Știri
Știri din categoria Societate
Ministrul de Interne Cătălin Predoiu susține că România e printre cele mai sigure țări din lume, potrivit Antena 3 CNN, care citează atât o platformă internațională de date, cât și o postare a ministrului pe Facebook.
Declarația a fost făcută sâmbătă și este susținută, în articol, de datele de pe numbeo.com, o platformă care agregă indicatori despre costul și calitatea vieții, inclusiv percepții privind criminalitatea. Conform Numbeo, România ar fi plasată mai bine la capitolul criminalitate decât Franța, Irlanda, Germania, Belgia, Spania și Anglia.
În același timp, platforma indică faptul că situația infracționalității din Bulgaria și Republica Moldova este percepută ca fiind mai gravă decât cea din România, în timp ce Polonia, Austria, Elveția, Finlanda, Cehia și Danemarca sunt considerate mai sigure decât România. Printre țările cu cea mai mare criminalitate, potrivit platformei citate, se află Papua Noua Guinee, Venezuela și Haiti.
Predoiu a legat această poziționare de activitatea Ministerului Afacerilor Interne în combaterea criminalității organizate, invocând un set de cifre pentru ultimul an, inclusiv percheziții, acțiuni operative, grupuri infracționale destructurate și cantități de droguri confiscate, precum și măsuri de sprijin pentru polițiști (laboratoare de analiză, registru național automatizat, dezvoltarea poliției canine și suplimentarea polițiștilor antidrog).
„13.786! Nu e doar un număr, este parte din eforturile MAI în războiul cu criminalitatea organizată: 13.786 de percheziții domiciliare într-un an la suspecți de infracțiuni grave. (...) Toate acestea pot fi traduse într-un rezultat recunoscut la nivel mondial: România – printre cele mai sigure țări din lume”, a scris Cătălin Predoiu pe Facebook.
Recomandate
Mutarea la sat rămâne viabilă financiar mai ales cu venituri „hibride” , nu din agricultură exclusiv, arată povestea unui cuplu care s-a relocat lângă Iași, relatată de Adevărul . Ionuț și Nicoleta Teoderașcu spun că grădina le reduce cheltuielile cu mâncarea, dar nu le aduce profit, iar stabilitatea vine din munca la distanță și din activități online. Cei doi au petrecut ani în Iași și Londra, apoi au revenit în România în perioada pandemiei, când au testat viața la sat și au început să cultive legume. Ulterior, au decis să facă pasul definitiv și au cumpărat o casă nouă în satul Ciurbești (comuna Miroslava), la circa 10 kilometri de Iași, la un preț „similar cu al unui apartament” din oraș, în jur de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei). De ce contează: costul real al „visului rural” nu e doar casa Dincolo de liniște și acces la natură, mutarea a venit cu nevoi concrete de investiții și adaptare. Cuplul descrie lipsuri de infrastructură chiar și aproape de un oraș mare: apă din fântână (cu riscul, cel puțin teoretic, de a seca vara), probleme inițiale cu internetul și dependența de soluții improvizate pentru lucru la distanță. Pe componenta de siguranță, un furt (o bicicletă luată de pe terasă) i-a determinat să instaleze sisteme de alarmă și camere de supraveghere. În plus, ei avertizează că izolarea poate amplifica riscurile și costurile (garduri, securizare, dependență de vecini). Grădina ca economie, nu ca afacere Teoderașcu spun că nu sunt „săteni 100%” și că grădinăritul este, în principal, un hobby și o formă de a produce hrană pentru consum propriu. Grădina lor are 120 mp și, potrivit relatării, le asigură o „economie importantă” la bugetul de alimente; cultivă legume precum roșii, castraveți, ardei, salate, vinete și ceapă. Surplusul din sezon este oferit, nu vândut. Totuși, au început să organizeze ateliere de grădinărit, pe fondul interesului în creștere al altor tineri pentru cultivarea unei grădini, cu accent pe învățare practică (inclusiv despre compost și vermicompost). Agricultura „doar din pământ” și modelul de venit mixt Din discuțiile lor cu producători, cuplul susține că este „extrem de dificil” să trăiești exclusiv din agricultură, din cauza riscurilor recurente (secetă, interdicții sanitare la animale) și a marjelor mici. Ei descriu drept mai realist un model hibrid, în care veniturile din agricultură sunt completate de o sursă stabilă: lucru la distanță, chirii sau activități turistice. În același registru, articolul dă exemple de: tineri mutați într-un sat din Hunedoara care lucrează remote și închiriază turiștilor două căsuțe; un cuplu revenit din Anglia care combină activitățile agricole cu venituri din închirierea unui apartament în oraș. Recomandarea lor: „Faceți un test” înainte de cumpărare Pentru cei care iau în calcul o mutare similară, Nicoleta Teoderașcu recomandă o perioadă de probă: să petreacă timp în mediul rural nu ca turiști, ci implicându-se în munca fizică și în ritmul real al locului, pentru a înțelege neajunsurile (infrastructură, conectivitate, siguranță, relația cu vecinii). În final, cei doi leagă calitatea vieții la sat nu doar de utilități, ci și de comunitate, susținând că solidaritatea locală – pe care o asociază cu practici tradiționale precum claca și șezătoarea – rămâne un diferențiator important față de viața urbană. [...]
Un conflict între creatori de conținut a ajuns în instanță, pe fondul acuzațiilor că materiale video au rămas online și au generat venituri în ciuda unor semnale de abuz asupra unor copii. Potrivit Adevărul , bloggerul Vali Petcu (Zoso) spune că a primit joi, 27 august, o notificare de dare în judecată din partea Andreei și a lui Ionuț Chiperi, vloggerii din proiectul „ HaiHui în Doi ”. Miza disputei, așa cum este descrisă în relatare, ține de responsabilitatea publicării și monetizării conținutului atunci când apar indicii că persoanele filmate – în acest caz, copii – ar putea fi în situații vulnerabile. Petcu susține că i-a criticat pe cei doi pentru modul în care ar fi gestionat comentariile care semnalau probleme și pentru faptul că videoclipurile au rămas disponibile și au continuat să strângă vizualizări. De la două videoclipuri la proces Conflictul a pornit de la două materiale realizate în 2021, după ce Andreea și Ionuț Chiperi au vizitat o familie care trăia într-o zonă izolată din Apuseni . Conform lui Petcu, în comentarii au apărut încă de atunci mesaje care atrăgeau atenția asupra unor posibile semne de abuz asupra copiilor, însă acestea ar fi fost ignorate „foarte mult timp”. Bloggerul afirmă că a abordat public subiectul în 2024, când videoclipurile erau încă online și acumulau în continuare audiență. În versiunea sa, după ce a ridicat problema, vloggerii ar fi început să șteargă unele comentarii, dar ar fi păstrat materialele care aduceau vizualizări și bani. Contextul care a reaprins scandalul: moartea fetei din videoclipuri Scandalul a reizbucnit în 2026, după sinuciderea la 15 ani a lui Alice, fata prezentată în materialele din 2021. Petcu a revenit asupra subiectului și a publicat un clip în care îi acuză pe cei de la „HaiHui în Doi” că au ignorat semnale de alarmă și că ar fi preferat să păstreze conținutul care genera audiență. În același context, vloggerii au transmis, potrivit relatării, că „monetizarea video-urilor a fost dezactivată acum ceva timp”, că regretă situația și că nu ar fi știut despre realitatea copiilor. Ce se știe despre audiența materialelor În text sunt menționate cifre atribuite lui Vali Petcu privind performanța celor două videoclipuri publicate în iulie 2021: primul clip (20 iulie) – aproximativ 400.000 de vizualizări; al doilea clip (22 iulie) – aproximativ 945.000 de vizualizări. Aceste valori sunt relevante în discuția despre stimulentele economice din spatele menținerii conținutului online, în condițiile în care, potrivit acuzațiilor, existau comentarii care semnalau probleme. Ce urmează Din informațiile prezentate reiese că demersul a intrat într-o etapă juridică, după notificarea primită de Petcu prin avocat. Detalii despre capetele de cerere sau despre termenele din instanță nu sunt precizate în materialul citat. [...]
Închiderea „Săptămânii Protecției Civile” și lansarea noului site al Departamentului pentru Situații de Urgență au fost marcate la București printr-o conferință la care a participat ministrul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației, Cseke Attila , potrivit Agerpres . Evenimentul pune accent pe componenta operațională a comunicării publice în situații de urgență, printr-o platformă online actualizată. Conform descrierii fotografiei publicate de Agerpres, Cseke Attila a fost prezent la „conferința de închidere a Săptămânii Protecției Civile” și la lansarea noului site al Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU) . Materialul indică drept loc al evenimentului București, iar data realizării fotografiei este 4 martie 2025. În lipsa altor detalii în materialul disponibil (fiind o pagină de fotografie), nu sunt precizate elemente despre funcționalitățile noului site, calendarul de implementare sau impactul concret asupra procedurilor DSU. [...]
Locuitorii și agenți economici din Cetatea Sighișoara cer reguli mai stricte pentru festivaluri, după ce reclamă depășiri ale limitelor legale de zgomot și riscuri pentru situl UNESCO , potrivit G4Media , care citează o sesizare transmisă Consiliului Local. Semnatarii – mai mulți locuitori, o serie de agenți economici și Parohia Romano-Catolică – susțin că arhitectura istorică amplifică poluarea fonică în timpul manifestărilor, prin efectul de „canion urban” (străzi înguste, clădiri înalte și lipite), care împiedică dispersia sunetului și produce ecou. În sesizare se afirmă că, la evenimente din ultimii ani, nivelul de sunet ar fi fost „mult peste limita legală”, fiind indicat un interval de 100–110 dB, cu potențial de a afecta integritatea sitului. De ce contează: presiune de reglementare pentru organizatori și autorități Miza sesizării este introducerea unor măsuri verificabile și sancționabile, care ar schimba modul de organizare a festivalurilor în cetate: controlul avizelor, monitorizarea nivelului de decibeli și respectarea orelor de liniște. Petiționarii cer ca autoritățile locale să verifice dacă organizatorii au toate aprobările legale și dacă respectă nivelul maxim de decibeli stabilit prin protocol, iar în caz contrar să aplice sancțiuni. În plus, solicită impunerea unor măsuri tehnice pentru limitarea volumului, inclusiv limitatoare electronice de decibeli, și respectarea strictă a programului de liniște după ora 23:00. Argumentele invocate: „bass-ul” și materialele clădirilor istorice În document sunt descrise mecanisme prin care zgomotul ar fi amplificat de specificul construcțiilor medievale: materiale rigide și reflective (piatră, cărămidă masivă, tencuieli fragilizate), care ar reflecta undele sonore în proporție ridicată, și pavajul de piatră cubică. Un punct distinct îl reprezintă frecvențele joase din muzica modernă, despre care semnatarii spun că pot induce vibrații în structurile masive ale clădirilor: „Chiar dacă geamurile sunt închise, bass-ul pătrunde prin structura clădirii, generând acea vibrație deranjantă în pereți și mobilier (…)” Totodată, petiționarii invocă faptul că unele clădiri din situri UNESCO păstrează tâmplărie din lemn care nu asigură o etanșare perfectă, ceea ce ar permite pătrunderea sunetului în interior. Ce urmează Sesizarea a fost adresată Consiliului Local Sighișoara . În materialul citat nu apar, deocamdată, un răspuns al autorităților sau o decizie privind introducerea limitatoarelor de decibeli ori modificarea condițiilor pentru avizarea evenimentelor. [...]
Sindicatul Național Meridian respinge actuala formă a proiectului Legii salarizării , avertizând că noua variantă ar reduce veniturile și ar introduce diferențieri între aparatul central și structurile teritoriale din ANAF și Vamă, potrivit Economica . Miza, dincolo de disputa sindicală, este una operațională și de funcționare a administrației fiscale și vamale: proiectul ar combina o bază de calcul mai mică pentru salarii cu un mecanism de evaluare care poate tăia până la 10% din venituri, într-un context în care instituțiilor li se cer rezultate mai bune la colectare și control. Bază de calcul mai mică și diferențiere între central și teritoriu Sindicatul susține că noua variantă pornește de la o valoare de referință de 4.000 de lei, sub 4.100 de lei din forma anterioară, ceea ce ar însemna că „fiecare coeficient” ar valora cu 100 de lei mai puțin față de proiectul precedent, conform informațiilor transmise de Agerpres. Pentru ANAF și Vamă, organizația sindicală reclamă și introducerea unor niveluri de salarizare mai reduse pentru structurile teritoriale, deși în prezent există un nivel de referință comun, indiferent dacă personalul lucrează în aparatul central sau în teritoriu. Meridian consideră „profund nedreaptă” această diferențiere și spune că responsabilitatea, complexitatea și riscurile funcțiilor ar trebui reflectate „în mod echitabil” în salarizare. Evaluarea de performanță, risc de presiune și venituri mai puțin predictibile Sindicatul critică și mecanismul de recompensare și evaluare din proiect, argumentând că, dacă veniturile pot fi influențate semnificativ de criterii de performanță, acestea trebuie să fie „clar, obiectiv, verificabil și transparent”. În comunicat se atrage atenția că prevederea privind reducerea veniturilor cu până la 10% în cazul neîndeplinirii criteriilor stabilite ar putea transforma evaluarea într-un instrument de presiune asupra angajaților, în timp ce administrației fiscale și vamale i se cer „colectare mai eficientă”, combaterea evaziunii și intensificarea controalelor. Ce cere sindicatul și pe cine reprezintă Meridian spune că respinge actuala formă a proiectului și solicită reluarea „dialogului real” cu organizațiile sindicale reprezentative. Președintele sindicatului, Voinea Negoiță, afirmă că o lege a salarizării ar trebui să asigure „echitate, predictibilitate, transparență” și să evite „noi discriminări”. Sindicatul Național Meridian este reprezentativ în cadrul Autorității Vamale Române și al Direcției Generale Regionale a Finanțelor Publice București și este afiliat la Federația Sindicatelor Democratice din România, entitate reprezentativă la nivelul Ministerului Finanțelor. [...]
Risc de blocaj în spitale dacă veniturile medicilor scad , avertizează fostul ministru al Sănătății Alexandru Rogobete , pe fondul discuțiilor despre salarizare și plata gărzilor, potrivit Mediafax . Rogobete a spus duminică seară, la B1, că diminuarea veniturilor în sistemul medical „creează o stare de pericol” și poate împinge personalul medical să plece în străinătate, în condițiile în care există oferte mai atractive în Europa de Vest. El a dat ca exemplu o posibilă pierdere de „4.000 de lei pe lună” pentru un medic, pe care o consideră anormală. Miza: păstrarea personalului medical și funcționarea spitalelor În intervenția sa, Rogobete a legat riscul unui nou val de plecări de mai multe probleme pe care le enumeră în sistem: legea salarizării, veniturile, „neplata gărzilor” (orele suplimentare din turele de noapte și weekend), „neangajările în spital” și dificultăți structurale mai vechi. „Noi, dacă ne mai jucăm mult cu focul, cu doctorii și cu legea salarizării și cu veniturile lor și cu neplata gărzilor și cu neangajările în spital (...) vom avea al doilea cel mai mare exod al medicilor și revenim la perioada 2014-2015.” El a mai susținut că tensiunile din iulie au dus la declanșarea unei greve generale în sănătate , pe care o descrie ca semnal al unei nemulțumiri profunde, nu ca o revendicare minoră. Contextul invocat: precedentul 2014–2015 și presiunea ofertelor externe Fostul ministru a comparat situația actuală cu perioada 2014–2015, când, potrivit afirmațiilor sale, au existat plecări masive către spitale din străinătate. În argumentația lui, diferențele de venit și condiții de muncă din Vest pot accelera migrația medicilor dacă în România apar tăieri sau întârzieri la plată. Articolul nu oferă date oficiale despre numărul de medici care ar putea pleca sau despre o decizie concretă de reducere a veniturilor; avertismentul este formulat ca risc, în funcție de evoluția politicilor de salarizare și de gestionarea gărzilor și a angajărilor. [...]
