite ANOSR.
Alianța critică și lipsa unor mecanisme aplicabile diferențiat pentru studenții care beneficiază de cazare pe termen lung sau pentru persoanele care desfășoară activități educaționale de scurtă durată.
ANOSR susține că universitățile publice sau private nu asigură suficiente locuri în căminele studențești de stat pentru a acoperi cererea, ceea ce împinge o parte semnificativă dintre studenți către cazare privată, inclusiv în spații neclasificate.
„Taxa suplimentară de promovare turistică (10 lei/noapte/turist) impune bariere în ceea ce privește accesul la activități educaționale de lungă durată, situație în care astfel de taxe pot duce inclusiv la renunțarea studentului la parcursul educațional, din considerente financiare”, transmite ANOSR.
Organizația mai afirmă că taxa îi afectează și pe elevii și studenții care vin în București pentru activități educaționale de scurtă durată (admitere, sesiuni, colocvii, certificări, tabere educaționale, concursuri și olimpiade), precum și pe cei care participă la școli de vară, cantonamente sportive sau sesiuni de formare desfășurate pe mai multe zile ori săptămâni.
În final, ANOSR solicită autorităților preluarea amendamentelor transmise anterior, menționând că a semnalat impactul social și educațional al măsurii încă de la instituirea taxei pentru anul 2026.
Recomandate

Iluminatul festiv din București va fi aprins pe 27 noiembrie și va rămâne până după 7 ianuarie , iar montajul decorațiunilor a început deja, noaptea, pentru a nu afecta traficul, potrivit Mediafax , care citează o postare a Primăriei Municipiului București (PMB). Compania Municipală Iluminat Public București a început luni seară montarea decorațiunilor de Crăciun, folosind instalațiile pe care le are deja în depozite. Lucrările se desfășoară pe timpul nopții, pentru a limita impactul asupra circulației. PMB estimează că, în această iarnă, principalele bulevarde ale Capitalei vor fi împodobite cu aproximativ 6 milioane de luminițe. Unde se montează decorațiunile În primele două nopți, echipele au lucrat pe Bulevardul Lascăr Catargiu și Șoseaua Kiseleff, iar montajul continuă pe Șoseaua Kiseleff, în noaptea de miercuri, conform Primăriei. Ulterior, instalațiile urmează să fie montate treptat pe: Șoseaua Aviatorilor Calea Victoriei Bulevardul Regina Elisabeta Bulevardul Magheru Bulevardul I.C. Brătianu Piața Romană Piața Constituției Ce include iluminatul și calendarul de funcționare Primăria spune că decorurile vor include plase și șiruri de lumini, „țurțuri strălucitori” și globuri gigant, cu diametrul de 80 cm. Iluminatul festiv va fi aprins pe 27 noiembrie, odată cu deschiderea Târgului de Crăciun din Piața Constituției . Luminițele vor rămâne aprinse până în luna ianuarie, după sărbătoarea Sfântului Ioan Botezătorul (7 ianuarie). [...]

Două cutremure în mai puțin de 12 ore în Vrancea ridică din nou problema pregătirii operaționale pentru seisme, după ce un nou eveniment, de magnitudine 2, a fost înregistrat miercuri după-amiază, la câteva ore de la seismul de 5,7 din timpul nopții, potrivit Mediafax . Cutremurul de magnitudine 2 s-a produs în zona seismică Vrancea , la o adâncime de 17,5 kilometri, conform Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP) . Seismul a avut loc în apropierea următoarelor orașe: 24,4 km SV de Focșani, 42,7 km N de Buzău, 79,2 km V de Brăila, 79,9 km V de Galați și 94,4 km SV de Bârlad. Context: seismul de 5,7 din noaptea de marți spre miercuri Evenimentul de după-amiază a venit la aproape 12 ore după cutremurul de magnitudine 5,7, produs la ora 02:48, tot în zona seismică Vrancea, la adâncimea de 120,8 kilometri. Acesta a fost resimțit inclusiv în București. Potrivit datelor citate, seismul de 5,7 s-a produs în apropierea următoarelor orașe: 48,6 km V de Focșani, 61,5 km N de Buzău, 64,4 km E de Sfântu-Gheorghe, 74,5 km E de Brașov și 90,6 km NE de Ploiești. Impact operațional: verificări încheiate fără pagube raportate Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU) a anunțat că misiunile de recunoaștere desfășurate după cutremurul de miercuri, 18 noiembrie, s-au încheiat fără să fie raportate pagube materiale. În același timp, două persoane au fost rănite în incidente provocate de mișcarea seismică, iar în județul Galați au fost înregistrate șapte apeluri la 112. [...]

Ministerul Mediului a declanșat un control al Gărzii Naționale de Mediu la Baia Mare , după ce, în timpul unei vizite în oraș, au fost semnalate probleme legate de gestionarea deșeurilor în zona platformei industriale Agecom, iar verificarea la fața locului a confirmat situația, potrivit News . Ministrul Mediului, Natalia Intotero , spune că a decis intervenția „imediat” după sesizările primite de la cetățeni și că, la fața locului, au fost constatate „probleme privind depozitarea deșeurilor”, motiv pentru care a solicitat intervenția de urgență a Gărzii Naționale de Mediu. „Când oamenii semnalează probleme de mediu, autoritățile trebuie să reacționeze! (…) Am decis să mergem imediat la fața locului, unde am constatat probleme privind depozitarea deșeurilor și am solicitat intervenția de urgență a Gărzii Naționale de Mediu.” Ce verifică autoritățile și ce urmează Potrivit ministrului, verificările au început deja în teren și vizează inclusiv respectarea măsurilor dispuse la controale anterioare. Intotero afirmă că a cerut „un control riguros”, iar rezultatele vor fi făcute publice. Ministrul mai spune că aplicarea măsurilor care vor rezulta din control va fi urmărită „îndeaproape” și indică drept miză protejarea mediului și a sănătății populației, într-un mesaj publicat pe Facebook. [...]

Românii ajung să petreacă până la aproape trei luni pe an online, iar specialiștii avertizează că această utilizare „problematică” se vede direct în atenție, somn și capacitatea de concentrare , potrivit Digi24 , care citează un studiu realizat la comanda ANCOM . Datele indică o medie de 4 ore și 19 minute pe zi petrecute pe internet. Transpus în timp cumulat, asta înseamnă peste 30 de ore pe săptămână, mai mult de 5 zile într-o lună și aproximativ două luni într-un an, iar pentru cei mai tineri se ajunge la aproape trei luni anual. Un element important din studiu este că utilizarea internetului este, în principal, orientată spre activități cu potențial mare de „captare” a timpului: 96% dintre respondenți spun că folosesc internetul pentru comunicare, 92% pentru divertisment și 92% pentru social media. De ce contează: efecte operaționale în viața de zi cu zi Psihologul Adina Burghel face distincția între utilizarea frecventă și cea problematică și avertizează asupra unor consecințe concrete: toleranță mai scăzută la activități care cer atenție susținută, răbdare și efort mental, dar și afectarea somnului, mai ales când telefonul este folosit înainte de culcare. Un semnal de alarmă, potrivit explicațiilor din material, apare atunci când o persoană simte că nu se mai poate opri din utilizare, deși își propune acest lucru. Copiii și adolescenții: presiunea validării online Pentru copii și adolescenți, în discuție intră și problema controlului și a validării prin rețele sociale. Mihai Gafencu, președintele „ Salvați Copiii ” Timiș, atrage atenția asupra expunerii timpurii la mecanismele de validare de tip „like”, menționând vârste de 10–12 ani ca fiind prea mici pentru astfel de „validări false”. Cum a fost făcut studiul Cercetarea a fost realizată la comanda ANCOM în august și septembrie 2026, prin interviuri online. Au răspuns 1.450 de persoane cu vârsta de cel puțin 14 ani, care au utilizat platforme online în ultimele 12 luni. [...]

Percepția că „a fost mai greu înainte” domină opinia publică și poate influența așteptările sociale și economice , arată datele publicate de INSCOP , pe baza unui sondaj INSCOP Research realizat la solicitarea Informat.ro și relatat de Digi24. Potrivit rezultatelor, șase din zece români consideră că generația părinților lor a avut o viață mai grea decât generația actuală. În același timp, peste jumătate dintre respondenți spun că, în prezent, toate categoriile de vârstă se confruntă cu dificultăți aproximativ egale . Un alt rezultat relevant pentru modul în care este privită mobilitatea socială: 51,4% dintre cei chestionați cred că tinerii de astăzi au mai multe oportunități de reușită decât generațiile anterioare. În forma publicată pe site-ul INSCOP, materialul nu include detalii despre metodologie (eșantion, marjă de eroare, perioadă de culegere), astfel că interpretarea fină a diferențelor între grupuri sau în timp nu poate fi făcută pe baza acestui rezumat. [...]

Reforma anunțată de Guvern riscă să redeseneze administrația locală în Ținutul Pădurenilor , unde cinci comune ar trebui comasate ca să treacă pragul de 1.500 de locuitori avut în vedere de autorități, arată o analiză publicată de Adevărul . Miza nu este doar una statistică: vorbim despre localități îmbătrânite, cu sate răsfirate pe munte și servicii publice tot mai greu de susținut. Cele șapte comune din Ținutul Pădurenilor (Munții Poiana Ruscă, județul Hunedoara) au împreună sub 4.000 de locuitori, răspândiți pe aproape 570 km², ceea ce înseamnă o densitate medie de aproximativ șapte locuitori/km². În unele comune, densitatea coboară sub cinci locuitori/km². Pragul de 1.500 de locuitori: cum ar arăta comasarea Potrivit recensământului din 2021, doar comuna Ghelari depășea 1.500 de locuitori (1.501), însă publicația notează că cifra este probabil mai mare decât populația actuală, pe fondul declinului demografic. Între 2011 și 2021, Ghelari a pierdut aproape un sfert din populație, iar localitatea a rămas marcată de închiderea exploatării miniere (definitivă de circa două decenii), inclusiv prin blocuri ridicate în anii ’80, rămase în mare parte pustii. În afara Ghelariului, celelalte șase comune însumează 2.459 de locuitori. Pentru a trece pragul de 1.500 de locuitori „din proiectul reformei administrative”, articolul indică necesitatea comasării a cinci comune mici: Bătrâna (88 locuitori, oficial) Bunila (247) Lelese (339) Cerbăl (403) Toplița (624) Împreună, acestea ar ajunge la 1.701 locuitori, dar ar forma o comună întinsă, cu sate dispersate pe culmi și văi, la zeci de kilometri distanță unele de altele — un detaliu care complică administrarea și accesul la servicii. Depopulare accelerată și îmbătrânire: presiune pe servicii și pe guvernanța locală Declinul demografic este descris ca structural și de durată: urbanizarea și industrializarea din a doua parte a secolului XX au împins forța de muncă spre orașele Hunedoara și Deva, iar după 1990 migrația externă a accelerat golirea satelor. În ultimii ani, au fost modernizate șosele pentru conectarea zonei cu Hunedoara și Deva și pentru legături între sate, însă tendința demografică a rămas negativă. Planul de Amenajare a Teritoriului Județean Hunedoara (PATJ) indică Munții Poiana Ruscă drept una dintre zonele cele mai afectate de scăderea populației, îmbătrânire și natalitate redusă. Studiul socio-demografic citat în material arată ponderi foarte ridicate ale populației vârstnice (date la 1 ianuarie 2024), cu valori record în: Bătrâna: 46,36% Bunila: 44,3% Cerbăl: 42,44% Documentul mai arată că, între recensămintele din 2011 și 2021, populația județului Hunedoara a scăzut cu 13,6%, iar în unele comune montane declinul a fost mult mai puternic: Bătrâna (-30,71%) și Ghelari (-24,31%). În plus, în Bunila și Cerbăl, populația tânără reprezenta circa 6%, iar în mai mulți ani comunele Bătrâna, Bunila, Lelese și Cerbăl nu au înregistrat nașteri, potrivit aceluiași studiu. Ce urmează: calendarul reformei și riscurile specifice zonei Problema administrării comunelor foarte mici a revenit în prim-plan odată cu reforma administrativ-teritorială anunțată de Guvern în toamna lui 2026. La 30 octombrie 2026, ministrul Dezvoltării, Alexandru Stoica, a declarat că proiectul de comasare a comunelor cu cel mult 1.500 de locuitori ar urma să fie aplicat în două etape: până la 1 martie 2027 : comasare voluntară, cu acordul administrațiilor și al cetățenilor; ulterior: comasare obligatorie, cu efecte aplicate la alegerile locale din 2028. La nivel național, ministrul a indicat 429 de comune cu până la 1.500 de locuitori (identificate pe baza datelor de populație din 2023), iar pentru unirea voluntară ar urma să existe stimulente, inclusiv investiții și facilități fiscale. În Ținutul Pădurenilor, însă, articolul avertizează asupra unei dificultăți suplimentare: comunele cu populație foarte redusă administrează teritorii montane întinse, iar legăturile dintre sate sunt adesea grele. În acest context, comasarea poate rezolva o condiție numerică, dar poate crea presiuni operaționale noi asupra accesului la administrație și servicii publice, într-o regiune deja afectată de dispariția școlilor, magazinelor și punctelor medicale din multe sate. [...]