Știri
Știri din categoria Societate
Primăria Timișoara impune eliberarea adăposturilor până la 15 mai 2026 pentru a putea începe reabilitarea și amenajarea lor, într-un program care vizează readucerea în funcțiune a unor spații publice de protecție civilă, potrivit G4Media.
Municipalitatea a demarat un program de reabilitare și amenajare a adăposturilor publice de protecție civilă, cu obiectivul de a crește siguranța populației în situații de urgență. Informația este transmisă de Agenția de presă Rador, care citează Radio Timișoara.
În prima etapă, proiectul începe cu expertizarea tehnică a spațiilor, înaintea lucrărilor propriu-zise.
Primăria are în evidență 89 de adăposturi civile, amplasate în special în blocuri construite în perioada comunistă, cu o capacitate totală de peste 12.000 de persoane. Dintre acestea, 48 sunt deja intabulate și incluse în programul de modernizare.
Autoritățile atrag atenția că multe adăposturi sunt în prezent nefuncționale, fie pentru că sunt blocate de obiecte depozitate, fie pentru că au fost modificate fără autorizație, prin compartimentări sau intervenții asupra instalațiilor.
Pentru a permite accesul specialiștilor și demararea lucrărilor, asociațiile de proprietari trebuie să elibereze adăposturile până la 15 mai 2026. Dacă în interior au fost realizate construcții neautorizate — precum boxe, pereți sau alte compartimentări — acestea trebuie îndepărtate de locatari.
Dacă obligațiile nu sunt respectate, Primăria va interveni pentru readucerea adăposturilor la forma inițială, „conform legislației în vigoare”, mai arată informația citată.
După finalizarea reabilitării, adăposturile vor putea fi utilizate în continuare de locatari, în condițiile stabilite de lege.
Recomandate
Moreni scoate sălile de jocuri de noroc din oraș de la 31 decembrie, după ce primăria estimează că anual „pleacă” din zonă 9–10 milioane de euro (aprox. 45–50 milioane lei) către păcănele și pariuri , potrivit Economica . Măsura este prezentată de primarul Gabriel Purcaru ca o decizie cu miză economică locală, pe fondul unui impact redus în taxe și beneficii pentru comunitate. Edilul spune că în municipiu funcționează 68 de aparate tip „păcănele”, iar media anuală „a unui aparat” ar fi de 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) cheltuiți în sălile de jocuri. Pe acest calcul, ar rezulta 6,8 milioane de euro (aprox. 34 milioane lei) care ies anual din Moreni doar prin aparate, la care se adaugă „peste 2,5 milioane de euro” (aprox. 12,5 milioane lei) din pariuri sportive, din Moreni și localitățile limitrofe. Argumentul economic: bani cheltuiți local, taxe plătite în altă parte Primarul afirmă că activitatea nu ar fi adus beneficii bugetare locale, invocând faptul că firmele care operează sălile au sedii în București, Prahova și Târgoviște, astfel că „nici măcar taxele pentru salarii” nu ar fi fost plătite în Moreni. În același timp, el susține că sălile au generat „numai probleme și deservicii” pentru localitate. Impact operațional: locuri de muncă și o excepție pentru Loteria Română În sălile de jocuri de noroc din Moreni ar lucra 54 de angajați, dintre care 26 ar fi din localitate, potrivit declarațiilor edilului. Primăria a anunțat însă o excepție pentru două locații ale Loteriei Române, dar doar pentru jocul „tradițional” cu bilet „6 din 49”. În aceste puncte, spune primarul, vor fi eliminate pariurile sportive și aparatele tip „păcănele”, iar excepția ar avea ca scop păstrarea a patru locuri de muncă, ocupate de persoane din Moreni, „foarte aproape de vârsta de pensionare”. Când intră în vigoare și ce urmează Decizia de eliminare a sălilor de jocuri de noroc din Moreni ar urma să intre în vigoare la 31 decembrie a acestui an. Primarul motivează termenul prin nevoia de tranziție: angajații să aibă timp să își caute un alt loc de muncă, iar proprietarii spațiilor închiriate să poată găsi chiriași din alte domenii de activitate. [...]
Muzeul Satului Bănățean din Timișoara își folosește spațiul ca platformă pentru producători locali , printr-un eveniment care combină degustări și ateliere și care urmărește să împingă publicul spre consum de alimente din zonă și spre turism rural de tip „slow travel”, potrivit Agerpres . Evenimentul „Banat Brunch de primăvară” are loc duminică, între orele 11:00 și 15:00, la Muzeul Satului Bănățean, în colaborare cu Asociația My Banat. Organizatorii îl descriu ca o invitație de început de sezon, menită să îi apropie pe timișeni de locurile și comunitățile rurale prezentate în cadrul muzeului. Managerul Muzeului Satului Bănățean, Radu Trifan, spune că parcul etnografic devine „un loc viu”, aducând împreună, în jurul celor 36 de case și gospodării din muzeu, mici producători locali certificați, reprezentanți ai punctelor gastronomice locale (structuri autorizate care oferă mâncare gătită în regim local), meșteri artizani și meșteșugari din județele Timiș, Caraș-Severin și Arad. „Parcul etnografic devine astfel un loc viu, aducând în jurul celor 36 de case și gospodării din muzeu exact oamenii care dau viață obiceiurilor cotidiene ale Banatului: mici producători locali certificați, reprezentanți ai punctelor gastronomice locale, meșteri artizani și meșteșugari din județele Timiș, Caraș Severin și Arad.” Ce găsesc vizitatorii: degustări și ateliere, fără „formula clasică” de brunch Evenimentul nu va avea „formula clasică” a unui brunch, dar include elemente de bucătărie regională, iar invitații își vor promova produsele prin ateliere interactive și degustări. Printre exemplele menționate se numără: mămăligă cu brânză friptă de la Punctul Gastronomic Local „Acasă la Maya” din Rudăria (Caraș-Severin); miere de floarea-soarelui din Dudeștii Vechi, produsă de „Bio-Dudu”; sucuri naturale de la „Atelierul de Gust” din Voiteg (Timiș); pâine cu ceapă și boia, prezentată de producătorul local Sebastian Boboiciov din Denta; un atelier de făcut pâine alături de Emilia Popa, de la Punctul Gastronomic Local cu același nume din Coșteiu de Sus (Timiș). Vor mai participa producători și meșteșugari din localități precum Foeni, Jurești, Sintești, Curtea, Secusigiu, Sânandrei, Otelec și Parța. Program și acces Programul începe la ora 11:00 și include tururi ghidate, degustări și ateliere tematice, între care: atelier de lemn cu LUN Design; atelier de opincărit cu Mert Crafts; atelier de croșetat cu Edith Marteniuk; atelier în arta lânii de la „Căsuța cu flori”; tradiții și port popular din Parța. La ora 14:00 este programat atelierul de făcut pâine în cuptorul din gospodăria bănățeană, cu Emilia Popa. Organizatorii precizează că toate atelierele sunt gratuite, iar participarea se face pe baza biletului de intrare la muzeu. În logica evenimentului, miza este dublă: să crească interesul pentru satele din regiune ca opțiune de vacanțe „slow travel” și să întărească ideea consumului de mâncare locală, „a alimentelor care nu călătoresc”, prin contact direct cu producătorii și cu punctele gastronomice locale. [...]
Ministrul Muncii a încetat detașarea șefului ITM București după apariția suspiciunilor de conflict de interese , prin demiterea lui Costel Grojdea, potrivit unui ordin de ministru consultat de G4Media . Decizia îl vizează pe șeful Inspectoratului Teritorial de Muncă București, instituție care coordonează controalele privind respectarea legislației muncii și a normelor de securitate și sănătate în muncă la nivelul Capitalei. Potrivit articolului, ministrul Muncii, Petre Florin Manole (PSD), a dispus miercuri încetarea detașării lui Grojdea de la Iași la București, ceea ce echivalează cu demiterea din funcția pe care o ocupa în Capitală. De ce contează: credibilitatea controalelor ITM, pusă sub semnul întrebării Cazul a atras atenția după ce Grojdea ar fi venit zilnic la instituție cu un Lamborghini Urus de 300.000 de euro (aprox. 1,5 milioane lei), mașină care, potrivit Mediaflux (citat de G4Media), ar fi fost cumpărată prin leasing de un SRL din Iași. Într-o reacție la postul de televiziune A3, Grojdea a susținut că autoturismul nu îi aparține: „E a unui prieten din Iași. M-a rugat să-i fac revizia la București”. Ce spune articolul despre mașină și legăturile invocate G4Media relatează că bolidul ar aparține unei firme din Iași, SC Nemo Wash SRL, iar leasingul ar fi plătit de o companie care fusese verificată în trecut de Grojdea „de mai multe ori” pe vremea când conducea ITM Iași, fără să fie descoperite nereguli. Mașina ar figura în documentele SC Nemo Wash SRL, firmă deținută de Ovidiu Constantin Stan, descris ca patron al Diamond Ballroom, un restaurant de lux din Iași. Context: numire recentă la București Potrivit sursei, Costel Grojdea a ocupat până recent funcția de șef al ITM Iași, unde ar fi fost promovat „pe linie de partid”. Din aprilie 2026, el a ajuns prin detașare la conducerea ITM București, instituție pe care o coordona de circa șase luni. [...]
ANPIS a aplicat sancțiuni de 282.000 de lei după 745 de controale în asistența socială , iar amploarea măsurilor impuse arată o presiune mai mare de conformare pentru furnizori și autorități locale, potrivit Digi24 . În martie, inspectorii sociali au dispus 914 măsuri de remediere, în urma verificărilor la nivel național. În total, au fost aplicate 41 de amenzi și avertismente, iar valoarea sancțiunilor a ajuns la 282.000 de lei, conform ANPIS. Controalele au vizat respectarea legislației în domeniul serviciilor și beneficiilor de asistență socială. Ce au urmărit controalele ANPIS precizează că obiectivele au inclus verificarea cadrului legal privind furnizarea serviciilor sociale, stabilirea și acordarea beneficiilor de asistență socială și respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilități. Verificările au acoperit, între altele, standardele minime de calitate și standardele de cost aplicabile serviciilor sociale, evaluarea furnizorilor pentru acordarea certificatului de acreditare, modul de stabilire și administrare a beneficiilor, precum și accesibilizarea spațiilor și acordarea prestațiilor sociale. Inspectorii au monitorizat și modul de implementare a măsurilor dispuse anterior prin actele de control. Neconformități identificate: standarde, costuri și obligații legale În urma misiunilor, inspectorii au identificat mai multe neconformități față de prevederile legale, inclusiv: funcționarea unor servicii sociale fără respectarea standardelor minime de calitate; stabilirea costului mediu lunar de întreținere fără a ține cont de gradul de dependență al beneficiarilor; menționarea în contracte a unor costuri sub standardul minim de cost; existența unor beneficiari puși sub interdicție în perioada 2016–2018, pentru care măsurile de ocrotire nu au fost reexaminate conform Legii nr. 140/2022. ANPIS mai arată că au fost constatate și probleme precum neasigurarea personalului de specialitate în raportul prevăzut de H.G. nr. 426/2020 , neacordarea alocației de hrană la nivelul stabilit prin Hotărârea Guvernului nr. 6/2026 și neaccesibilizarea grupurilor sanitare. Ce urmează ANPIS spune că va continua controalele în teren pentru a verifica respectarea legislației, protejarea drepturilor beneficiarilor și implementarea măsurilor dispuse, în termenele stabilite în procesele-verbale de control. [...]
România atrage tot mai mulți americani care vor să se relocheze, pe fondul interesului în creștere pentru Europa de Est și al avantajelor de cost și siguranță , potrivit Adevărul . Dincolo de percepția publică, fenomenul începe să se vadă și în activitatea firmelor care oferă servicii de relocare, semnalând o cerere mai mare pentru mutarea și stabilirea legală în România. Interesul nu se limitează la destinațiile clasice din Uniunea Europeană (Franța, Italia, Spania, Portugalia). Experții citați de CNN observă o orientare tot mai pronunțată către țări mai puțin frecventate din Europa Centrală și de Est, inclusiv România, alături de Bulgaria, Slovacia, Polonia, Albania și Estonia. Ce alimentează cererea: costuri, siguranță și acces la cetățenie Un indicator de context este sondajul Gallup din 2025, citat în material, potrivit căruia unul din cinci americani spune că, ideal, ar emigra dacă ar avea ocazia. În același timp, numărul tinerelor care vor să plece ar fi de patru ori mai mare față de un sondaj similar din 2014. În paralel, unele țări foarte populare din vestul Europei își înăspresc reglementările privind imigrația, în timp ce state din Europa de Est ar oferi opțiuni considerate mai atractive, inclusiv stimulente fiscale și condiții mai flexibile pentru obținerea cetățeniei, potrivit experților citați. Semnal operațional: creștere de cinci ori a clienților din SUA pentru o firmă din București Dragoș Poede, director executiv al Door to Romania (companie care sprijină persoane și firme să se relocheze în fostul bloc estic), spune că firma sa din București a văzut în ultimele 18 luni o creștere de cinci ori a numărului de clienți din SUA interesați să se mute: de la aproximativ 200 la circa 1.000, conform declarațiilor pentru CNN preluate de Adevărul. Poede pune interesul pentru România pe factori „de zi cu zi”, precum siguranța în spațiile publice, accesul la sănătate, educația, nivelul taxelor, mediul de afaceri și costul scăzut al vieții. În material se menționează și că unii clienți invocă un sentiment de insecuritate în SUA „din motive politice”. „Ei înțeleg că visul american nu mai este ce a fost.” „Întoarcerea la origini”, un motiv important pentru unii Articolul dă exemplul lui Antoni Scarano, un newyorkez care a revenit în România după ce și-a regăsit familia biologică. În mai 2024, după demersuri pentru acte de identitate, permis de ședere și redobândirea cetățeniei române, s-a mutat împreună cu soția sa într-un sat din județul Sibiu. În același context, Ted Baumann, director pentru diversificare globală la International Living, afirmă că România se numără printre țările care „ies în evidență” la acceptarea revendicărilor de origine, deoarece politicile nu ar impune o limită de generații, iar cererile care vizează străbunici sau generații mai îndepărtate ar fi aprobate în mod obișnuit. De ce contează Pentru România, creșterea interesului se traduce într-un impact operațional imediat: mai multe solicitări pentru servicii de relocare și pentru proceduri administrative (ședere, acte, cetățenie), într-un moment în care competiția între destinații europene se mută și către piețe mai puțin „aglomerate” decât vestul UE. Materialul nu oferă date oficiale agregate despre numărul total de americani relocați în România, ci indică trendul prin sondaje și exemple punctuale din piață. [...]
Aducerea Sfintei Lumini a fost mutată pe un zbor privat, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu , iar distribuția în țară a fost organizată în regim operativ, cu preluare la Otopeni și trimitere către eparhii, potrivit HotNews . Avionul cu delegația patriarhală a aterizat sâmbătă seară, în jurul orei 19.00, pe Aeroportul Internațional „Henri Coandă” din București. Sfânta Lumină a fost împărțită la aeroport delegaților eparhiilor Bisericii Ortodoxe Române prezenți, urmând ca, prin protopopiate, centrele eparhiale să o distribuie către fiecare parohie. În cursul serii, Lumina urma să fie primită la Catedrala Patriarhală istorică „Sfinții Împărați Constantin și Elena” de către Patriarhul Daniel. Schimbare de logistică: zbor privat din Tel Aviv Publicația notează că Sfânta Lumină a ajuns în România cu o cursă specială, în Sâmbăta Mare. Site-ul de aviație BoardingPass, citat de HotNews, a relatat că transportul dintre Tel Aviv și București s-a făcut cu un avion privat. BoardingPass a indicat și diferența față de anii anteriori: de această dată ar fi fost folosit un avion deținut de o companie aeriană din Turcia, nu aeronava utilizată în alți ani. Tot BoardingPass a menționat anterior că sâmbătă nu a zburat niciun avion din România spre Israel. Context: conflictul din regiune și planul de rezervă Patriarhia Română a transmis că Sfânta Lumină „s-a pogorât” în Biserica Sfântului Mormânt la ora 14:13 și că arhimandritul Ioan Meiu, superiorul Așezămintelor Patriarhiei Române la Locurile Sfinte, urma să o aducă pentru a fi oferită delegaților eparhiilor la Otopeni. În același context, HotNews relatează că, din cauza conflictului din Orientul Mijlociu început la 28 februarie, Biserica Sfântului Mormânt din Ierusalim a fost închisă pentru 40 de zile. Patriarhia a invocat și posibilitatea unei situații de forță majoră, precizând anterior că, dacă aducerea luminii de la Ierusalim nu ar fi fost posibilă, la Catedrala Patriarhală a fost păstrată aprinsă lumină sfântă de anul trecut (plan de rezervă). Tradiția aducerii Sfintei Lumini de la Ierusalim în România a fost inaugurată de Patriarhul Daniel în 2009. [...]
