Știri
Știri din categoria Societate
Ministrul de Interne Cătălin Predoiu susține că România e printre cele mai sigure țări din lume, potrivit Antena 3 CNN, care citează atât o platformă internațională de date, cât și o postare a ministrului pe Facebook.
Declarația a fost făcută sâmbătă și este susținută, în articol, de datele de pe numbeo.com, o platformă care agregă indicatori despre costul și calitatea vieții, inclusiv percepții privind criminalitatea. Conform Numbeo, România ar fi plasată mai bine la capitolul criminalitate decât Franța, Irlanda, Germania, Belgia, Spania și Anglia.
În același timp, platforma indică faptul că situația infracționalității din Bulgaria și Republica Moldova este percepută ca fiind mai gravă decât cea din România, în timp ce Polonia, Austria, Elveția, Finlanda, Cehia și Danemarca sunt considerate mai sigure decât România. Printre țările cu cea mai mare criminalitate, potrivit platformei citate, se află Papua Noua Guinee, Venezuela și Haiti.
Predoiu a legat această poziționare de activitatea Ministerului Afacerilor Interne în combaterea criminalității organizate, invocând un set de cifre pentru ultimul an, inclusiv percheziții, acțiuni operative, grupuri infracționale destructurate și cantități de droguri confiscate, precum și măsuri de sprijin pentru polițiști (laboratoare de analiză, registru național automatizat, dezvoltarea poliției canine și suplimentarea polițiștilor antidrog).
„13.786! Nu e doar un număr, este parte din eforturile MAI în războiul cu criminalitatea organizată: 13.786 de percheziții domiciliare într-un an la suspecți de infracțiuni grave. (...) Toate acestea pot fi traduse într-un rezultat recunoscut la nivel mondial: România – printre cele mai sigure țări din lume”, a scris Cătălin Predoiu pe Facebook.
Recomandate
Ministerul de Interne cere actualizarea legislației și investiții în tehnologii antidronă pentru intervențiile de urgență , pe fondul unor riscuri tot mai diverse – de la incendii de amploare la inundații și utilizarea dronelor – potrivit Adevărul . Mesajul a fost transmis de vicepremierul și ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , la ceremonia de Ziua Pompierilor, organizată la Monumentul Eroilor Pompieri din București. Predoiu a vorbit despre evoluția structurilor de intervenție după integrarea pompierilor în Sistemul Național pentru Situații de Urgență, susținând că această schimbare a redus riscurile în misiuni, a scurtat timpii de intervenție și a crescut șansele de supraviețuire pentru persoanele salvate. La eveniment au participat, între alții, secretarul de stat Raed Arafat, conducerea MAI, șefi de arme, veterani și reprezentanți ai instituțiilor partenere, conform Ministerului de Interne. Dronele, un risc nou care împinge spre reguli și achiziții În discurs, ministrul a inclus dronele între „noile provocări”, alături de incendii de mare anvergură (inclusiv de pădure), dezastre naturale și inundații. În acest context, Predoiu a indicat două direcții de acțiune: măsuri legislative , care să stabilească „responsabilități clare”, cu implicarea Parlamentului; procurarea și introducerea de tehnologii antidronă pentru echiparea structurilor de intervenție, prin decizii la nivel guvernamental. „Este nevoie și de intervenții din partea Guvernului pentru procurarea tehnologiilor necesare și pentru echiparea structurilor de intervenție cu tehnologii antidronă”, a afirmat Cătălin Predoiu. Dotări finanțate și cu bani europeni, plus presiune pentru digitalizare Predoiu a legat modernizarea de accesul la fonduri europene, argumentând că fără „calea europeană și euroatlantică” dotările nu ar fi fost posibile „într-un timp atât de scurt”. El a susținut, totodată, că dotarea și organizarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și a Sistemului Național pentru Situații de Urgență au ajuns să fie „un model în Europa”, studiat inclusiv în structuri europene și NATO specializate pe astfel de riscuri. Ministrul a mai spus că este necesară continuarea digitalizării și concentrarea eforturilor în centre regionale , pentru creșterea eficienței și reducerea riscurilor pentru personalul de intervenție. Peste 400.000 de intervenții în acest an În final, Predoiu a indicat volumul de activitate al pompierilor, vorbind despre „ peste 400.000 de intervenții în situații de urgență ” în acest an și despre „miile de vieți salvate an de an”. El a amintit și misiunile externe ale pompierilor români în Franța, Grecia și Serbia, despre care a spus că au contribuit la prestigiul României. Mesajul președintelui: protecția civilă, parte a securității naționale Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj în care a descris riscurile drept „tot mai complexe și mai greu de anticipat”, invocând, între altele, războiul din vecinătatea României, incendiile de vegetație, inundațiile, fenomenele meteo extreme, accidentele tehnologice și amenințările la adresa infrastructurilor critice, potrivit Administrației Prezidențiale . Șeful statului a cerut dezvoltarea unei „culturi moderne a rezilienței” și a pledat pentru continuarea investițiilor în pregătire, infrastructură și tehnologii, menționând explicit inteligența artificială, dronele, sistemele de avertizare timpurie și comunicațiile ca instrumente ale protecției civile moderne. [...]
MAI cere legislație și tehnologie antidronă pentru intervenții mai rapide în contextul în care România s-a confruntat în această vară cu incidente cu drone aproape săptămânal, potrivit Mediafax . Mesajul a fost transmis de ministrul Afacerilor Interne, Cătălin Predoiu , în discursul de Ziua Pompierilor, unde a legat modernizarea sistemului de urgență de apariția unor riscuri noi. De ce contează: presiune pentru adaptarea cadrului legal și a dotărilor Predoiu a avertizat că structurile de intervenție trebuie să se pregătească pentru amenințări emergente, între care a enumerat dronele, incendiile de mare amploare, incendiile de pădure asociate cu dezastre naturale și inundațiile. În cazul dronelor, ministrul a spus că este nevoie de o legislație adaptată și de intervenții din partea Guvernului pentru procurarea tehnologiilor necesare și echiparea structurilor cu tehnologii antidronă. „Este nevoie și de intervenții din partea Guvernului pentru procurarea tehnologiilor necesare și pentru echiparea structurilor de intervenție cu tehnologii antidronă”, a declarat Cătălin Predoiu. Context: IGSU și Sistemul Național pentru Situații de Urgență, prezentate ca „model în Europa” În același discurs, ministrul a susținut că dotarea și organizarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență (IGSU) și a Sistemului Național pentru Situații de Urgență reprezintă „un model în Europa”, despre care afirmă că este studiat de structuri europene și de structuri NATO specializate în gestionarea riscurilor. Predoiu a pus transformările de după 1989 și integrarea pompierilor alături de paramedici, aviație și structuri de intervenții tehnice pe seama reducerii riscurilor, scurtării timpilor de intervenție și creșterii șanselor de supraviețuire. O parte importantă a dezvoltării dotărilor a fost atribuită viziunii secretarului de stat Raed Arafat și fondurilor europene. Operațional: modernizare continuă și misiuni externe fără afectarea capacității interne Ministrul a cerut continuarea modernizării prin inovare, reorganizare, noi dotări logistice și consolidarea culturii organizaționale, invocând și nivelul de încredere publică: „nouă din zece români” ar avea încredere în profesia de pompier, potrivit afirmațiilor sale. Totodată, Predoiu a menționat misiunile externe ale pompierilor români din această vară în Franța, Grecia și Serbia, precizând că acestea nu au pus în pericol capacitatea României de a interveni pe plan intern. La final, el a mulțumit pentru activitate și pentru „peste 400.000 de intervenții” înregistrate în acest an, conform aceleiași surse. [...]
România intră într-o presiune structurală pe servicii sociale și sănătate, pe fondul lipsei de personal pentru îngrijirea vârstnicilor , arată datele citate de Adevărul : există aproximativ un lucrător formal în îngrijirea de lungă durată la 100 de persoane de peste 65 de ani, față de circa cinci la 100, media statelor OECD. România avea aproape 3,9 milioane de persoane de cel puțin 65 de ani la începutul lui 2026, adică 20,5% din populația rezidentă, potrivit Barometrului „Bătrânii singuri. Drama nevăzută a României”, realizat de Alianța Binelui Comun (ABC) și publicat de Ziua Internațională a Persoanelor Vârstnice (1 octombrie). Estimările citate în barometru indică o creștere a ponderii acestei grupe de vârstă până la aproximativ 31% în 2050. Personal puțin și finanțare redusă: decalaj față de OECD Diferența față de statele OECD nu este doar de resursă umană, ci și de bani. România alocă aproximativ 0,3% din PIB pentru îngrijirea de lungă durată, comparativ cu 1,7% în medie în OECD, conform datelor citate în barometru. În acest context, familia rămâne principala sursă de sprijin pentru seniori, însă modelul devine fragil când copiii adulți sunt plecați în alt oraș sau în străinătate. Îmbătrânire „pe cont propriu”: seniori singuri și copii departe Aproximativ 1,35 milioane de persoane de peste 65 de ani locuiau singure în 2025. Barometrul notează că locuirea singură nu înseamnă automat nevoie de îngrijire, dar schimbarea structurii gospodăriilor și distanța dintre generații modifică felul în care se asigură sprijinul atunci când autonomia scade. În mediul urban, aproape 29% dintre seniori nu își au copiii în apropiere. Transferurile de bani și comunicarea la distanță pot menține legătura, dar nu pot înlocui sprijinul care presupune prezență fizică (însoțire la medic, cumpărături, ajutor în gospodărie). Singurătatea, un risc social măsurabil în orașe Cercetarea realizată pentru barometru indică faptul că, în mediul urban, trei din cinci seniori se confruntă cu singurătatea, iar aproape 310.000 sunt estimați cu un nivel foarte ridicat de singurătate. Autorii precizează că aceste date sunt reprezentative pentru populația vârstnică urbană și nu sunt extrapolate automat la întreaga populație de peste 65 de ani din România. Tot în urban, 59% dintre seniori spun că ar accepta programe de sprijin, potrivit cercetării. Ce măsuri sunt propuse și ce ar urma să schimbe Printre soluțiile avansate de Alianța Binelui Comun în barometru se află: extinderea serviciilor de îngrijire la domiciliu și a serviciilor mobile; dezvoltarea transportului social, în special în mediul rural; introducerea unui pachet minim garantat de îngrijire la domiciliu pentru persoane cu nevoi reduse și moderate; dezvoltarea forței de muncă din îngrijirea de lungă durată; sprijin pentru membrii familiei care îngrijesc vârstnici, în condițiile în care aceștia acoperă deja o parte importantă din îngrijire. Analiza mai propune mecanisme de identificare timpurie a vulnerabilității (inclusiv screening prin medicina de familie și servicii sociale) și contactarea proactivă a vârstnicilor după evenimente care cresc riscul de izolare sau pierdere a autonomiei (decesul partenerului, externare din spital, cădere, diminuarea capacității de autoservire). Pe termen mai lung, barometrul avansează ideea unei evidențe anuale, printr-un indice național și județean, care să urmărească indicatori precum locuirea singură, izolarea, autonomia și accesul la servicii. [...]
Via Transilvanica a ajuns să traverseze 400 de comunități și, odată cu recunoașterea ca traseu pedestru de interes național, capătă un cadru legal care protejează accesul și marcajele , un pas cu efect direct asupra siguranței turiștilor și a funcționării rutei, potrivit Ziarul Financiar . Alin Ușeriu, fondatorul Asociației Tășuleasa Social, spune că nu există comunități care să considere proiectul dăunător și descrie traseul drept „drumul care unește”. La Via Transilvanica Business Fest , inițiativă a fundației Deloitte și a asociației Tășuleasa Social, Ușeriu a insistat că proiectele sociale funcționează doar dacă sunt conectate la „cadrul larg al societății”, de la educație la mediul în care trăiesc oamenii. „Sunt 400 de comunităţi pe Via Transilvanica, nu există nicio comunitate care să zică că Via Transilvanica face rău. Via Transilvanica este ceea ce uneşte, drumul care uneşte.“ Ce înseamnă statutul de „interes național” pentru traseu Via Transilvanica este un traseu montan de 1.600 de kilometri, care poate fi parcurs în aproximativ 60 de zile. Proiectul a fost inițiat în 2018, iar în acest an a devenit traseu pedestru de interes național, ceea ce aduce, conform informațiilor din articol, un plus de siguranță pentru turiști. În practică, cadrul legal menționat în material prevede că este interzisă blocarea accesului sau distrugerea marcajelor, elemente esențiale pentru utilizarea rutei. „Orice primar putea să oprească proiectul acesta. Să zică: «Gata, nu mai vreau pe aici».“ Extinderea: ținta de 5.000 km și zonele vizate Fondatorul Tășuleasa Social afirmă că organizația vrea să ducă proiectul și în alte zone istorice ale României și că există deja „scouting” (evaluări preliminare pe teren) în: Țara Oașului Maramureșul istoric Valea Jiului Ușeriu spune că o rețea de 5.000 de kilometri „ar fi excelent” și că România ar putea concura cu rute mari din SUA, argumentând că, deși nu are teritorii la fel de întinse, are un teritoriu „foarte interesant” și „foarte bogat”. Context: Tășuleasa Social și miza comunitară Alin Ușeriu și fratele său, Tibi Ușeriu, au fondat Asociația Tășuleasa Social în 2000, într-o perioadă în care voluntariatul era perceput ca un concept „străin”, potrivit articolului. Ușeriu leagă evoluția proiectelor sociale de acceptarea comunității și de capacitatea de a opri sau ajusta inițiativele dacă nu funcționează local. „Noi, de la bun început, am ştiut că socialul nu poate să fie închistat undeva ca singurul lucru care trebuie rezolvat.“ [...]
Un clip viral cu un muncitor nepalez readuce în discuție diferențele mari de venit dintre România și Nepal , dar și riscul de a trage concluzii despre salarii din imagini fără context, potrivit Adevărul . Bărbatul, care lucrează în România, a publicat pe TikTok un videoclip în care își numără banii câștigați, iar imaginile au fost preluate și pe Reddit . Acolo, postarea a circulat cu mesajul „În România se fac bani. Doar cine nu vrea nu face” și a strâns numeroase reacții. În filmare, muncitorul apare întins pe pat și numără o sumă pe care comentatorii au estimat-o la aproximativ 7.000 de lei. O parte dintre utilizatori au reacționat pozitiv, spunând că sunt „bani munciți” și comparând experiența lui cu cea a românilor plecați la muncă în străinătate în urmă cu circa două decenii. Au apărut și relatări despre interacțiuni directe cu muncitori nepalezi, inclusiv exemplul unui curier care a livrat mâncare și a urat „poftă bună”. Diferența de venit, dar fără concluzii despre salarii în România În contextul discuțiilor, articolul citează date potrivit cărora salariul mediu lunar brut în Nepal ar fi de aproximativ 32.000 de rupii nepaleze, echivalentul a circa 234 de dolari (aprox. 1.060 de lei). Raportat la acest reper, suma estimată la 7.000 de lei din videoclip ar însemna mai mult de șase salarii medii lunare din Nepal. Totuși, clipul nu precizează perioada în care au fost câștigați banii, ce meserie are bărbatul și nici dacă suma reprezintă salariul net. Din acest motiv, valoarea din imagini nu poate fi folosită pentru a estima venitul obișnuit al muncitorilor nepalezi din România. [...]
Bucureștiul a găzduit în premieră congresul mondial Mensa , un eveniment care aduce în prim-plan și componenta de „rețea” a organizației, nu doar testarea IQ, potrivit Profit . Între 30 septembrie și 4 octombrie, capitala a găzduit reuniunea anuală a Comitetului Internațional al Directorilor Mensa și Mensa World Gathering 2026 , în cadrul programului aniversar de 80 de ani al organizației, cu peste 300 de participanți din întreaga lume. Evenimentul este prezentat ca o premieră pentru România: congresul mondial Mensa, organizat ultima dată în 2006 la Orlando, are loc acum la București, după ce România a mai găzduit European Mensas Annual Gathering (2024) și Silvensa, întâlnirea de Revelion a membrilor (2022). Ce spune organizația despre „miturile” legate de supradotați Într-o postare realizată la eveniment, jurnalista Ioana Ciurlea contrazice două clișee frecvente: că persoanele cu IQ ridicat ar fi singuratice și că Mensa ar fi un club elitist. În material este redat un răspuns înregistrat la reuniune, care pune accent pe dimensiunea comunitară: „Este 100% mit, având în vedere câte persoane sunt aici. Suntem în jur de 800 de membri Mensa, adică toată lumea, la aniversarea de 80 de ani de Mensa pe glob”. Tot în postare, Mensa este descrisă ca un cadru de socializare și activități, de la grupuri de interes și dezbateri la jocuri și întâlniri locale și internaționale, „o comunitate în care găsești oameni cu aceleași pasiuni ca ale tale oriunde în lume”. Site-ul organizației este citat cu ideea că membrii provin din domenii și categorii sociale foarte diferite, „de la șoferi de tir la profesori universitari cu mai multe doctorate”. Cum se intră în Mensa și ce presupune testarea Accesul în organizație se face exclusiv pe baza unui test standardizat, de tip „culture-fair” (conceput să reducă influența diferențelor culturale), bazat pe imagini și administrat sub supraveghere de un proctor acreditat. Conform informațiilor din articol: sunt eligibili cei care obțin un rezultat în top 2%, iar apoi primesc invitația de a deveni membri, „indiferent de vârstă, de meserie sau de câte facultăți ai”; vârsta minimă este 11 ani; minorii au nevoie de acordul scris al unui părinte; candidații de peste 16 ani au 20 de minute, iar cei între 11 și 16 ani au 15 minute; rezultatul vine prin e-mail în 4–6 săptămâni și indică doar eligibilitatea, fără a comunica valoarea IQ; eligibilitatea este valabilă pe viață, în orice organizație națională Mensa; testul poate fi susținut de cel mult două ori. Calendarul testărilor este publicat pe mensaromania.ro, iar următoarea sesiune menționată în articol este programată sâmbătă, 24 octombrie, de la ora 10.00, la Academia de Studii Economice din București , cu înscriere online. Este a cincea testare organizată de Mensa România în 2026, după cele de la Chișinău (martie), Cluj-Napoca (aprilie), Constanța (mai) și Timișoara (iulie). Context: dimensiunea organizației și poziția României Mensa a fost fondată la Oxford la 1 octombrie 1946, de avocatul Roland Berrill și omul de știință Lancelot Ware, cu scopul de a identifica și conecta persoane cu coeficient de inteligență ridicat. Organizația are aproximativ 150.000 de membri în peste 90 de țări, iar cea mai mare filială națională este American Mensa, cu aproape 50.000 de membri. Mensa România a fost înființată în 1991 și are statutul de Full National Mensa, cel mai înalt nivel de afiliere al unei organizații naționale. [...]
