Știri
Știri din categoria Societate
Restricțiile de trafic din București se extind după furtuna din noaptea trecută, cu impact direct asupra mobilității pe artere importante, după ce pe Bulevardul Basarabia s-a surpat o porțiune de carosabil și există risc de prăbușire, potrivit Adevărul.
Începând cu ora 12:00, circulația este restricționată pe sensul dinspre strada Câmpia Libertății către Bulevardul Nicolae Grigorescu, din cauza degradării unei galerii de termoficare. Primăria Capitalei a transmis:
„De la ora 12.00, vor fi restricții de circulație pe Bd. Basarabia, între Str. Câmpia Libertății și Grigorescu, din cauza degradării unei galerii de termoficare”
Traficul este deviat pe strada Câmpia Libertății, iar durata restricțiilor urmează să fie stabilită după evaluarea pagubelor și începerea lucrărilor de remediere. Brigada Rutieră recomandă șoferilor să evite zona, să respecte semnalizarea temporară și indicațiile polițiștilor din teren.
Primăria Capitalei a prezentat un bilanț intermediar al intervențiilor: în București ar fi căzut aproximativ 70 de litri de apă pe metru pătrat în 10 ore, echivalentul cantității de precipitații dintr-o lună. Furtuna a provocat copaci smulși din rădăcini, acoperișuri desprinse, stâlpi prăbușiți, cabluri electrice avariate și blocaje în trafic.
La ora 12:00, restricții erau încă în vigoare și pe Bulevardul Magheru, unde un acoperiș desprins de pe Hotelul Ambasador riscă să cadă pe carosabil.
Autoritățile avertizează că riscurile continuă: Administrația Națională de Meteorologie a emis cod portocaliu pentru București, valabil miercuri între orele 15:00 și 06:00. Prognoza indică averse torențiale de 20–40 l/mp (izolat peste 50 l/mp), vijelii cu rafale de 60–80 km/h, descărcări electrice și grindină, iar recomandarea este evitarea deplasărilor neesențiale și prudență în zone cu copaci sau elemente de construcție ce pot fi doborâte de vânt.
Recomandate
Furtuna din București a generat peste 1.000 de intervenții, iar Primăria vorbește despre nevoia de investiții în preluarea apelor pluviale , pe fondul unor episoade meteo pe care primarul general Ciprian Ciucu le descrie drept „fără precedent”, potrivit Mediafax . Edilul a spus că a discutat „încă de dimineață” cu reprezentanții ISU și ai Poliției Locale, iar informațiile primite indică amploarea fenomenelor. În acest context, Ciucu a afirmat că intervențiile sunt în desfășurare la peste 1.000 de locuințe. „Vreau să vă spun că mi s-a transmis că este o situație fără precedent în București.” Mobilizare în teren și limitările infrastructurii la ploi extreme Primarul general susține că „toată lumea este mobilizată”, inclusiv primarii de sector, cu care afirmă că a discutat pentru coordonarea intervențiilor și limitarea efectelor vijeliei. Întrebat de ce astfel de situații par să se repete după fiecare furtună puternică, Ciucu a pus accent pe caracterul extrem al fenomenelor și pe faptul că niciun oraș nu poate elimina complet riscurile asociate. „Nu poți pune o umbrelă peste București să zici că ești pregătit și că nu mai plouă.” Miza: capacitate mai mare pentru apele pluviale Dincolo de intervențiile punctuale, primarul a indicat ca direcție de fond modernizarea infrastructurii, în special prin lucrări care să crească „ capacitatea de preluare a apelor pluviale ” (apele provenite din ploi). „Trebuie să avem inclusiv lucrări care să crească capacitatea de preluare a apelor pluviale. Este un subiect foarte important pentru noi, pentru că trebuie să avem un oraș care să reziste la astfel de situații.” În material nu sunt precizate termene, bugete sau proiecte concrete pentru aceste investiții, ci doar necesitatea lor, în contextul furtunii care a generat un volum ridicat de intervenții. [...]
Unul din trei bucureșteni ia în calcul să plece din oraș din cauza poluării și aglomerației , deși 8 din 10 se declară atașați de București, potrivit unui sondaj citat de Euronews . Miza economică și operațională pentru Capitală este riscul de pierdere de populație activă, într-un context în care calitatea vieții începe să cântărească mai mult decât avantajele clasice ale orașului. Sondajul aparține Fundației Comunitare București și indică un contrast: oamenii apreciază oferta de joburi, cultura și opțiunile de petrecere a timpului liber, dar problemele de mediu și mobilitate îi împing pe unii să se gândească la mutare, fie în alte orașe din România, fie în străinătate. Ce îi ține în București Din relatările incluse în material, atașamentul față de oraș este alimentat în principal de: viața culturală și evenimentele (muzicale, culturale); socializarea și varietatea locurilor de ieșit; oportunitățile de carieră și piața muncii; conectivitatea prin zboruri către multe destinații. Ce îi împinge să plece: poluarea, traficul și costurile „1 din 3” bucureșteni se gândește să se mute din cauza mai multor probleme, iar „cea mai gravă este poluarea”, potrivit materialului. Pe lângă aceasta, apar recurent: aglomerația și traficul; mizeria; percepția privind administrația („administrație coruptă”, într-unul dintre exemple); viața mai scumpă decât „în provincie”. În exemplele din articol sunt menționate ca alternative posibile orașe precum Timișoara, Oradea sau Cluj, descrise ca fiind „mai curate” și „mai liniștite”. De ce contează: calitatea vieții devine criteriu de decizie Experții citați de Euronews susțin că bucureștenii „nu se mai mulțumesc cu siguranța unui job” și cu opțiuni diverse de recreere, ci își doresc „o calitate a vieții mai ridicată”. În același timp, este indicată o problemă de coeziune: deși orașul oferă oportunități, mulți nu simt că fac parte dintr-o comunitate, iar comunitățile tind să se formeze „în jurul unor interese comune”. În concluzie, presiunea pe administrație rămâne una practică: fără reducerea poluării și a timpului pierdut în trafic, avantajele economice ale Capitalei pot fi contrabalansate de decizia unei părți din locuitori de a-și muta viața și munca în orașe percepute ca mai respirabile și mai funcționale. [...]
Guvernul alocă 1.723.000 de lei pentru ajutoare de urgență , bani care vor ajunge la 397 de familii și persoane singure aflate în situații considerate grave, potrivit Libertatea . Decizia a fost aprobată vineri, 12 iunie, iar fondurile vin din bugetul Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale. Unde se duc cei mai mulți bani Cea mai mare parte a sumei, 1.158.000 de lei , este destinată pentru 305 familii și persoane singure care se confruntă cu situații deosebite legate de starea de sănătate sau cu alte probleme care le pot agrava situația socială și pot crește riscul de excluziune socială. Beneficiarii sunt dintr-o listă extinsă de județe, inclusiv municipiul București, între care: Alba, Arad, Argeș, Bacău, Bihor, Bistrița-Năsăud, Botoșani, Brașov, Brăila, Buzău, Călărași, Cluj, Constanța, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Galați, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Ilfov, Mehedinți, Neamț, Olt, Sălaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Vaslui, Vâlcea, Vrancea. Sprijin separat pentru incendii și vreme extremă Guvernul a alocat și 492.000 de lei pentru 74 de familii și persoane singure ale căror locuințe sau bunuri au fost afectate de incendii. În acest caz, beneficiarii sunt din județe precum Alba, Argeș, Bacău, Bihor, Brăila, Buzău, Caraș-Severin, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Gorj, Hunedoara, Ialomița, Iași, Mureș, Neamț, Olt, Sălaj, Suceava, Teleorman, Timiș, Vaslui, Vâlcea și Vrancea. Pentru fenomene meteorologice periculoase produse în 2025, a fost aprobată suma de 68.000 de lei pentru 17 familii și persoane singure din județele Botoșani și Constanța. Separat, o familie din județul Hunedoara va primi 5.000 de lei după un accident rutier, încadrat ca situație de necesitate. Cum se acordă ajutorul: cerere, acte și verificări în teren Ajutorul de urgență nu se acordă automat . Propunerile se bazează pe: cererea solicitantului; declarația pe propria răspundere ; documente justificative care dovedesc situația invocată. Agenția Națională pentru Plăți și Inspecție Socială centralizează propunerile la nivel național și le transmite Ministerului Muncii. Înainte de aprobare, autoritățile fac verificări în teren , care trebuie să confirme existența situației de necesitate sau a situației deosebite pentru care se cere sprijinul. Măsura are un impact bugetar limitat ca volum, dar important operațional: banii sunt direcționați punctual, pe baza documentelor și a verificărilor, către cazuri considerate urgente (incendii, vreme extremă, accidente, probleme de sănătate și risc de excluziune socială). [...]
MAE pune în circulație publică documente diplomatice declasificate despre Mineriada din 1990 , într-o expoziție organizată la București, pe fondul unei decizii guvernamentale recente de declasificare a arhivei instituției pentru anul 1990, potrivit Agerpres . Expoziția este prezentată sâmbătă și duminică la sediul Biroului de Informare al MAE (BiMAE) și marchează 36 de ani de la evenimentele din 13–15 iunie 1990, cunoscute drept „Mineriada din iunie 1990”. De ce contează: declasificarea din 2026 deschide accesul la arhiva MAE pe 1990 Demersul are loc în contextul adoptării Hotărârii Guvernului nr. 404 din 21 mai 2026, prin care au fost declasificate documentele emise de Ministerul Afacerilor Externe în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 1990, conform informațiilor publicate de instituție pe pagina sa de Facebook. În practică, publicul primește acces la o selecție de documente diplomatice și fotografii de arhivă care arată cum au fost reflectate și percepute internațional evenimentele din București. Ce include expoziția: instrucțiuni, telegrame și rapoarte din state occidentale Selecția expusă cuprinde, potrivit MAE: instrucțiuni transmise de „Centrala MAE” către misiunile diplomatice ale României din străinătate privind evoluțiile interne din acea perioadă; telegrame și rapoarte ale reprezentanțelor diplomatice românești din state occidentale, care indică preocupările exprimate de partenerii internaționali față de situația din România. Documentele evidențiază reacțiile comunității internaționale la violențele din București și preocuparea privind consolidarea procesului democratic într-un moment descris ca fragil al tranziției postcomuniste. În același context, MAE arată că presa internațională a relatat pe larg evenimentele, iar imaginile difuzate au generat reacții puternice în mai multe capitale occidentale, inclusiv manifestații publice și acțiuni de solidaritate cu victimele violențelor. Declarația ministrului de Externe Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a declarat că a studiat documentele în pregătirea expoziției. „Încercările autorităților din epocă de a justifica intervențiile brutale împotriva protestatarilor și populației din Capitală au fost respinse, mediul politic internațional susținând cu hotărâre revenirea la un cadru al dialogului democratic, ca singur garant al dezvoltării unei societăți libere și prospere.” Unde și când poate fi vizitată Expoziția poate fi vizitată sâmbătă și duminică, între orele 11:30 și 19:30, la sediul Biroului de Informare al MAE, pe Calea Victoriei nr. 88, în București. [...]
România riscă să intre într-un vârf de presiune pe piața muncii în 2032–2034 , odată cu pensionarea „decrețeilor”, pe fondul unei rate de ocupare pe care ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru , o numește „o catastrofă”, potrivit Wall-Street . Mesajul central: deficitul de forță de muncă nu mai poate fi tratat ca o problemă punctuală, pentru că devine structural și va lovi direct capacitatea economiei de a crește. Pîslaru afirmă că, la grupa de vârstă 20–64 de ani, rata de ocupare este de 69%, în timp ce România speră să ajungă la 74,7% în 2030, sub ținta UE de 78%. În același timp, el susține că „aproape 40% dintre potențialii oameni de pe piața muncii nu sunt activi”, iar migrația amplifică tensiunile. Presiune demografică și decalaj mare între bărbați și femei Ministrul indică un dezechilibru puternic între ratele de ocupare: 78,2% la bărbați și 59,5% la femei, ceea ce înseamnă un decalaj de gen de 18,7 puncte procentuale, „unul dintre cele mai mari din Europa”, potrivit declarațiilor citate de Agerpres. În acest context, Pîslaru avertizează că presiunea va crește în perioada 2032–2034, când o generație numeroasă va ieși la pensie, iar piața muncii „se va contracta și mai mult”. „Capcana veniturilor medii” și miza pe capitalul uman Pîslaru leagă problema ocupării de un blocaj economic mai larg, pe care îl descrie drept „capcana veniturilor medii” – situația în care o economie nu mai poate avansa doar prin consum, fără creșterea productivității. În viziunea sa, depășirea acestui prag depinde de două direcții: investiții în capitalul uman (competențe); investiții în inovație (modernizarea tehnologiei). El susține că „nu există nicio modalitate” ca România să evolueze fără investiții în capitalul uman și avertizează asupra „costului inacțiunii”. Sărăcia și lipsa unei politici integrate Ministrul mai spune că România are măsuri care folosesc oportunități și finanțări europene, dar nu și o politică „consecventă, integrată” care să lege economia, finanțele, munca, educația și sănătatea. În plus, el indică sărăcia ca factor care afectează direct piața muncii și afirmă că o parte mare a populației active rămâne „undeva la un milion, în jurul salariului minim”. Dincolo de fondurile UE: „trinitatea” resurselor Pîslaru argumentează că România nu ar trebui să se bazeze exclusiv pe fondurile UE, ci pe un model în care resursele sunt împărțite între fonduri europene, buget național și investiții private. În acest cadru, el afirmă că ar putea exista „un buget de aproximativ 200 de miliarde de euro” disponibil pentru perioada 2028–2034, care să permită abordarea unor probleme „critice” pentru dezvoltare. Conferința la care a vorbit Pîslaru a avut loc la București, iar organizatorii (ELA și EURES ) au indicat, pe baza unui raport al Autorității Europene a Muncii, că deficitul de forță de muncă afectează aproape toate tipurile de ocupații în cel puțin o țară europeană, cu presiune ridicată în sănătate, construcții și ocupații tehnice. Raportul mai arată că problema devine structurală și cere măsuri pe termen lung, inclusiv condiții de muncă mai bune, formare profesională mai solidă și cooperare transfrontalieră. [...]
Suspendarea în instanță a reorganizării Primăriei Capitalei blochează planul de reducere a posturilor de conducere și lasă sute de angajați în incertitudine , într-un moment în care municipalitatea ar trebui să accelereze investițiile și finanțările, potrivit Economica , care citează o postare a primarului general Ciprian Ciucu . Ciucu spune că vineri „una dintre instanțe a suspendat reorganizarea PMB”, după ce anterior „două alte instanțe” ar fi dat câștig de cauză municipalității. În acest moment, reorganizarea este suspendată, iar primarul general descrie situația drept „imposibilă”, invocând faptul că decizia ar fi venit „târziu”, după ce, între timp, „au plecat oameni, s-au desființat posturi, s-au creat alte posturi”. Ce se blochează, concret, în organigramă Primarul general indică dimensiunea aparatului municipalității (fără instituțiile subordonate) la 1.275 de posturi și descrie organigrama drept „uriașă și disfuncțională”, cu „circa 150 de funcții de conducere”. În reorganizarea contestată, numărul posturilor de conducere ar fi fost redus la 85 , de la 146 , conform aceleiași surse. În argumentația sa, Ciucu afirmă că Primăria nu ar mai fi fost „restructurată și reformată de 16 ani” și susține că reorganizarea a generat litigii deschise de „rețelele de funcționari și toate sindicatele”. Impact operațional: incertitudine pentru personal și frână pentru alte reorganizări Ciucu afirmă că suspendarea „afectează sute de oameni și îi plasează în incertitudine”, într-un context în care PMB ar trebui să accelereze investițiile și finanțările și în care „urmau și alte reorganizări”. Tot în cadrul reorganizării, primarul general menționează desființarea Serviciului Euro 2020 (creat în 2018) și cazul a 9 pompieri despre care spune că „stăteau degeaba” și care ar fi refuzat „posturi care presupun muncă”. Miza financiară invocată: salarii și proiecte europene Primarul general leagă reorganizarea de posibilitatea de a crește salariile din Primăria Capitalei, despre care afirmă că sunt „mici, mult în urma unor sectoare”, susținând că restructurarea ar fi permis păstrarea și plata mai bună a angajaților performanți. În același context, Ciucu afirmă: „Nu eu am adus 2/3 din proiectele europene în risc de dezangajare, nu eu am făcut să avem corecții pe proiectele europene de peste 300 de milioane de lei.” Transferuri de personal: „doar” 15 funcționari din Sectorul 6 Ciucu mai spune că din Sectorul 6 au venit în PMB „doar” 15 funcționari publici , prin transfer, „la salarii mai mici”, pe care îi cuantifică drept „sub 1% din numărul total de posturi”. În lipsa altor detalii din material despre calendarul următor sau despre o eventuală reluare a reorganizării, rămâne de văzut cum va gestiona PMB efectele suspendării asupra organigramei deja modificată în ultimele luni și asupra planurilor de eficientizare anunțate pentru 2026. [...]
