Știri
Știri din categoria Societate
Ministrul de Interne Cătălin Predoiu susține că România e printre cele mai sigure țări din lume, potrivit Antena 3 CNN, care citează atât o platformă internațională de date, cât și o postare a ministrului pe Facebook.
Declarația a fost făcută sâmbătă și este susținută, în articol, de datele de pe numbeo.com, o platformă care agregă indicatori despre costul și calitatea vieții, inclusiv percepții privind criminalitatea. Conform Numbeo, România ar fi plasată mai bine la capitolul criminalitate decât Franța, Irlanda, Germania, Belgia, Spania și Anglia.
În același timp, platforma indică faptul că situația infracționalității din Bulgaria și Republica Moldova este percepută ca fiind mai gravă decât cea din România, în timp ce Polonia, Austria, Elveția, Finlanda, Cehia și Danemarca sunt considerate mai sigure decât România. Printre țările cu cea mai mare criminalitate, potrivit platformei citate, se află Papua Noua Guinee, Venezuela și Haiti.
Predoiu a legat această poziționare de activitatea Ministerului Afacerilor Interne în combaterea criminalității organizate, invocând un set de cifre pentru ultimul an, inclusiv percheziții, acțiuni operative, grupuri infracționale destructurate și cantități de droguri confiscate, precum și măsuri de sprijin pentru polițiști (laboratoare de analiză, registru național automatizat, dezvoltarea poliției canine și suplimentarea polițiștilor antidrog).
„13.786! Nu e doar un număr, este parte din eforturile MAI în războiul cu criminalitatea organizată: 13.786 de percheziții domiciliare într-un an la suspecți de infracțiuni grave. (...) Toate acestea pot fi traduse într-un rezultat recunoscut la nivel mondial: România – printre cele mai sigure țări din lume”, a scris Cătălin Predoiu pe Facebook.
Recomandate
Aproape unul din trei tineri de 15–24 de ani nu avea un loc de muncă în T4 2025 , un semnal care apasă direct pe companii și pe costurile de formare, într-o piață în care rolurile de început de carieră se restrâng pe fondul automatizării, potrivit Ziarul Financiar , care citează date ale Institutului Național de Statistică (INS) . În același timp, publicația descrie cum „joburile fantomă” și frustrările legate de practici precum munca nedeclarată, „salariile în plic”, contractele înregistrate târziu sau internshipurile neplătite au devenit teme recurente în conținutul de pe TikTok, pe fondul dificultății tot mai mari de a intra pe piața muncii. De ce se strâng pozițiile entry-level Articolul leagă scăderea oportunităților pentru pozițiile de început de carieră de două presiuni: contextul economic și avansul accelerat al inteligenței artificiale. În special sarcinile repetitive – de la documentare și administrativ până la suport operațional – sunt tot mai des preluate de instrumente bazate pe AI, ceea ce schimbă structura rolurilor junior și ridică pragul de intrare pentru tineri. În acest cadru, integrarea profesională devine mai dificilă, iar soluțiile „de avarie” (internshipuri fără plată sau forme de muncă la limita legalității) riscă să împingă o parte din tineri spre trasee instabile, cu efecte pe termen lung asupra calificării și veniturilor. Reacția din piață: „oportunități reale, nu promisiuni” Ziarul Financiar notează inițiativa unui târg de joburi dedicat industriei de marketing și comunicare, „PR&Ad Fair”, organizat de ONG-ul studențesc PRIME România, programat pe 14 mai. Sunt menționate companii precum Digitalee, Digital Distrikt, Puratos și woom bikes, care ar urma să vină cu opțiuni de la internshipuri plătite la poziții full-time. În material este citată Irina Mateescu (Active Founder, Digitalee), care pune accent pe rolul mediului privat în a oferi „joburi corecte” și pe adaptarea muncii de început de carieră la utilizarea tehnologiei: „AI şi presiunea economică redefinesc piaţa muncii din România pentru GenZ. (...) la PR & Ad Fair (...) ne angajăm să oferim oportunităţi reale, nu promisiuni, ajutând Gen Z să se orienteze cu încredere”. Ce urmează și ce mize are subiectul pentru economie Dincolo de dimensiunea socială, miza economică este legată de alimentarea „conductei” de talente: dacă intrarea tinerilor în piața muncii se blochează sau se face prin formule precare, companiile vor resimți mai greu lipsa de personal calificat și vor avea costuri mai mari de formare ulterior. În paralel, accelerarea automatizării împinge piața spre roluri junior mai puține, dar cu cerințe mai ridicate, ceea ce poate amplifica competiția pentru pozițiile corecte și plătite. [...]
Pachetul social al Comisiei Europene pune presiune pe România să livreze politici anti-sărăcie , într-un context în care 27,4% dintre români sunt expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, peste media UE de 20,9%, potrivit Adevărul . Miza pentru București nu este doar alinierea la o țintă europeană pe termen lung (2050), ci capacitatea administrativă de a transforma obiectivele în măsuri aplicabile, cu efect în special pentru copii și gospodăriile vulnerabile. Comisia Europeană a lansat un pachet social care include prima strategie europeană dedicată combaterii sărăciei, măsuri pentru prevenirea excluziunii locative, extinderea Garanției Europene pentru Copii și consolidarea drepturilor persoanelor cu dizabilități până în 2030. Inițiativa vine pe fondul tensiunilor sociale alimentate de creșterea costului vieții, care a devenit principala preocupare pentru mai mult de jumătate dintre europeni, în timp ce accesul la locuințe accesibile și servicii sociale se degradează. România: indicatori peste media UE și vulnerabilitate ridicată la copii Datele Eurostat citate în material arată că România rămâne printre cele mai afectate state membre. În 2025, aproximativ 27,4% dintre români erau expuși riscului de sărăcie sau excluziune socială, România fiind depășită doar de Bulgaria și Grecia, în timp ce media UE este de aproximativ 20,9%. Situația este mai severă în rândul copiilor: aproape 33,8% dintre copiii din România sunt expuși aceluiași risc, una dintre cele mai ridicate valori din Uniune. În plus, România are cea mai mare pondere din UE a persoanelor afectate de lipsuri materiale și sociale severe: aproximativ 17% dintre români nu își permit cheltuieli considerate esențiale, precum încălzirea locuinței, plata utilităților, o alimentație adecvată sau înlocuirea unor bunuri de bază. Ținte europene și instrumente: locuri de muncă, servicii publice, sprijin financiar Strategia Comisiei stabilește ca obiectiv reducerea cu cel puțin 15 milioane a numărului persoanelor aflate în risc de sărăcie până în 2030 și contribuția la eradicarea sărăciei până în 2050. Documentul pune accent pe trei direcții: crearea de locuri de muncă de calitate; acces mai bun la servicii publice; sprijin financiar adecvat pentru persoanele vulnerabile. Un punct central este sărăcia infantilă: Comisia vizează consolidarea Garanției Europene pentru Copii, astfel încât copiii vulnerabili să aibă acces gratuit la educație timpurie, servicii medicale, mese școlare și sprijin social. Este menționată și propunerea unui Card european pentru copii, pentru acces mai rapid la servicii esențiale. Locuințe și dizabilitate: două capitole cu impact direct în teren Problema locuirii este tratată ca prioritate majoră, în condițiile în care, la nivel european, prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 60% din 2013, iar aproximativ un milion de europeni sunt fără adăpost. În România, deși rata proprietății este ridicată, materialul notează că multe familii trăiesc în locuințe supraaglomerate sau fără condiții adecvate, iar accesul la locuințe sociale este redus. Pachetul include și măsuri pentru persoanele cu dizabilități: în UE, peste 90 de milioane de persoane trăiesc cu o formă de dizabilitate, iar rata de ocupare este mult mai scăzută decât în restul populației. Comisia propune extinderea Cardului European pentru Dizabilități, dezvoltarea serviciilor comunitare și investiții în tehnologii de asistență, inclusiv instrumente bazate pe inteligență artificială. Ce urmează: testul pentru România este implementarea Președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a spus că sărăcia și excluziunea socială „pot și trebuie depășite”. În același timp, materialul subliniază că, pentru state precum România, succesul strategiei europene depinde în mare măsură de capacitatea autorităților naționale de a transforma obiectivele în politici concrete și eficiente — într-un peisaj intern marcat de diferențe mari între regiuni, cu București-Ilfov mult peste multe zone rurale din sud și est, unde accesul la servicii și infrastructură rămâne limitat. [...]
România a pornit elaborarea unei strategii naționale anti-sărăcie, cu finanțare de circa 3 milioane de euro (aprox. 15 milioane lei) pentru pregătirea documentului, într-un context în care aproape unul din cinci români trăiește la limita sărăciei , potrivit Știrile Pro TV . Miza, dincolo de componenta socială, este una economică: ministerul leagă reducerea sărăciei de participarea la piața muncii, costuri sociale și pierderea de capital uman. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , a spus că demersul a fost declanșat „prin ordin de ministru”, iar în aceeași zi a fost depusă o fișă de proiect pentru obținerea finanțării din Programul de Asistență Tehnică 2021–2027 , bani destinați întregului parcurs de elaborare a strategiei. Ce presupune strategia și cine intră în implementare Pîslaru a subliniat că proiectul pregătit pentru finanțare vizează „creșterea capacității administrative a autorităților” și nu este un demers strict sectorial. Cu alte cuvinte, strategia nu ar urma să privească doar Ministerul Muncii și agențiile din subordine, ci și alte instituții cu atribuții în politici de combatere a sărăciei. În lista de pași menționați de ministru intră: evaluarea programelor de asistență socială și a proiectelor finanțate din fonduri europene; o analiză națională a nevoilor din domeniul excluziunii sociale; consultări cu partenerii sociali; un mecanism de monitorizare și un comitet de coordonare și monitorizare, înființat odată cu ordinul. De ce contează economic: piața muncii și „capitalul uman” Ministrul a legat direct sărăcia de efecte economice și sociale: participare redusă la piața muncii, probleme de sănătate, costuri sociale mari și pierdere de capital uman. În același context, a indicat că 19,2% dintre tineri nu sunt nici în educație formală, nici într-un loc de muncă, vorbind despre „tinerii invizibili” care nu sunt țintiți adecvat de politicile publice. Pîslaru a mai afirmat că România este prima țară membră a UE care a inițiat demersuri pentru o astfel de strategie, în cadrul apelului european pentru consolidarea incluziunii sociale. Ce urmează Potrivit ministrului, Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene ar urma să lanseze în luna iunie un apel legat de foaia de parcurs 2028–2034 (următorul cadru financiar multianual), iar pregătirea strategiilor ar trebui să ajute la definirea priorităților înainte de alocarea și cheltuirea fondurilor. În materialul citat nu sunt precizate termene pentru finalizarea strategiei anti-sărăcie sau măsuri concrete care vor rezulta din ea. [...]
Locatarii blocului din Galați lovit de o dronă pot reveni în apartamente, după ce evaluările tehnice au confirmat că structura de rezistență nu a fost afectată , potrivit Mediafax . Decizia are impact operațional imediat: reocuparea imobilului începe, dar utilitățile sunt repornite etapizat, iar o familie rămâne, deocamdată, în afara locuinței. Conform unui comunicat al Instituției Prefectului Galați, singura excepție este familia din apartamentul avariat direct de impactul dronei. Membrii acesteia sunt în continuare internați în spital, sub supraveghere medicală, iar starea lor este monitorizată permanent. Utilități reluate parțial: curentul revine, gazele rămân oprite Autoritățile au anunțat reluarea alimentării generale cu energie electrică la nivelul blocului. În perioada următoare, echipele furnizorului de electricitate vor face reconectarea individuală a apartamentelor, pe măsură ce locatarii revin în locuințe. În schimb, alimentarea cu gaze naturale rămâne sistată temporar. Reluarea furnizării depinde de verificări tehnice de specialitate atât la rețeaua comună a imobilului, cât și la instalațiile individuale din fiecare apartament. Ce urmează Reprezentanții Prefecturii Galați arată că instituțiile implicate lucrează pentru finalizarea cât mai rapidă a controalelor necesare, astfel încât locatarii să revină la condiții normale de locuire. În paralel, autoritățile continuă monitorizarea situației. [...]
O acuzație de furt de combustibil în stradă ridică din nou problema controlului intern și a pierderilor din instituțiile publice , după ce primarul Capitalei, Ciprian Ciucu , a relatat într-o postare pe Facebook că a văzut „muncitori de la Administrația Străzilor” care ar fi „furat benzina din autoutilitare”, potrivit Antena 3 . Ciucu spune că episodul s-ar fi petrecut miercuri și îl descrie drept „furt de benzină la greu”, fără ca materialul să includă detalii despre cantități, prejudiciu sau dacă a fost sesizată Poliția ori o structură de control. Ce a scris Ciprian Ciucu și în ce context Postarea este prezentată ca parte dintr-un „top” al celor mai neobișnuite situații pe care edilul afirmă că le-a întâlnit în peste cinci ani de administrație, inclusiv în perioada în care a fost primar al Sectorului 6. În listă apar și alte exemple invocate de Ciucu, de la solicitări preferențiale pentru locuri de parcare până la acuzații privind practici abuzive sau frauduloase în diverse zone ale administrației și serviciilor publice. De ce contează: pierderi operaționale și risc de integritate Dincolo de acuzația punctuală, relatarea indică un risc operațional tipic pentru instituțiile care gestionează flote și consum de carburant: pierderi prin sustrageri, control slab asupra alimentărilor și utilizării autoutilitarelor, respectiv vulnerabilități de integritate în activitatea curentă. Materialul nu precizează dacă Administrația Străzilor a avut o reacție oficială sau dacă există o verificare internă în derulare, astfel că acuzațiile rămân, la acest moment, la nivelul unei relatări publice pe rețele sociale. Concluzia primarului În finalul postării, Ciucu își încheie lista cu o ironie la adresa percepției publice asupra responsabilității administrative: „În fine, ce voiam să spun... primarul e de vină.” [...]
Președintele Nicușor Dan cere un răspuns coordonat al statului la dezinformare, argumentând că fenomenul lovește direct în încrederea socială și, implicit, în prosperitate, potrivit News . Mesajul a fost transmis miercuri, la deschiderea „Summitului European pentru Integritatea Informației și Combaterea Dezinformării”, din cadrul inițiativei România Imună. În intervenția sa, șeful statului a legat explicit dezinformarea de costuri economice și sociale, susținând că există o corelație între nivelul de încredere dintr-o societate și prosperitatea acesteia. În acest context, a descris dezinformarea ca un atac asupra „încrederii reciproce” dintre oameni. De ce contează: dezinformarea, dincolo de etică, ca risc pentru prosperitate Nicușor Dan a spus că dezinformarea de astăzi nu mai înseamnă „operații ad hoc”, ci acțiuni pe „multiple planuri”, bazate pe tehnologie, ceea ce impune un răspuns „la fel de coordonat”. El a indicat că fenomenul depășește zona politică și produce efecte în mai multe domenii, inclusiv cu impact material. Președintele a dat exemple de arii în care dezinformarea ar avea consecințe directe: zona medicală , unde „costă resurse” și „costă chiar vieți”; zona economică ; siguranța femeilor victime ale abuzului , unde a menționat cazul unor persoane care ar refuza brățara electronică din cauza „speculațiilor” ajunse la ele. Ce ar trebui să facă instituțiile: comunicare coerentă, rapidă și „nepropagandistică” În viziunea sa, statul trebuie să răspundă printr-o comunicare „coerentă și strategică” și, „dacă se poate, uman” – nu „propagandistic”. A mai susținut că instituțiile trebuie să ajungă „acolo unde e publicul” și să răspundă în ritmul așteptat de diferite segmente ale populației, făcând referire la diferența dintre agenda dezbaterilor TV și subiectele care circulă pe rețele sociale precum TikTok. Totodată, Nicușor Dan a vorbit despre nevoia de cooperare între instituții și despre învățarea din bune practici, salutând prezența reprezentanților instituțiilor europene la eveniment. [...]
