Știri
Știri din categoria Societate

Ministrul de Interne Cătălin Predoiu susține că România e printre cele mai sigure țări din lume, potrivit Antena 3 CNN, care citează atât o platformă internațională de date, cât și o postare a ministrului pe Facebook.
Declarația a fost făcută sâmbătă și este susținută, în articol, de datele de pe numbeo.com, o platformă care agregă indicatori despre costul și calitatea vieții, inclusiv percepții privind criminalitatea. Conform Numbeo, România ar fi plasată mai bine la capitolul criminalitate decât Franța, Irlanda, Germania, Belgia, Spania și Anglia.
În același timp, platforma indică faptul că situația infracționalității din Bulgaria și Republica Moldova este percepută ca fiind mai gravă decât cea din România, în timp ce Polonia, Austria, Elveția, Finlanda, Cehia și Danemarca sunt considerate mai sigure decât România. Printre țările cu cea mai mare criminalitate, potrivit platformei citate, se află Papua Noua Guinee, Venezuela și Haiti.
Predoiu a legat această poziționare de activitatea Ministerului Afacerilor Interne în combaterea criminalității organizate, invocând un set de cifre pentru ultimul an, inclusiv percheziții, acțiuni operative, grupuri infracționale destructurate și cantități de droguri confiscate, precum și măsuri de sprijin pentru polițiști (laboratoare de analiză, registru național automatizat, dezvoltarea poliției canine și suplimentarea polițiștilor antidrog).
„13.786! Nu e doar un număr, este parte din eforturile MAI în războiul cu criminalitatea organizată: 13.786 de percheziții domiciliare într-un an la suspecți de infracțiuni grave. (...) Toate acestea pot fi traduse într-un rezultat recunoscut la nivel mondial: România – printre cele mai sigure țări din lume”, a scris Cătălin Predoiu pe Facebook.
Recomandate

BNS cere reforme rapide ale legislației muncii și protecției sociale, pe fondul riscului ridicat de sărăcie în România, în contextul primei Strategii a Uniunii Europene pentru combaterea și prevenirea sărăciei, potrivit Economica . Confederația sindicală spune că strategia europeană „confirmă” o problemă semnalată de ani: în multe state membre, inclusiv România, salariile nu mai țin pasul cu costul real al vieții. BNS leagă scăderea puterii de cumpărare de inflația persistentă și de extinderea formelor atipice de muncă, precum contractele pe durată determinată și munca part-time involuntară, care ar alimenta „sărăcia în muncă”. Un punct central al documentului european, potrivit BNS, este rolul negocierilor colective: statele cu acoperire ridicată a contractelor colective de muncă ar avea niveluri mai reduse ale sărăciei în rândul persoanelor ocupate. În acest context, confederația cere accelerarea consolidării dialogului social și un rol „real” pentru partenerii sociali în definirea politicilor salariale și sociale. Ce reforme consideră BNS prioritare BNS enumeră un set de măsuri pe care le consideră urgente, cu impact direct asupra pieței muncii și a politicilor sociale: aplicarea efectivă a principiului salariului minim adecvat , astfel încât să acopere costurile reale ale unui trai decent; modificarea legislației privind dialogul social, pentru extinderea negocierilor colective și creșterea gradului de acoperire a contractelor colective de muncă; reformarea sistemului de asistență socială prin digitalizarea și automatizarea acordării beneficiilor pentru persoanele eligibile; extinderea fondului de locuințe sociale și dezvoltarea unor programe de sprijin pentru familiile vulnerabile; transformarea Garanției pentru Copii într-o prioritate bugetară, pentru acces la hrană, educație și servicii medicale de calitate. Amendamente propuse: de la internshipuri neplătite la pensii multipilon Confederația afirmă că a elaborat și va transmite amendamente la proiectul de strategie, inclusiv: recunoașterea explicită a sindicatelor ca furnizori de servicii sociale, nu doar actori ai dialogului social; introducerea unor criterii de calitate pentru locurile de muncă create prin programe finanțate din fonduri europene; evaluarea efectivă a participării sindicatelor în elaborarea strategiilor naționale antisărăcie; eliminarea stagiilor și internshipurilor neplătite; implicarea obligatorie a partenerilor sociali în dezvoltarea viitoarelor sisteme de pensii multipilon. În comunicatul citat, BNS susține că pentru România impactul noii strategii va fi „major”, în condițiile în care țara continuă să aibă unele dintre cele mai ridicate rate ale riscului de sărăcie și excluziune socială din Uniunea Europeană, iar atingerea obiectivelor europene ar impune reforme „profunde” legislative și instituționale. „Combaterea sărăciei nu poate fi redusă la acordarea unor beneficii sociale. Este nevoie de salarii decente, locuri de muncă de calitate, locuințe accesibile și servicii publice eficiente. (…) România nu își mai poate permite amânarea acestor schimbări”, a declarat președintele BNS, Dumitru Costin , citat în comunicat. [...]

România riscă să intre într-un vârf de presiune pe piața muncii în 2032–2034 , odată cu pensionarea „decrețeilor”, pe fondul unei rate de ocupare pe care ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , o numește „o catastrofă”, potrivit Wall-Street . Mesajul central: deficitul de forță de muncă nu mai poate fi tratat ca o problemă punctuală, pentru că devine structural și va lovi direct capacitatea economiei de a crește. Pîslaru afirmă că, la grupa de vârstă 20–64 de ani, rata de ocupare este de 69%, în timp ce România speră să ajungă la 74,7% în 2030, sub ținta UE de 78%. În același timp, el susține că „aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi”, iar migrația amplifică tensiunile. Presiune demografică și decalaj mare între bărbați și femei Ministrul indică un dezechilibru puternic între ratele de ocupare: 78,2% la bărbați și 59,5% la femei, ceea ce înseamnă un decalaj de gen de 18,7 puncte procentuale, „unul dintre cele mai mari din Europa”, potrivit declarațiilor citate de Agerpres. În acest context, Pîslaru avertizează că presiunea va crește în perioada 2032–2034, când o generație numeroasă va ieși la pensie, iar piața muncii „se va contracta și mai mult”. „Capcana veniturilor medii” și miza pe capitalul uman Pîslaru leagă problema ocupării de un blocaj economic mai larg, pe care îl descrie drept „capcana veniturilor medii” – situația în care o economie nu mai poate avansa doar prin consum, fără creșterea productivității. În viziunea sa, depășirea acestui prag depinde de două direcții: investiții în capitalul uman (competențe); investiții în inovație (modernizarea tehnologiei). El susține că „nu există nicio modalitate” ca România să evolueze fără investiții în capitalul uman și avertizează asupra „costului inacțiunii”. Sărăcia și lipsa unei politici integrate Ministrul mai spune că România are măsuri care folosesc oportunități și finanțări europene, dar nu și o politică „consecventă, integrată” care să lege economia, finanțele, munca, educația și sănătatea. În plus, el indică sărăcia ca factor care afectează direct piața muncii și afirmă că o parte mare a populației active rămâne „undeva la un milion, în jurul salariului minim”. Dincolo de fondurile UE: „trinitatea” resurselor Pîslaru argumentează că România nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe fondurile UE, ci pe un model în care resursele sunt împărțite între fonduri europene, buget național și investiții private. În acest cadru, el afirmă că ar putea exista „un buget de aproximativ 200 de miliarde de euro” disponibil pentru perioada 2028–2034, care să permită abordarea unor probleme „critice” pentru dezvoltare. Conferința la care a vorbit Pîslaru a avut loc la București, iar organizatorii (ELA și EURES ) au indicat, pe baza unui raport al Autorității Europene a Muncii, că deficitul de forță de muncă afectează aproape toate tipurile de ocupații în cel puțin o țară europeană, cu presiune ridicată în sănătate, construcții și ocupații tehnice. Raportul mai arată că problema devine structurală și cere măsuri pe termen lung, inclusiv condiții de muncă mai bune, formare profesională mai solidă și cooperare transfrontalieră. [...]

Traficul de copii rămâne greu de stopat cât timp este profitabil , iar acesta este principalul obstacol în protecția minorilor, a spus ministrul interimar de Externe, Oana Țoiu , la dialogul anual privind Programul-cadru pentru protecția copilului derulat de România și Statele Unite, potrivit Agerpres . Declarația a fost făcută joi, în cadrul ceremoniei dedicate acestui program de cooperare România–SUA, în care tema traficului de copii a fost legată direct de logica economică a fenomenului: dacă activitatea rămâne rentabilă, presiunea de a o continua nu dispare. Articolul integral al Agerpres este disponibil doar abonaților, astfel că informațiile publice din material se limitează la contextul evenimentului și la ideea centrală transmisă de ministru. [...]

Românii au mai multă încredere în propriul „filtru” decât în al societății , iar această diferență poate reduce vigilența față de dezinformare, mai ales pe teme sensibile precum securitatea și războiul, potrivit unui barometru Informat.ro – INSCOP Research citat de Agerpres . Datele arată că 22,3% dintre respondenți se declară „foarte siguri” că pot diferenția informațiile reale de cele false în astfel de știri, iar 32,2% „mai degrabă siguri”. În schimb, când e vorba despre capacitatea populației, doar 8,3% sunt „foarte siguri” și 15,7% „mai degrabă siguri”, în timp ce 41,8% sunt „mai degrabă nesiguri” și 24,9% „deloc siguri”. Diferența de percepție: „eu pot, ceilalți nu” Directorul INSCOP Research, Remus Ștefureac, pune această discrepanță pe seama unei „iluzii de control informațional”, în care dezinformarea este văzută mai degrabă ca problema „celorlalți”, nu una personală. „Românii au mult mai multă încredere în propria capacitate de a detecta informațiile false decât în capacitatea celorlalți, semn al unei puternice iluzii de control informațional.” Cine se declară mai sigur pe sine și cine are mai puțină încredere Sondajul indică diferențe între grupuri socio-demografice și electorale în ceea ce privește încrederea în propria capacitate de a identifica informații false: Peste medie la încrederea în sine: votanții PNL și USR, bărbații, persoanele între 18 și 44 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București, angajații din sectorul privat. Cea mai puțină încredere în propria capacitate: votanții AUR, femeile, persoanele de peste 45 de ani, cei cu educație primară. La întrebarea despre capacitatea „oamenilor, în general”, cei mai încrezători peste medie sunt votanții PSD, bărbații, persoanele cu educație primară și locuitorii din mediul rural. Cei mai sceptici față de public sunt, într-un procent mai ridicat decât restul populației, votanții PNL și USR, tinerii sub 30 de ani și persoanele între 45 și 59 de ani, cei cu educație superioară, locuitorii din București și din urbanul mare, precum și angajații din sectorul public. Metodologie Datele au fost culese în perioada 2–8 iunie 2026, prin interviuri telefonice (metoda CATI), pe un eșantion de 1.100 de persoane, reprezentativ pentru populația neinstituționalizată a României de 18 ani și peste. Eroarea maximă admisă este de ±3%, la un nivel de încredere de 95%. [...]

Declarațiile lui Radu Banciu reaprind disputa despre identitate și cetățenie în sport , într-un moment în care tema a generat deja reacții oficiale și condamnări publice, potrivit Adevărul . În emisiunea „iAM Banciu”, difuzată de iAMsport, jurnalistul a susținut că jucătorii de culoare din naționala Franței, de origine africană, „nu pot fi considerați francezi”, chiar dacă s-au născut în Franța și au cetățenie franceză. Contextul este semifinala Franța – Spania de la Cupa Mondială și un scandal declanșat de fostul premier al Spaniei, Mariano Rajoy , care a afirmat că selecționata lui Didier Deschamps are „un nivel foarte ridicat, dar fără francezi”. Mesajul a fost catalogat de oficiali francezi și spanioli drept rasist și xenofob (într-un material anterior al Adevărul ). Ce a spus Banciu și de ce contează În emisiunea sa, Banciu a afirmat că, deși regulamentul permite acestor jucători să reprezinte Franța, ei nu ar putea fi considerați francezi din cauza originii părinților. „Ai voie să pui 11 negri într-o echipă, e legitim. Dar pe de altă parte, ei nu sunt francezi și nu vor fi niciodată. (...) Nu poate să fie taică-tu camerunez și maică-ta algeriancă și tu să te pretinzi francez. Nu vei fi niciodată.” El a continuat susținând că este „mai francez” decât o parte dintre jucătorii naționalei Franței, invocând argumente legate de limbă și cultură. „Eu, de exemplu, sunt mai francez decât foarte mulți negri din naționala Franței. Ăia nu știu să scrie în limba franceză, nu știu să vorbească în limba franceză, nu știu cultura franceză, geografia și istoria Franței. Ei nu sunt francezi, dar au voie să joace pentru naționala Franței.” În același context, el a dat exemplul lui Dayot Upamecano, despre care publicația notează că s-a născut în 1998 la Évreux, în Franța, și are părinți originari din Guineea-Bissau. Un subiect deja escaladat la nivel diplomatic Tema identității jucătorilor francezi a fost alimentată recent și de reacțiile stârnite de senatoarea paraguayană Celeste Amarilla, care l-a insultat pe Kylian Mbappé după victoria Franței cu Paraguay, numindu-l „camerunez din epoca colonială” și „idiot” care „nici măcar nu a învățat să scrie” (relatat anterior de Adevărul ). Potrivit articolului, afirmațiile senatoarei au fost condamnate oficial de Guvernul Paraguayului, printr-un comunicat al Ministerului Afacerilor Externe , care a transmis că declarațiile sunt „contrare valorilor și principiilor” promovate de țară și că „derivă exclusiv din exercitarea responsabilității sale individuale”. Mbappé a reacționat public, iar președinția Franței a transmis că președintele Republicii îl susține pe jucător și echipa națională în fața atacurilor rasiste, menționând și condamnarea oficială venită din Paraguay. [...]

Declinul demografic de până la 100.000 de persoane pe an pune presiune directă pe piața muncii și pe sustenabilitatea finanțelor publice , iar specialiștii spun că, pe termen mediu, România poate spera cel mult la o stabilizare a „sporului natural” negativ, potrivit HotNews . Demograful Vasile Ghețău a declarat, la un eveniment de specialitate organizat la București pe 10 iulie 2026, că nu vede soluții pentru oprirea declinului, în condițiile în care scăderea naturală anuală este estimată la 80.000–100.000 de locuitori. El a indicat drept cauze un număr de decese „aproape un sfert de milion”, relativ stabil în timp, și un număr de născuți „în jur de 150.000”, „fără semne de redresare”, conform relatării Agerpres preluate de publicație. Ce înseamnă „stabilizare” în scenariul INS Președintele Institutului Național de Statistică, Tudorel Andrei, a spus că, pe termen mediu, „nu ne putem gândi decât, cel mult, la stabilizarea sporului natural negativ” — adică reducerea ritmului de scădere, nu revenirea la creștere naturală. Ce soluții invocă alți specialiști: migrație, date mai bune, reforme Profesorul Dumitru Sandu a susținut că nu există o „soluție-miracol”, dar a amintit exemple de țări europene care au revenit din declin demografic (Portugalia, Spania, Irlanda). În opinia sa, direcțiile de acțiune ar include: folosirea fondurilor europene pentru a sprijini întoarcerea în țară, inclusiv prin locuri de muncă; statistică mai detaliată despre cei care se întorc; o „reformă profundă” în justiție, argumentând că teama legată de viitorul copiilor descurajează revenirea. Integrarea imigranților, o vulnerabilitate operațională Sociologul Gelu Duminică a atras atenția că România are dificultăți de integrare chiar și în raport cu minoritățile istorice, ceea ce complică perspectiva de a reține și integra imigranți. El a dat ca exemplu lipsa unui sistem consistent pentru predarea limbii române ca a doua limbă pentru copiii care intră în grădinițe și școli fără competențe lingvistice echivalente cu ale vorbitorilor nativi. Duminică a mai spus că un raport din 2009 privind riscurile demografice și sociale anticipa evoluții care s-au confirmat, însă măsurile recomandate atunci „se lasă încă așteptate”, subliniind că politicile demografice au nevoie de timp pentru a produce rezultate. [...]